Fiji

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Fiji
Matanitu Tu-Vaka-i-koya ko Viti
फ़िजी
Republic of the Fiji Islands
Drapelul Fijiului Stema Fijiului
DevizăRerevaka na Kalou ka Doka na Tui (Fie-ți frică de dumnezeu și onorează regina
ImnMeda Dau Doka
Amplasarea Fijiului
Capitală
(și cel mai mare oraș)
Suva
Limbi oficiale Fijiana, Hindi, Engleza
Sistem politic Republică parlamentară
 -  Președinte Epeli Nailatikau
 -  Prim-Ministru Frank Bainimarama
Independență
 -  10 octombrie 1970  
Suprafață
 -  Total 18.270 km² (locul 156)
 -  Apă (%)
Populație
 -  Estimare  848.000 (locul 156)
 -  Densitate 49 loc/km² 
PIB (PPC) estimări 
 -  Total $5,398 miliarde 
 -  Pe cap de locuitor $6.000 
Monedă Dolarul fijian (FJD)
Prefix telefonic +679
Domeniu Internet .fj
Fus orar UTC+12
 -  Ora de vară (ODV) UTC+13 (UTC+1)

Fiji (în fijiană: Matanitu ko Viti; în indostanic: फ़िजी, فِجی), oficial Republica Insulelor Fiji, este o țară insulară situată în sudul Oceanului Pacific, la est de Vanuatu, vest de Tonga și la sud de Tuvalu.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Primii locuitori din Fiji au ajuns din sud-estul asiatic cu mult înainte de a fi descoperită de către europeni în secolul XVII. În secolul XIX europenii au venit pe insule de formă permanentă. Insulele au fost administrate de britanici sub formă de colonie din 1874. Independența a fost dată în 1970, totuși regina Elisabeta a II-a continua sa fie oficial suveranul tarii. În 1987 o lovitură de stat proclama Republica, care se menține până în ziua de azi. S-a realizat o nouă constituție, egalitară între cele două etnii ale tarii, indieni și autohtoni fijieni. Zece ani după , în 2000, George Speight naționalist autohton a dat o lovitură de stat care a fost anihilată cu altă contra-lovitură realizată de Frank Bainimarama care a restaurat normalitatea democratică impunând pe Laisenia Qarase ca prim-ministru.

Levuka, 1842

Pe 4 decembrie din 2006, comandantul Frank Bainimarama realizează o lovitura de stat în contra de Qarase. Bainimarama nu-l mai susținea pentru atitudinea prea puțin exigentă cu puciștii lui Speight. Trupele au înconjurat rezidența lui Qarase, îzolandu-l de restul capitalei. Soldații au atacat comisariile și au confiscat armele singurei unități inarmate ale poliției, în plus au dezarmat soldații personali ai lui Qarase. Bainirama s-a transformat practic în președintele tarii, impunând pe Jona Senilagakali ca prim-ministru. Situația s-a liniștit în parte pe 5 ianuarie 2007 când Bainimarama a dat președinția lui Josefa Iloilo. O zi după aceeia Iloilo numea comandantul, prim-ministru al tarii.

Fiji 1842

Politică[modificare | modificare sursă]

Fiji este o republică din 1987 după o lovitură de stat în care puterea executivă a trecut de la guvernatorul britanic a un Consiliu de Miniștri condusă de primul ministru. Constituția din 1990 a fost redactată pentru ca autohtonii fijieni să monopolizeze puterea politică a tarii, dar a fost amendată în 1997 permițând celor care sunt de alte etnii o mai bună reprezentare.

Președintele este șeful statului, ales de Marele Consiliu de Șefi, cu puteri puteri destul de limitate exceptând situații de criză. Primul ministru trebuie să fie ales de majoritatea parlamentului. Parlamentul este bicameral, există un Senat cu 34 membri (24 sunt pentru autohtonii melanezieni ai insulelor Fiji, 9 pentru populații de alte rase și 1 pentru insula polineziană Rotuma).

Organizarea politico-administrativă[modificare | modificare sursă]

Fiji este împărțită în patru diviziuni administrative:

În plus insula Rotuma din nordul arhipelagului are un statut special.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Harta Republicii Fiji

Fiji este format din 322 insule, dintre care o treime sunt locuite. În plus există alte 522 insule minore. Cele două insule importante sunt Viti Levu și Vanua Levu. În Viti Levu este capitala Suva, Lautoka și Nadi (sediul principalului aeroport internațional din Fiji). În insula Vanua Levu, principalele orașe sunt Labasa și Savusavu. Ambele insule sunt muntoase, cu varfuri de peste 1200 m, și sunt acoperite de pădure tropicală. Viti Levu are două treimi din populația țării, și adunată cu insula Vanua Levu reprezintă mai mult de 80% din populația tării.

Alte insule importante din Fiji sunt: Taveuni, Kadavu (a treia insulă ca mărime) și Rotuma, la 500 km nord de arhipelag.

Economie[modificare | modificare sursă]

Fiji are resurse forestiere, minerale și zone de pescuit, cea ce face ca economia să fie una dintre cele mai dezvoltate din oceanul Pacific, totuși o mare parte din polulație se ocupa cu economia domestică. Principala sursă de valută a țarii este exportul de zahăr, care ocupă 30% din din activitatea industrială, în ultimii ani a avut mai multe probleme. Slaba inversiune în sector și legile neclare în privința dreptului de proprietate a terenurilor. Industria turistică este importantă, cu 300-400 mii turiști pe an.

Loviturile de stat din 1987 și 2000 au afectat serios economia, și creșterea pe o perioadă lungă a economiei republicii Fiji, depinde în mare parte de administrația stabilă și reducerea tensiunilor sociale. Populatia autohtonă emigrează temporar in Kuweit și Irak, prin banii trimiși măresc semnificativ venitul pe cap de locuitor.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Populația actuală atinge 905.949 locuitori (recensământ din iulie 2006) cu o densitate de 49 loc/km². Fijienii autohtoni sunt un amestec de poliezieni și malaezieni, rezultat din vechile migrații care au avut loc în Pacificul de sud cu secole în urmă. Populația de origine indiană a crescut repede între 1879 și 1916 pentru a munci pe plantațiile de trestie de zahăr. Apoi a continuat să crească datorita migrațiiei voluntare până a ajuns majoritate. Dar după lovitura de stat din 1879 a început să scadă. Există și o mică minoritate europeană și chineză. Limba oficială este engleza, dar limba vorbită de autohtoni este fijiana, limbă din familia malaio-polieziană și locuitorii de origine indiană este hindi-fijian, varietate locală a indostanului.

Religie[modificare | modificare sursă]

Majoritatea fijienilor autohtoni sunt creștini, metodiști sau catolici. Cei de origine indiană sunt 77% de religie hindusă, 15% musulmani și 6% creștini. Există si puțini sijs (religia Sikhism). Religia cu cei mai multi adepți este Biserica metodistă din Fiji și Rotuma. Are concentrația cea mai mare de metodiști in Fiji ,în comparatie cu alte tari (36.2% din populație aparține acestei biserici). Biserica Catolică deasemenea are (8.9%).

Hinduși aparțin sectei Sanatan (74.3% dintre hinduși), și 22% nu specifică cărei secte aparțin. Majoritatea musulmanilor sunt suniți. Alte religii mai există dar cu puțină populație , sunt religia Sikhism și Fe bahá’í.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Datorită diversității etnice și religioase, cultura țării este un mozaic de tradiții autohtone, indiene și europene. Cultura autohtonilor are caracteristici polineziene și malaeziene, dar a suferit și schimbări datorită creștinării.

Sportul preferat al țării este rugby, echipa națională a participat la mai multe campionate mondiale. Există și o echipă de fotbal situată pe locul 150 a clasificării mondiale FIFA. Cea mai bună participare într-un turneu internațional a fost locul trei la Cupa Oceania din 1998.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Flag of Fiji.svg Subiecte FijiFijieniLimbile fijiană, hindu și engleză

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie  •
 • Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică  •
 • Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal  • •