Duce

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Termenul duce desemnează un titlu nobiliar (germană Herzog; franceză duc; engleză duke; maghiară herceg; spaniolă duque; italiană duca, provine din latină dux — conducător).

Istoric[modificare | modificare sursă]

În triburile germanice, ducii erau conducătorii trupelor în timpul războaielor, ei fiind aleși din rândul nobililor. Unul dintre criteriile condițiilor de alegere era experiența militară, prestigiul de care se bucura ducele și competența de conducător și de strateg militar. Printre cei mai cunoscuți duci germanici se numără: Ariovist, Segimerus, Arminius, Marbod și Widukind. În timpul dinastiei merovingiene, ducii erau împuterniciți regali în conducerea trupelor militare france.

Ducate[modificare | modificare sursă]

În Germania au existat o serie de ducate suverane, cum ar fi: Sachsen-Weimar-Eisenach, Oldenburg, Mecklenburg-Schwerin și Mecklenburg-Strelitz, Luxemburg. În Italia: Modena, Parma cu Piacenza, Lucca, Guastalla, Geneva, Massa și Carrara.

Vezi și[modificare | modificare sursă]