Limbile frizone

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Limbile frizone (Frysk, Frasch, Fräisch)
A creat prin: {{{creator}}} în {{{an}}}
Scop: {{{scop}}}
Vorbită în: Ţările de Jos, Germania, Danemarca
Regiuni:Vorbită în:
Perioadă existenţiei: {{{perioadă}}}
Număr de vorbitori: cca 700.000
Loc:
Sistem de scriere: latin
Tipologie:
Clasificare:

limbile indo-europene
 germanice
  vest-germanice
   limbile frizone
    
     
      
       
        
         
          
           
            
             
              

Statut oficial
Oficială în: Frizia
Reglementată de:
Coduri de limbă
ISO 639–1 fy
ISO 639-2 fry
ISO 639-3 fry, frr, stq
SIL FRI  en
SIL {{{sil2}}}
Text în limba
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - Art.1
Tatăl nostru
Transliteraţie
Limbă - Listă de limbi - Lingvistică

Această pagină poate conţine caractere Unicode.
Teritoriul frizonilor
Teritoriul frizonilor

Limbile frizone (sau friziane) formează un grup de trei limbi germanice, divizate în mai multe dialecte, vorbite de mici grupuri etnice din partea de nord-vest a Europei, cu precădere în Ţările de Jos şi Germania. Cele trei limbi sînt: frizona occidentală (Frysk), frizona nordică (Frasch, Fresk, Freesk şi Friisk, în funcţie de dialect) şi frizona orientală (Fräisch).

Gradul de inteligibilitate reciprocă a limbilor frizone este mic, ceea ce face ca majoritatea lingviştilor să le considere limbi distincte. Fiecare dintre cele trei limbi se divide într-un număr de dialecte, unele dispărute azi, care la rîndul au în multe cazuri un grad redus de inteligibilitate reciprocă.

O mare parte din vorbitori, în jur de 400.000, trăiesc în provincia Fryslân din Ţările de Jos unde se vorbesc limba frizonă occidentală, care are în Ţările de Jos statut de limbă oficială alături de limba neerlandeză. Circa 10.000 de vorbitori de frizonă nordică trăiesc în landul Schleswig-Holstein din Germania. Frizona orientală este vorbită în Germania, Saxonia Inferioară, de circa 2000 de oameni.[1]

Urmare a originii comune şi a apropierii geografice, limbile frizone se aseamănă cu limbile neerlandeză, daneză şi germană. De asemenea, datorită faptului că engleza veche şi frizona veche erau înrudite foarte îndeaproape, engleza şi frizona de azi păstrează o parte din această asemănare; astfel, cu excepţia limbii scots, cea mai apropiată limbă de engleză este frizona. Totuşi, în urma evoluţiei separate de-a lugul secolelor, gradul de inteligibilitate reciprocă între cele două a scăzut foarte mult şi nu permite comunicarea.

[modifică] Eşantion

Iată rugăciunea „Tatăl nostru” în limba frizonă occidentală:

Us Heit, dy't yn de himelen is
jins namme wurde hillige.
Jins keninkryk komme.
Jins wollen barre,
allyk yn 'e himel
sa ek op ierde.
Jou ús hjoed ús deistich brea.
En ferjou ús ús skulden,
allyk ek wy ferjouwe ús skuldners.
En lied ús net yn fersiking,
mar ferlos ús fan 'e kweade.
[Want Jowes is it keninkryk en de krêft
en de hearlikheid oant yn ivichheid.] Amen.

[modifică] Bibliografie

[modifică] Note

  1. ^ Nordfriiskinstituut: Die Nordfriesen und ihre Sprache


Unelte personale