Limba nordică veche

nordică veche dǫnsk tunga, dansk tunga (limba daneză), norrœnt mál (limba nordică)
Vorbită în	Scandinavia, Islanda, Insulele Feroe, Irlanda, Anglia și Țara Galilor, Insula Man, Normandia, Vinland, Volga
Perioadă de existență	800 d.H.- ca. 1300
Sistem de scriere	scriere runică, mai apoi alfabetul latin
Clasificare
Limbile indo-europene Limbile germanice Limbi germanice de nord nordică veche
Statut oficial și codificare
ISO 639-2	non
ISO 639-3 (pentru cel mai răspândit dialect)	non
Această pagină poate conține caractere Unicode.

Limba nordică veche este o limbă germanică de nord, care a fost vorbită de scandinavi și de locuitorii teritoriilor ocupate de vikingi până prin 1300. Schimbările care deosebesc limba nordică veche de limba proto-nordică au fost terminate cam prin sec. al VIII-lea, iar o a doua perioadă de tranziție a fost de la mijlocul până la sfârșitul sec. al XIV-lea, când limbile germanice de nord moderne s-au izolat întratât încât au devenit limbi de sine stătătoare.

Dialectele limbii nordice vechi ca. 900 d.H. Zona roşie: dialectul nordic vechi de vest, zona roz deschis: dialectul gutnic vechi, zona portocalie: dialectul nordic vechi de est, zona albastră: gotica din Crimeea, zona galbenă: engleza veche verde: alte limbi germanice

Majoritatea vorbitorilor vorbeau dialectul nordic vechi de est, în regiunea unde care sunt actualmente Suedia și Danemarca. Dar între cele două dialecte majore (de est și de vest) nu existau granițe clar definite.

Cu timpul limba nordică veche s-a împărțit în limba suedeză, limba daneză, limba islandeză și limba norvegiană.

Vocale

Vocalele nordicei vechi

	Vocale anterioare				Vocale posterioare
	Nerotunjite		Rotunjite		Nerotunjite		Rotunjite
Închise	i	iː	y	yː			u	uː
Semideschise	e	eː	ø	øː			o	oː
Deschise		æː			a	aː	ɒ	(ɒː)

Consoane

	Labiale	Den­tale	Al­veo­lare	Pa­la­tale	Ve­lare	Labiovelare	Glotale
Ocluzionale	p b	t d			k g
Nazale	m	n			(ŋ)
Fricative	f (v)	θ (ð)	s		(x) (ɣ)		h
Vibrante			r
Aprox­imante				j		w
Lateral aproximante			l

Ortografia

Consoane

Foneme	sec. 9-10	sec. 11-13	sec. 12-14	Nordica veche standardizată
/p/	ᛒ	ᛔ, ᛕ	p	p
/b/	ᛒ	ᛒ	b	b
/f/	ᚠ	ᚠ	f	f
/v/	ᚠ	ᚡ	f, ff, u, ffu	f
/t/	ᛏ	ᛐ	t	t
/d/	ᛏ	ᛑ	d	d
/θ/	ᚦ	ᚦ	þ, th	þ
/ð/	ᚦ	ᚧ	þ, th	ð
/s/	ᛋ	ᛌ	s	s
/ts/	ᛋ	ᛌ	s, z	z
/k/	ᚴ	ᚴ	k, c	k
/g/	ᚴ	ᚵ	g	g
/ɣ/	ᚴ	ᚵ	g, gh	g
/h/	ᚼ	ᚼ	h	h
/m/	ᛘ	ᛘ	m	m
/n/	ᚾ	ᚿ	n	n
/r/	ᚱ	ᚱ	r	r
/ɽ/	ᛦ	ᛧ	r	r
/l/	ᛚ	ᛚ	l	l
/j/	ᛁ	ᛁ	i	j
/w/	ᚢ	ᚢ	u, w, ƿ	v

Vocale

Foneme	sec. 9-10	sec. 11-13	sec. 12-14	Nordica veche de vest tipărită
/iː/	ᛁ	ᛁ	i, ii, í	í
/i/	ᛁ	ᛁ	i	i
/i/ (unstressed)	ᛁ	ᛁ , ᛅ	i, e, æ	i
/eː/	ᛁ	ᚽ	e, ee, é, æ, ææ	é
/e/	ᛁ, ᛁᚬ	ᛅ	e, æ	e
/æː/	ᛅ, ᚬ	ᛅ	æ, ææ, ę	æ
/æ/	ᛅ, ᚬ	ᛅ	e, ę	e
/aː/	ᛅ, ᚬ	ᛆ	a, aa	á
/a/	ᛅ, ᚬ	ᛆ	a	a
/a/ (unstressed)	ᛅ, ᚬ	ᛆ	a, æ	a
/yː/	ᚢ	ᚤ, ᛦ	y, yy	ý
/y/	ᚢ	ᚤ, ᛦ	y	y
/øː/	ᚢ	ᚯ	ø, øø, ǿ, ǫ	œ
/ø/	ᚢ , ᛅᚢ	ᚯ	ø, ǫ	ø
/uː/	ᚢ	ᚢ	u, uu, ú	ú
/u/	ᚢ	ᚢ	u	u
/u/ (unstressed)	ᚢ	ᚢ, ᚮ	u, o	u
/oː/	ᚢ	ᚮ	o, oo, ó	ó
/o/	ᚢ	ᚮ	o	o
/ɒː/ > /aː/	ᛅ, ᛅᚢ	ᛆ	a, aa, á, ó	á, ǫ́
/ɒ/	ᛅ, ᛅᚢ	ᛆ	W ǫ, o / E a, ø	ǫ
/juː/	ᛁ ᚢ	ᛁ ᚢ	iu, iú	jú
/joː/	ᛁ ᚢ	ᛁ ᚢ	W io, ió / E iu	jó
/jɒ/	ᛁ ᛅ	ᛁ ᛆ	W io, iǫ / E io, iø	jǫ
/ja/	ᛁ ᛅ	ᛁ ᛆ	ia	ja
/æi/	ᛅᛁ	ᛅᛁ / ᚽ	W ei / E e, ee	e
/ɒu/	ᛅᚢ	ᛆᚢ / ᚯ	W au / E ø, øø	au
/øy/	ᛅᚢ	ᛆᚢ / ᚯ	W ey / E ø, øø	ey

Bibliografie

Introduceri

• E.V. Gordon și A.R. Taylor. An Introduction to Old Norse. Second. ed. Oxford: Clarendon Press, 1981.
• O'Donoghue, Heather. Old Norse-Icelandic Literature: A Short Introduction (Blackwell Introductions to Literature) Blackwell Publishing Ltd., 2004.
• Henry Sweet, An Icelandic Primer, with Grammar, Notes, and Glossary (1895)

• Torp, Arne, Lars S. Vikør (1993), Hovuddrag i norsk språkhistorie (3.utgåve), Gyldendal Norsk Forlag AS 2003

Dicționare

• Richard Cleasby and Gudbrand Vigfusson, An Icelandic-English Dictionary (1874)
• G. T. Zoëga, A Concise Dictionary of Old Icelandic (1910)
• Jan de Vries, Altnordisches Etymologisches Wörterbuch (1977)