Pronume nehotărât

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Pronumele nehotărât sau nedefinit înlocuiește un substantiv dând indicații foarte vagi asupra obiectului denumit de acesta. Există foarte multe pronume nehotărâte, cu diverse specializări în privința felului de substantiv la care se pot referi: unele se referă numai la persoane (de exemplu cineva), altele numai la lucruri (ceva). Pronumele nehotărâte se diferențiază și semantic, având sensuri specifice. Astfel, pronumele cineva, oricine și altcineva sunt diferite ca sens, deși toate se referă la o persoană.

Împreună cu pronumele nehotărâte sunt tratate și adjectivele pronominale nehotărâte, folosite ca atribut al substantivului, care pot coincide sau nu ca formă cu pronumele.

Clasificare[modificare | modificare sursă]

Din punctul de vedere al formei, în limba română pronumele nehotărâte pot fi:

  • simple, adică neanalizabile în limba actuală: altul, atât(a), cutare, unul
  • compuse:
    • dintr-un pronume relativ și diverse elemente:
      • cu fie-: fiecare
      • cu ori-: oricare, oricine, orice, oricât
      • cu -va: careva, cineva, ceva, câtva
    • dintr-un pronume nehotărât simplu și vre-: vreunul
    • din adjectivul nehotărât alt și un pronume nehotărât compus: altcineva, altceva

Din punctul de vedere al folosirii ca pronume și/sau ca adjectiv pronominal, avem:

  • pronume fără adjectiv corespunzător: careva, cineva, altceva, altcineva, oricine
  • pronume și adjective în aceeași formă la nominativ-acuzativ: atât(a), ceva, câtva, cutare, fiecare, oricare, orice, oricât
  • adjective fără pronume corespunzător: niște, oarecare
  • pronume și adjective cu forme diferite, dar corespunzătoare unul altuia: altul pron. – alt adj., unul pron. – un adj., vreunul pron. – vreun adj.

Din punctul de vedere al flexiunii, pronumele și adjectivele nehotărâte pot fi:

  • variabile – majoritatea pronumelor și adjectivelor nehotărâte: unul, altul, vreunul, atât(a), câtva, cutare, oricare, oricât, fiecare, compusele cu cine etc.
  • invariabile: altceva, careva, ceva, niște, oarecare, orice.

Funcție sintactică[modificare | modificare sursă]

În propoziție[modificare | modificare sursă]

Pronumele nehotărâte pot exprima diverse părți de propoziție, aceleași pe care le poate exprima un substantiv:

Adjectivele pronominale nehotărâte îndeplinesc totdeauna funcția de atribut adjectival: Fiecare lucru își are rostul său., triunghi oarecare, Asta e altă mâncare de pește.

În frază[modificare | modificare sursă]

Majoritatea pronumelor nehotărâte nu pot introduce propoziții subordonate. Acest rol îl pot îndeplini numai cele compuse din ori- + pronume relativ, fiind numite nehotărâte relative. Exemple: Oricine vine e binevenit., Datoria oricui întâlnește un accidentat este să-l ajute., Spune orice vrei!, Dau ajutor oricui are nevoie. Trimit scrisoarea prin oricine este dispus s-o ducă., Orice ar face, este iertat.

Model de analiza[modificare | modificare sursă]

“A trecut, ajutat de cativa, toate piedicile neintelegerii si la capatul atator incercari s-a pomenit acolo sus in cer, zburand.” (N. lorga)

de cativa = pronume nehotarat, compus, genul masculin, numarul plural, cazul acuzativ, precedat de prepozitia simpla „de”, functie sintactica de complement indirect.

toate = adjectiv pronominal nehotarat, simplu, genul feminin, numarul plural, cazul acuzativ, functie sintactica de atribut adjectival.

atator = adjectiv pronominal nehotarat, simpiu, genul feminin, numarul plural, cazul genitiv, functie sintactica de atribut adjectival.


Bibliografie[modificare | modificare sursă]