Călugăr

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Călugăr (dezambiguizare).

Călugăr, (din greacă, de la καλλόγερον "bătrân frumos")

Monah, monahie (din gr μόνος, "singur"), persoană care adoptă un stil sfânt de viață, retras.

  • monahii; - Monah (greacă monos = singur) "pustnic", "singuratic" un membru al unei religii, sau ordin religios care slujește o viață întreagă credința lui (vezi Categorie:Religie) ca de exemplu în budism din anul 500 î.e.n. este denumit Bhikkhu, în jainism, Digambara, în creștinismul timpuriu în secolul IV un întemeietor al Ordinului Anahoreților Antonius cel Mare.
  • altfel de călugări (celibatari) sunt cei ce aparțin diferitelor Ordine din Biserica Catolică ca de exemplu călugării benedictini, iezuiți, dominicani, franciscani etc.
  • femeile care au jurat să slujească credința lor o viață întreagă și să rămână necăsătorite (celibatare) sunt numite maici
  • alte forme si ordine nemonastice:

În creștinism[modificare | modificare sursă]

Monahismul poate fi de mai multe feluri:

Monahismul în Biserica Ortodoxă[modificare | modificare sursă]

În Biserica Ortodoxă monahismul are mai multe trepte: frate începător, rasofor[1], monah și schimonah (schivnic)[2].[3] Cât timp este necesar să viețuiască și să se nevoiască un ostenitor într-o treaptă monahală se analizează de către conducerea mănăstirii, printr-o evaluare duhovnicească, de la caz la caz.[3]

În Biserica Ortodoxă Română, de cele mai multe ori treapta rasoforiei nu este luată în seamă, iar schivnicia nu o doresc toți monahii, ci doar foarte puțini.[3] De asemenea, novicele în mănăstire nu are nici o vestimentație specifică spre a-l deosebi de credincioșii mireni.[3]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ rasofór, rasofori s. m. Călugăr novice care, cu binecuvântarea arhiereului și după ce a trecut noviciatul, este îmbrăcat în rasă, aceasta însemnând abnegație, lepădarea de lume și sărăcie de bunăvoie. – Din gr. rasophoros (în Ion M. Stoian, Dicționar religios, Editura Garamond, 1994, citat de DEX online.)
  2. ^ schimonáh, schimonahi s. m. Călugăr care a primit schima mare și trăiește o viață de schimnic. – Din gr. shimonahos (în Ion M. Stoian, Dicționar religios, Editura Garamond, 1994, citat de DEX online.)
    Schimă mare = slujbă bisericească prin care un monah, pregătit pentru „chipul îngeresc”, devine schimonah și primește hainele: dulama, schima (cuculionul), analabul, brâul, rasa, mantia, potcapul, camilafca, metaniile și crucea (în Ion M. Stoian, Dicționar religios, Editura Garamond, 1994, citat de DEX online.)
  3. ^ a b c d Treptele începătoare în monahism, 18 noiembrie 2012, Arhim. Clement Haralam, Ziarul Lumina, accesat la 8 iulie 2013

Sursa[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Staretul, 18 iulie 2012, CrestinOrtodox.ro

Monahismul în România