Limba afrikaans

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Limba afrikaans (Afrikaans) †
A creat prin:	{{{creator}}} în {{{an}}}
Scop:	{{{scop}}}
Vorbită în:	Africa de Sud şi Namibia
Regiuni:Vorbită în:
Perioadă existenţiei:	{{{perioadă}}}
Număr de vorbitori:	cel puţin 10 milioane (iunie 2007)
Loc:
Sistem de scriere:	latin
Tipologie:
Clasificare:	Limbi indo-europene  germanice,   vest-germanice,    joase,     franconiene      limba afrikaans
Statut oficial
Oficială în:	Africa de Sud
Reglementată de:	Die Taalkommissie (Comisia de lingvistică a Academiei Sud-africane de Ştiinţe şi Arte)
Coduri de limbă
ISO 639–1	af
ISO 639-2	afr
ISO 639-3	{{{iso3}}}
SIL	AFK  en
SIL	{{{sil2}}}
Text în limba
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - Art.1 Alle menslike wesens word vry, met gelyke waardigheid en regte, gebore. Hulle het rede en gewete en behoort in die gees van broederskap teenoor mekaar op te tree.		Tatăl nostru Alle menslike wesens word vry, met gelyke waardigheid en regte, gebore. Hulle het rede en gewete en behoort in die gees van broederskap teenoor mekaar op te tree.
Transliteraţie
Limbă - Listă de limbi - Lingvistică
Vizitaţi Wikipedia în Limba afrikaans!
Această pagină poate conţine caractere Unicode.

Afrikaans, denumire completă limba afrikaans, este o limbă franconiană joasă, derivată din neerlandeză, vorbită mai ales în Africa de Sud (unde este una din limbile oficiale ale ţării) şi Namibia (unde, alături de germană, are un statul de limbă regională), dar având vorbitori şi în Angola, Botswana, Swaziland, Zimbabwe şi Zambia. Datorită emigrării şi unei constante forţă de muncă migratoare, există peste 100.000 vorbitori de afrikaans în Marea Britanie^[1]. Alte comunităţi semnificative de vorbitori de afrikaans există în Brussels, Belgia, Amsterdam, Olanda, Perth (din Australia de vest), Toronto, Canada şi Auckland, Noua Zeelandă. Este limba primară utilizată de două grupuri etnice din Africa de Sud, [the] Afrikaners (urmaşi coloniştilor olandezi) şi [the] Coloureds ori kleurlinge/bruinmense (incluzând Basters, Cape Malays şi Griqua).

Geografic vorbind, limba afrikaans este limba majorităţii populaţiei din treimea vestică a Africii de Sud (în zonele numite Northern Cape şi Western Cape, unde este vorbită acasă de 69%, respectiv 58%, din populaţie). Afrikaans este, de asemenea, cea mai răspândită limbă primară din treimea sudică a Namibiei (mai exact, în regiunile Hardap şi Karas, în care reprezintă limba vorbită acasă de 43%, respectiv 41%, din populaţia regiunilor). Afrikaans este cea mai răspândit vorbită limbă de-a lungul ambelor ţări, considerând întreaga populaţie, deşi se poate remarca, per ansamblu, o creştere semnificativă a calităţii şi frecvenţei utilizării limbii engleze de către generaţiile mai tinere.

Afrikaans este o limbă care a originat din limba neerlandeză (adesea incorect cunoscută ca limba olandeză) de care s-a desprins la începutul secolului al 17-lea, când primii colonişti din Ţările de Jos s-au stabilit în zona Capului Africii de Sud. Ca dialect a fost cunoscut sub numele de "Cape Dutch". Ulterior, limba afrikaans a fost uneori numită "olandeza africană" sau "olandeza de bucătărie", dar aceste denominări erau, evident, mai ales peiorative. Timp destul de îndelungat, afrikaans a fost considerată doar un dialect al neerlandezei, până când, în anii târzii ai secolului al 19-lea a fost recunoscută ca o limbă distinctă. În 1925, a dobândit statut egal cu cel al limbilor neerlandeză şi engleză, devenind cea de-a treia limbă oficială a Africii de Sud. Neerlandeza a rămas limbă oficială până în 1961, an în care constituţia ţării a stipulat limpede că "limbile oficiale ale Africii de Sud sunt afrikaans şi engleza". Per ansamblu, limba afrikaans este singura limbă indo-europeană care a cunoscut o dezvoltare semnificativă pe continentul african.

Cuprins 1 Vezi şi 2 Referinţe 3 Legături externe 3.1 Generalităţi 3.2 Portale şi conexiuni externe 3.3 Organizaţii 3.4 Corectarea ortografiei 3.5 Dicţionare

[modifică] Vezi şi

• Aardklop Arts Festival -- Festivalul de artă Aardklop
• Araba afrikaans
• Listă de poeţi de limbă afrikaans
• Listă de cuvinte engleze de origine afrikaans
• Populaţiile vorbitoare de afrikaans din Africa de Sud
• Institutul translatorilor din Africa de Sud

[modifică] Referinţe

• Roberge, P. T., 2002. Afrikaans - considering origins, in Language in South Africa, Cambridge University Press, Cambridge, United Kingdom. ISBN 0-521-53383-X
• South African Afrikaans: History |Slang

[modifică] Legături externe

[modifică] Generalităţi

• en The Ethnologue: Afrikaans
• en Wordgumbo: Afrikaans
• en Afrikaans sample at Language Museum
• en An introduction to Afrikaans
• en Learn Afrikaans Online

[modifică] Portale şi conexiuni externe

• af Litnet - Literatură, cultură şi discuţii
• af Die Knoop - O listă foarte cuprinzătoare de web sites în afrikaans
• af Woes.co.za - Un blog foarte popular
• af The New South African - Afrikaans - More about South Africa's official languages.
• af Kuier.co.za - A popular multi-user blog

[modifică] Organizaţii

• Federasie van Afrikaanse Kultuurvereniginge (FAK) - Federation of Afrikaans Cultural Associations
• Afrikaanse Taal- en Kultuurvereniging (ATKV) - Afrikaans Language and Cultural Association
• Vriende van Afrikaans - Friends of Afrikaans
• Afrikanerbond - Formerly a political organisation, now language activists
• Pro-Afrikaanse Aksiegroep (PRAAG) - Action group for Afrikaans and Afrikaner interests

[modifică] Corectarea ortografiei

• Spel.co.za - Spell checker for Microsoft Office
• WSpel - Spell checker for Microsoft Word
• Translate.org.za - Spell checker for OpenOffice.org, Mozilla Firefox and Mozilla Thunderbird

[modifică] Dicţionare

• Afrikaans Dictionary - with definitions (approx 8763 words)
• Afrikaans to English - from Wordgumbo.com (5129 words)
• English to Afrikaans - from Wordgumbo.com (6397 words)
• Afrikaans-English-Afrikaans Online Dictionary - sometimes using Esperanto as intermezzo (7975 Afrikaans words)
• Afrikaans at Dict.info - Afrikaans into 57 languages (roughly 2300 words each) and Afrikaans-English (10 127 words)

v • d • m Limbi indo-europene
Cu text cursiv sunt marcate limbile dispărute.
Limbi indo-iraniene	assameză • avestană • bactriană • baloci • belugistană • bengaleză • caşmirană • dari • hindi • gujarati • kuci • kurdă • maithili • malvi • marathi • nepaleză • oriană • oseţiană • pali • pamiriană • paştună • persană • punjabă • romani • saka • sanscrită • sarmată • scitiană • sindhi • singaleză • şumaşti • tajică • urdu • zazaki
Limbi italice	aragoneză • araneză • aromână (macedoromână) • asturiană • catalană • corsicană (galureză) • dalmată • fala • faliscană • franceză • friuliană • galiciană • istroromână • italiană • ladină • ladino (iudeo-spaniolă) • latină • meglenoromână • mirandeză • neapolitană • occitană • oscană • portugheză • retoromană (rumanci) • română • sardă (campidaneză, logudoreză) • sasareză • spaniolă • umbriană • valonă • venetă
Limbi slave	bielorusă • bosniacă • bulgară • caşubiană • cehă • cnaanică • croată • macedonă • muntenegreană • polabă • poloneză • pomeraniană • rusă • sârbă • sileziană • slavă veche • slavonă veche • slavonă • slovacă • slovenă • slovinciană • sorabă de jos • sorabă de sus • ucraineană
Limbi baltice	curoniană • letonă • lituaniană • prusacă
Limbi celtice	bretonă • celtiberică • cornică • cumbrică • galaţiană • galeză • galică • irlandeză • lepontică • manx • norică • pictică • scoţiană
Limbi germanice	afrikaans • burgundiană • daneză • engleză • engleză veche (anglosaxonă) • feroeză • frizonă • gepidă • germană • gotă • gotă crimeană • idiş • islandeză • longobardă • nordică veche • norvegiană (nynorsk, bokmål) • olandeză • saxonă veche • suedeză • vandalică
Limbi anatoliene	cariană • hitită • liciană • lidiană • luviană • miliană • palaică • pisidiană • sidetică
Alte	albaneză • armeană • greacă nouă • greacă veche • limbile toharice
Limbi cu categorizare incertă: dacă • frigiană • iliră • macedoneană veche • tracă