Limba cnaanică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| cnaanică leşon kenaan לשון כנען, kenaanit כנענית, c’echit yehudit צ'כית יהודית |
|
| Regiuni | Boemia, Moravia |
|---|---|
| Perioadă de existenţă | Evul Mediu |
| Sistem de scriere | alfabetul ebraic |
| Clasificare | |
limbi indo-europene
|
|
| Statut oficial şi codificare | |
| ISO 639-2 | sla |
| SIL | CZK |
| Această pagină poate conţine caractere Unicode. | |
modifică  |
|
Limba cnaanică (leşon kenaan לשון כנען, kenaanit כנענית, c’echit yehudit צ'כית יהודית, adică "ceha evreiască", în cehă: lešon kenaan) este denumirea graiului vorbit în evul mediu de către populaţia evreiască din Cehia, Moravia, dar probabil şi din Luzacia şi actuala Polonie. În limba ebraică există mai multe denumiri ale acestui grai printre care cea mai corectă pare a fi denumirea "ceha evreiască". Conform Jiřinei Šedinová, specialistă în cultura şi literatura evreilor din Cehia, termenul leşon kenaan desemnează chiar limba cehă.
Deşi în mod curent întâlnim afirmaţii conform cărora "leşon kenaan" ar fi o limbă de sine stătătoare, singura sursă a cunoaşterii graiului vorbit de evreii cehi în evul mediu sunt glosele care apar în texte religioase (bunăoară în Or zarua de Yitzhak ben Moshe sau Arugat ha-bosem de Avraham ben Azriel). Aceste glose sunt scrise cu alfabetul ebraic, dar limba lor nu diferă de ceha medievală.
Prin urmare, nu dispunem de surse suficiente pentru a ajunge la concluzia că în evul mediu evreii cehi aveau un grai deosebit. Situaţia din Cehia diferă în mod considerabil de cea din Occitania, unde existenţa unei limbi evreieşti de sine stătătoare este un fapt indiscutabil. Limba şuadit (sau limba iudeo-provensală) prezenta deosebiri faţă de dialectul provensal al populaţiei creştine din regiunea respectivă; printre altele evreii din Provence pronunţau altfel unele sunete, mai ales unele consoane. Pe baza gloselor evreieşti din Cehia putem afirma că situaţia din această ţară semăna mai degrabă cu cea din Spania sau din Germania, unde graiul întrebuinţat de populaţia evreiască nu se deosebea în mod frapant de limba mediului creştin. Graiul vorbit de evreii din Renania nici pe departe nu prezenta, faţă de limba germană de atunci, marile diferenţe pe care idişul de astăzi le prezintă faţă de germană (acelaşi lucru este valabil şi în cazul limbilor spaniolă şi ladino).
În altă ordine de idei, în evul mediu cuvântul ebraic Kenaan (כנען) se referea nu numai la Cehia, ci la tot teritoriul locuit atunci de slavii de vest - actuala Polonie, Luzacia şi regiunile situate la vest de Luzacia, până la râul Elba. Deci zona de răspândire a unei limbi evreieşti bazate pe cehă sau pe o altă limbă vest-slavă medievală nu poate fi delimitată cu siguranţă.
În Cehia fenomenul limbii "leşon kenaan" este practic necunoscut, iar în paginile Wikipediei cehe a avut loc o discuţie dacă o limbă evreiască bazată pe ceha medievală a existat într-adevăr şi dacă merită ca Wikipedia cehă să-i consacre un articol.
[modifică] Surse
- Bondyová, Ruth: Mezi námi řečeno - Jak mluvili Židé v Čechách a na Moravě, Nakladatelství Franze Kafky, Praga 2003
 |
Acest articol despre o limbă sau dialect este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui. |
