Limba sorabă de sus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

sorabă de sus (hornjoserbski, hornjoserbšćina) †
A creat prin:	{{{creator}}} în {{{an}}}
Scop:	{{{scop}}}
Vorbită în:	Germania
Regiuni:Vorbită în:	Brandenburg, Saxonia
Perioadă existenţiei:	{{{perioadă}}}
Număr de vorbitori:	aproximativ 55.000
Loc:	nu în top 100
Sistem de scriere:	alfabetul latin
Tipologie:	diversă, normal SVO
Clasificare:	limbi indo-europene  balto-slave   slave    slave de vest     sorabe      sorabă de sus
Statut oficial
Oficială în:	recunoscută oficial ca limbă regională în Saxonia
Reglementată de:	nici una reglamentare oficială
Coduri de limbă
ISO 639–1	{{{iso1}}}
ISO 639-2	wen
ISO 639-3	{{{iso3}}}
SIL	hsb  en
SIL	{{{sil2}}}
Text în limba
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - Art.1 {{{text}}}		Tatăl nostru {{{text}}}
Transliteraţie {{{transliteraţie}}}
Limbă - Listă de limbi - Lingvistică
Vizitaţi Wikipedia în sorabă de sus!
Harta Germaniei cu regiune unde sunt folosite limbi sorabe marcată în roşie.
Această pagină poate conţine caractere Unicode.

Limba sorabă de sus (hornjoserbšćina, hornjoserbski) este o limbă slavă de vest minoritară, vorbită în regiunea istorică Luzaţia Superioară, astăzi o parte a Saxoniei. Împreună cu altă limbă minoritară, sorabă de jos formează o ramură a limbilor slavice numită limbi sorabe. Comparând cu limbile vecine, sorabă de jos este mai similară cu poloneză, iar soraba de sus — cu cehă.

Astăzi aproximativ 55.000 de oameni vorbesc sorabă de sus, de către 40.000 traiesc în Saxonia iar 15.000 în Brandenburg. Această limbă este cea de-a doua limbă minoritară a Germaniei, urmând daneza, dar precedând frizona.

[modifică] Vezi şi

• limba sorabă de jos
• limba pomeraniană
• limba caşubiană
• limba polabă

[modifică] Legături externe

• en Limba sorabă de sus la Ethnologue
• de hsb Dicţionar german-sorab

v • d • m Limbi indo-europene
Cu text cursiv sunt marcate limbile dispărute.
Limbi indo-iraniene	assameză • avestană • bactriană • baloci • belugistană • bengaleză • caşmirană • dari • hindi • gujarati • kuci • kurdă • maithili • malvi • marathi • nepaleză • oriană • oseţiană • pali • pamiriană • paştună • persană • punjabă • romani • saka • sanscrită • sarmată • scitiană • sindhi • singaleză • şumaşti • tajică • urdu • zazaki
Limbi italice	aragoneză • araneză • aromână (macedoromână) • asturiană • catalană • corsicană (galureză) • dalmată • fala • faliscană • franceză • friuliană • galiciană • istroromână • italiană • ladină • ladino (iudeo-spaniolă) • latină • meglenoromână • mirandeză • neapolitană • occitană • oscană • portugheză • retoromană (rumanci) • română • sardă (campidaneză, logudoreză) • sasareză • spaniolă • umbriană • valonă • venetă
Limbi slave	bielorusă • bosniacă • bulgară • caşubiană • cehă • cnaanică • croată • macedonă • muntenegreană • polabă • poloneză • pomeraniană • rusă • sârbă • sileziană • slavă veche • slavonă veche • slavonă • slovacă • slovenă • slovinciană • sorabă de jos • sorabă de sus • ucraineană
Limbi baltice	curoniană • letonă • lituaniană • prusacă
Limbi celtice	bretonă • celtiberică • cornică • cumbrică • galaţiană • galeză • galică • irlandeză • lepontică • manx • norică • pictică • scoţiană
Limbi germanice	afrikaans • burgundiană • daneză • engleză • engleză veche (anglosaxonă) • feroeză • frizonă • gepidă • germană • gotă • gotă crimeană • idiş • islandeză • longobardă • nordică veche • norvegiană (nynorsk, bokmål) • olandeză • saxonă veche • suedeză • vandalică
Limbi anatoliene	cariană • hitită • liciană • lidiană • luviană • miliană • palaică • pisidiană • sidetică
Alte	albaneză • armeană • greacă nouă • greacă veche • limbile toharice
Limbi cu categorizare incertă: dacă • frigiană • iliră • macedoneană veche • tracă