George Bariț

0
Membru fondator al Academiei Române

George Bariț
George Bariț
Naștere	4 iunie 1812 Jucu de Jos, comitatul Cluj
Deces	2 mai 1893 Sibiu
Profesie	istoric și publicist
Naționalitate	română

George Bariț, uneori scris Gheorghe Barițiu, (n. 4 iunie 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj - d. 2 mai 1893, Sibiu) a fost un istoric și publicist român transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania.

Biografie

Gheorghe Bariț a fost fiul lui Ioan Pop Bariț, preot greco-catolic, și al Anei Rafila. Studiile primare le-a efectuat la școala unitariană din Trascău (azi Rimetea, județul Alba) între 1820-1824. A urmat apoi Gimnaziul la Blaj și studiile liceale la Liceul Piariștilor din Cluj, la secția umanioare și filosofie, iar apoi Facultatea de Teologie la Blaj între 1831-1835. Mediul Bisericii Române Unite cu Roma a jucat un rol hotărâtor în formarea intelectuală a lui George Bariț. Atât tatăl, cât și bunicul său au fost preoți greco-catolici. El a fost pregătit la rândul său pentru cariera ecleziastică, însă s-a decis pentru cariera didactică, începând prin a preda la Liceul Comercial Românesc din Brașov.

Activitatea culturală

În anul 1838 a întemeiat la Brașov Gazeta de Transilvania, primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. În același an a început la Blaj publicarea Foii pentru minte, inimă și literatură, primul ziar literar românesc din toate timpurile.Difuzarea lor peste munți era asigurată de prietenul sau librarul Iosif Romanov. George Bariț fost una din figurile cele mai importante ale Revoluției de la 1848 în Transilvania. În 1861, din inițiativa sa și a canonicului Timotei Cipariu, a luat ființă Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (Astra). A fost mai întâi secretar, apoi președinte al Astrei. Asociația a editat începând din 1868 revista Transilvania, pe care a condus-o între 1868 și 1889. În această revistă a publicat numeroase articole și studii de istorie și politică. Colectivului redacțional al revistei Transilvania i se datorează editarea primei enciclopedii românești, apărută în trei volume la Sibiu, între 1898 și 1904. George Bariț a publicat tot la Sibiu, tot în trei volume, între 1889 și 1891, principala sa operă, initulată Părți alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă. A fost membru fondator al Societății Literare Române (1866), precursoarea Academiei Române. În anul 1893 a devenit președinte al Academiei Române.

Opera

• Cuvântare scolasticească la ecsamenul de vară în Școala românească din Brașov și Cetate, 1837
• Deutsch-Rumänisches Wörtebuch, Dicționariu român-german, 1853-1854
• Dicționariu românesc-unguresc, Magyar-román szótar, 1869
• Părți alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, I-III, Sibiu, 1889-1891
• Două drame familare, teatru, 1891

Eponime

În onoarea sa, Biblioteca Județeană din Brașov îi poartă numele, precum și o stradă a orașului.

Bibliografie

Statuia lui George Bariţ în faţa palatului ASTRA în Sibiu, opera sculptorului Oscar Späthe, ridicat la 13 octombrie 1912.

• George Bariț și contemporanii săi, corpus de corespondență inițiat și coordonat de Ioan Chindriș, vol.I-X, Editura Minerva și Editura Enciclopedică, București, 1973-2003 (colaboratori: Ștefan Pascu, Iosif Pervain, Ioan Chindriș, Dumintru Suciu, Gelu Neamțu, Ion Buzași, Simion Retegan, George Cipăianu, Ioan Gabor, Gheorghe Asanache ș.a.).
• Radu Pantazi, Viața și ideile lui G. Barițiu, studiu și antologie, București, 1964.
• Ioan Chindriș, O piesă de teatru inedită a lui George Bariț: Inimile mulțămitoare în “Manuscriptum”, (Muzeul Literaturii Române, București), VIII, 1977, nr.3, p.58-69.
• Vasile Netea, George Barițiu. Viața și activitatea sa", București, 1966.
• George M. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, III, Cluj-Napoca, 1980.
• Fișa biobliografică a autorului în Dicționarul scriitorilor români, A-C, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Editura Fundației Culturale Române, 1995.
• Cristian Romano, Iosif Romanov - librar,editor și tipograf din București în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în „Anuarul Arhivelor Municipiului București”, nr.1/1996.
• Constantin Schifirneț, Formele fără fond, un brand românesc („Temeiurile din lontru“ – fundamentul dezvoltării statului modern. George Barițiu), Editura Comunicare.ro., București 2007

Legături externe

• Referat despre George Bariț (în lb. engleză)
• George Bariț
• Vezi pe harta Brașovului locația Statuii lui George Bariț