Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Între 23 octombrie - 4 noiembrie 1861 se înfiinţează la Sibiu Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), cu rol însemnat în viaţa culturală şi în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania.

Primul preşedinte al Astrei a fost Andrei Şaguna, vicepreşedinte Timotei Cipariu şi secretar George Bariţiu.

În 7 februarie 1895, Comitetul de conducere al Astrei decide elaborarea şi publicarea Enciclopediei Române, sub îndrumarea lui Corneliu Diaconovici. Lucrarea, apărută în trei volume între 1898 şi 1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcţie, culturală şi politică, în istoria poporului român.

Sumedenia de intelectuali care au activat în cadrul Astrei a fost una extraordinară. Dacă avem în vedere nume ca cele ale lui George Bariţiu, Timotei Cipariu, Andrei Şaguna, Ion Pop-Reteganul, Ioan Puşcariu, Miron Cristea, Vasile Goldiş, Onisifor Ghibu, Octavian Goga, ne dǎm seama cǎ tot ce a avut Transilvania în materie de intelectuali s-a concretizat la ASTRA. Acestora li se mai adaugǎ şi alte personalitǎţi, care, chiar dacǎ nu au avut aceeaşi strălucire ca cei de sus, au dus la buna desfǎşurare şi organizare a instituţiei.Între aceştia se aflǎ şi secretarii Asociaţiunii, care şi-au desfăşurat activitatea la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea: C. Diaconovici,Oct.C Tǎslǎuanu şi Andrei Bârseanu. În 1906, secretar administrativ al ASTREI este Oct.C Tăslăuanu. Oct.C Tǎslǎuanu alǎturi de poetul Octavian Goga au sub supraveghere revista de culturǎ,civilizaţie, literaturǎ, artǎ şi atitudine numitǎ Luceafǎrul. Apǎrutǎ mai intâi la Budapesta, în 1902, îşi mută sediul la Sibiu în 1906, pe strada Schewis nr. 2, an ce coincide cu alegerea în funcţia de secretar al ASTREI. Primul număr apărut la Sibiu a fost nr 17-18 din 15 octombrie. Luceafărul devine “oglinda vie a a spiritului de creaţie ardelean”.

Actualmente ASTRA are răspândite, atât în ţară, cât şi în afara graniţelor peste 70 de despărţăminte (filiale), între care cele mai active sunt: Despărţământul "Mihail Kogălniceanu" Iaşi, "Timotei Cipariu" Blaj, Orăştie, Nasăud, "Ioan Sârbu" Criuleni, "Valul lui Traian" Tighina etc.

Acest articol trebuie pus în formatul standard Ştergeţi eticheta la încheierea standardizării. Articolul a fost etichetat în luna iunie 2007.

Asociaţia transilvană pentru literatură şi cultura poporului român - ASTRA, cum i s-a spus în mod curent, a fost înfiinţată la 21 octombrie 1861 la Sibiu, de către „inteligenţiile româneşti ardelene”, cum erau numiţi intelectualii vremii.

Statuetele Asociaţiei precizau următorul scop al acestui for cultural: „Înaintarea literaturii române şi cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare şi editare de opuri, prin premii şi stipendii pentru diferitele specialităţi de ltiinţă şi arte şi alte asemenea. Asociaţia va avea un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, şi arhivar, un casier, un controlor - toţi aleşi pe trei ani.”

După elaborarea înfiinţării Asociaţiei, cei 212 membri înscrişi s-au întâlnit în şedinţa inaugurală, la Sibiu, în ziua de 23 octombrie 1861, alegându-i să conducă Asociaţia pe mitropolitul Andrei Şaguna - preşedinte, Timotei Cipariu - vicepreşedinte şi George Bariţiu - secretar. Adevăratele ţeluri urmărite de Asociaţie erau conturate din prima zi: dorinţa fierbinte să fim o singură naţiune!

Până la Unire, în fruntea ASTREI au fost ca preşedinţi personalităţi politice şi culturale proeminente: Andrei Şaguna, Vasile Pop, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George Bariţiu, Ioan Micu-Moldovan, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca-Şuluţiu, Andrei Bârseanu, iniţiatori de mari înfăptuiri, ideologi şi animatori înflăcăraţi.

După ani de muncă laborioasă a ASTREI (conferinţe, editări de cărţi, înfiinţări de şcoli), Cipariu declara în 1867 următoarele: „Simţul naţional s-a deşteptat în toată românimea. Naţiunea română a venit la cunoştinţa poziţiei care i se cuvinte între naţiunile Europei; ea va face toţi paşii cuveniţi pentru a ocupa această poziţiune cu demnitate. Am început a ne elibera patria, am început a ne elibera limba.”

Publicaţiile ASTREI:

• Transilvania - editată la Braşov (1 ianuarie 1868 - 15 decembrie 1878) şi la Sibiu (1 ianuarie 1881 - 1946), cu unele întreruperi (în prezent apare la Sibiu);
• Analele Societăţii Academice Române - publicaţie de prestigiu în istoria ştiinţei şi a culturii româneşti. Apare la Bucureşti în 1868, în volume anuale care cuprindeau rapoartele sesiunilor, comunicările şi conferinţele ţinute de Academie, alegerile colectivelor de conducere, premierile anuale;
• Tribuna - apare la Sibiu, de la 14 aprilie 1884 şi până la 16 aprilie 1903, şi a fost condusă, în primii ani, de Ioan Slavici. Ziarul a însemnat, după opinia lui I. Breazu: „triumful Convorbirilor literare în Transilvania”, datorită activităţii lui I. Slavici şi a lui G. Coşbuc.