Utilizator:Terraflorin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Terraflorin Terraflorin Formate Formate Discuție Discuție Teste Teste Cutia cu nisip Nisip Premii Premii Pagini noi Art. noi Diverse Diverse Unelte Unelte


modificare 

Terraflorin

modificare 

Ultimele 75 de modificări

Lista abrevierilor:
D
Modificare la Wikidata
p
Această editare ar putea avea probleme și trebuie revizuită (mai mult)
N
(v. și lista de pagini noi)
m
Modificare marcată ca minoră
r
Modificare efectuată de un robot
(±123)
Cu câți octeți s-a schimbat mărimea paginii

3 martie 2024

modificare 

Schimbări recente




modificare 

Aniversările zilei

{3 martie: Hinamatsuri în Japonia • Ziua Mondială a Faunei Sălbatice
Afișul premierei operei Carmen

Alte aniversări: 2 martie3 martie4 martie

modificare 

Ultimele 25 de pagini noi

modificare 

Conținut recomandat


Józef Klemens Piłsudski (; n. —d. ) a fost un om politic și comandant militar polonez. A fost șef de stat între 1918–22 și conducător de facto (1926–35) al celei de a Doua Republici Polone. Pe linie militară a fost primul mareșal al Poloniei⁠(d) (din 1920) și ministru al apărării⁠(d). De la jumătatea Primului Război Mondial, a avut o influență majoră în politica Poloniei, fiind, totodată, și o figură importantă a scenei politice europene. A fost persoana cu cele mai mari merite în crearea celei de A Doua Republici Polone în 1918, la 123 de ani după ce fusese împărțită și anexată de Rusia, Austria și Prusia.

Autocaracterizându-se drept un descendent al culturii și tradițiilor polono-lituaniane, Piłsudski a crezut într-o Polonie multiculturală - o casă a națiunilor, recunoscând numeroasele grupuri etnice și religioase care se aflau într-o puternică alianță istorică cu statele independente Lituania și Ucraina. Principalul său adversar, Roman Dmowski⁠(d), cerea un stat independent al Poloniei redus la pământurile istorice ale Coroanei⁠(d) și fondat în principal pe un demos etnic polonez și pe identitatea romano-catolică.

La începutul carierei sale politice, Piłsudski a devenit lider al Partidului Socialist Polonez⁠(d). Ajungând la concluzia că independența Poloniei va trebui câștigată prin forța armelor, el a creat Legiunile Poloneze⁠(d). În 1914, el a anticipat izbucnirea unui război european, înfrângerea Imperiului Rus de către Puterile Centrale, și înfrângerea Puterilor Centrale de către puterile occidentale. Când a izbucnit Primul Război Mondial, el și Legiunile sale au luptat sub controlul armatei austriece împotriva Rusiei. În 1917, când Rusia începuse să sufere în război, și-a retras sprijinul acordat Puterilor Centrale și a fost arestat de germani.

Din noiembrie 1918, când Polonia și-a redobândit independența, până în 1922, Piłsudski a fost șef de stat al Poloniei. În 1919-21, a comandat forțele polone în șase războaie de frontieră care au modelat națiunea polonă. Forțele lui păreau aproape învinse în Războiul Polono-Sovietic când s-a dat bătălia pentru Varșovia în august 1920. În „miracolul de pe Vistula”, ele au distrus cinci armate rusești și au salvat Polonia. În 1923 s-a retras din politica activă, pentru că guvernul era dominat de adversarii săi, în special de Național-Democrați⁠(d). Trei ani mai târziu, el a revenit la putere după lovitura de stat din mai 1926, și a devenit omul forte (în practică un dictator militar) al Poloniei. De atunci și până la moartea sa în 1935, s-a preocupat în primul rând de chestiunile militare și afacerile externe.

Piłsudski a urmărit, cu diferite grade de intensitate, două strategii complementare, menite să consolideze securitatea Poloniei: „prometeismul”, care viza dezmembrarea, succesiv, a Rusiei Imperiale și ulterior a Uniunii Sovietice în națiunile constituente; și crearea unei federații „Intermarium”, cuprinzând Polonia și alte state independente situate în spațiul geografic dintre Marea Baltică și Marea Neagră, plasată geopolitic între Germania și Rusia. Obiectivul principal al federației Intermarium ar fi fost acela de a garanta un echilibru de putere durabil în Europa Centrală, precum și asigurarea existenței națiunilor din această regiune, împotriva presiunilor imperialiste, atât din vest cât și din est.

Între 1945 și 1989, subiectele legate de persoana și viața lui Piłsudski au fost unele din multele teme interzise de regimul comunist polonez. Wandycz⁠(d) îl caracterizează ca „un înflăcărat patriot polonez, care uneori îi mustra pe compatrioți pentru prostia, lașitatea, sau slugărnicia lor. El se autodefinea ca lituanian polonez⁠(d), și era încăpățânat și rezervat, reținut în a-și arăta emoțiile.” Astăzi, deși unele aspecte ale dominației sale politice rămân controversate, memoria lui Piłsudski este ținută la mare cinste în Polonia. Împreună cu adversarul său, Roman Dmowski⁠(d), el este privit ca un părinte al națiunii poloneze moderne.

modificare 

Actualități

modificare 

Știați că

modificare 

Test2