Ajutor:Proceduri de salvare a unei imagini propuse pentru ștergere

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
O schemă simplificată a unui protocol de susținere a apărării într-o discuție despre ștergerea unei imagini. Există și scheme mult mai complicate, dar acesta este pentru început, fiind un exemplu ușor de înțeles.

Cum de s-a ajuns la citirea acestei pagini ?[modificare | modificare sursă]

Ați ajuns din nefericire să citiți această pagină, astfel că este timpul să aflați de ce s-a întâmplat așa ceva:

Louis Moe - konvoluttenengra00gjel 0061 A - airy creature question mark (21637847836).jpg
  • Un aspect mult mai important decât utilitatea unei imagini este dreptul legal de a folosi respectiva imagine. A te asigura că este permisă copierea unei imagini este una dintre etapele fundamentale peste care se trece adesea prea ușor.
  • Ați încărcat imaginea, dar ați ignorat munca ulterioară – mai complicată și mai grea de fapt, de a asigura un „act de identitate” credibil acesteia. Acesta trebuie să conțină informațiile obligatorii privind descrierea, originea, data și autorul +/- alte informații necesare în funcție de împrejurări.
  • Ați construit imaginii un „act de identitate”, dar acesta este eronat scris, nu se potrivește cu prototipul uzual de „act de identitate” agreat de Wikipedia sau este pur și simplu un fals.
  • Ați ales să fiți foarte „tehnic” într-un context pe care nu-l cunoașteți prea bine, în dauna unei abordări mai simple.
  • Regulile de acum câțiva ani (când cerințele erau mai laxe) au fost modificate între timp, iar informațiile necesare pentru identificarea și stabilirea caracterului actual al imaginii, necesită revizuire.

Mic breviar de termeni[modificare | modificare sursă]

  • Imaginea: este o reprezentare al cărui drept de folosire este universal. Nu are acest caracter, se cheamă că din punct de vedere al Wikipediei nu există, deoarece imaginea în cauză trebuie să poată fi preluată și distribuită de oricine fără absolut nici o restricție.
  • Wikipedia: este un fel de mamă adoptivă, care adoptă doar fiice ferite de bănuieli. Principiul ei este că dacă se află în necunoștință de cauză sau în dubiu în raport o imagine, acea imagine nu este de păstrat.
Association of Deletionist Wikipedians (2016).png
  • Deletistul: este o persoană preocupată de corectitudine. Izvorul corectitudinii este regula, care trebuie cunoscută de wikipedistul simplu. Nu e problema deletistului fapul că simplul wikipedist nu cunoaște regulile, ci e problema acestui simplu wikipedist să ajungă să le înțeleagă complexitatea respectivelor reguli. Dat fiind că deletistul se bazează pe reguli, aceastea îi asigură invincibilitatea. Cu alte cuvinte el dă tonul după diapazon.
  • Colegul wikipedist: este un coleg care de cele mai multe ori nu știe mai multe decât dumneavoastră. Să faci o dintr-o imagine candidată la un grabnic deces o imagine conformă cu punctul de vedere al Enciclopediei, poate fi un lucru complicat.
  • Google Images: instrument care permite deletistului să o facă pe detectivul cautând imagini similare, siteuri care includ imaginile analizate precum și imagini identice dar cu alte rezoluții sau dimensiuni.
  • TinEye : instrument ceva mai sofisticat, care permite deletistului să facă o muncă de detectiv pentru a strânge dovezi ceva mai elaborate.
  • Abuzul de utilizare cinstită:

Ce este un „act de identitate” wikipedic al unei imagini[modificare | modificare sursă]

Protocoale[modificare | modificare sursă]

Primare[modificare | modificare sursă]

Rodin-cropped.png
  • Începeți prin a vă pune un mic set de întrebări, pentru a identifica rapid cam pe unde vă situați:
  • Este imaginea liberă ? Dacă nu, unde ar putea fi încadrată și ce justificare s-ar putea aduce pentru ea ?
  • Este imaginea relevantă pentru subiectul dat ? Dacă nu, atunci lupta va fi mai dificilă, deoarece s-ar putea ca păstrarea ei să nu reprezinte ceva semnificativ.
  • Oare nu există deja încărcate la Wikimedia Commons sau la Wikipedia locală imagini echivalente ? Dacă există, atunci lupta va fi cu siguranță mult mai grea, deoarece va trebui să demonstrați în plus avantajele suplimentare care ar rezulta din păstrarea imaginii.
Lisbeth metar av Carl Larsson 1898.jpg
  • Angajați o discuție la pagina unde se discută ștergerea sau pe pagina de discuție a unei imagini propuse pentru ștergere rapidă (în ultimul caz, nu uitați să plasați în pagina imaginii formatul „Așteaptă”. Prin ea însăși, inițierea unei discuții este primul pas spre salvarea unei imagini. Nu abuzați însă de acest drept dacă nu aveți nimic semnificativ de spus, deoarece wikiavocatura este mai degrabă un factor cu impact negativ asupra șanselor de păstrare a imaginii.
  • Începeți prin a identifica recomandările sau politicile aduse în discuție. Dacă nu știți, cereți să vi se explice unde anume sunt consemnate prevederile care au determinat încadrarea imaginii care vă interesează în categoria celor neconforme. Parcurgeți textele în cauză și încercați să le înțelegeți.

De urgență[modificare | modificare sursă]

  • Nominalizarea la ștergere a imaginii unui „boboc”, are șanse consistente de a a fi urmată rapid de o analiză extinsă a imaginilor încărcate de noul venit. Aceasta are șanse la fel de mari de a conduce la ștergeri rapide ale imaginilor încărcate de respectivul novice, care nu a avut șansa de a apuca să învețe un minim de lucruri pentru a se putea descurca. Dacă doriți să-l ajutați nu vă concentrați exclusiv pe imaginea propusă pentru ștergere, deoarece s-ar putea ca imaginile care pot fi salvate să se afle de fapt în altă parte.

Cazuri particulare[modificare | modificare sursă]

Fotografii publicate în România înainte de 1991[modificare | modificare sursă]

  • Imaginile alb-negru în semitonuri (en) (raster) probabil au fost publicate undeva (presă, afișe, cărți). Pentru imagini presupuse din presă trebuie căutate evenimentele de care se leagă (chiar și aniversări), care pot ajuta și la datarea imaginii. Pentru imagini presupuse din cărți trebuie căutate cărți despre subiectul respectiv.
  • Imaginile bicolore în semitonuri (ex. negru-roșu, negru-albastru) este sigur că au fost publicate, în afișe sau în presă, în special în reviste ilustrate. Trebuie examinate revistele care publicau astfel de fotografii, iar perioada se poate restrânge în funcție de subiectul fotografiei. Ex. imaginea cu Irina Burnaia la Cairo a fost publicată bicolor (negru-roșu), cu texte de completare, dar care nu contează dpdv. al drepturilor de autor, pe o copertă a revistei Realitatea Ilustrată.
  • Imaginile color în semitonuri, din cauza costului mare al tipăririi, provin cu siguranță din cărți sau cărți poștale ilustrate. Imaginile din cărțile poștale ilustrate din comerț se consideră că au fost publicate. Trebuie căutate cărțile sau ilustratele respective (a se vedea și cataloagele și anunțurile de vânzare ale acestora).
  • Prin anii 1960 în România se produceau și se vindeau în comerț fotografii cu actori (1 leu bucata), imagini capturate din filme. Probabil acestea erau „publicate” fără acordul caselor de filme producătoare, deci acestea probabil nu pot fi distribuite din nou, deoarece sunt considerate capturi din filme.
  • Odată demonstrat că imaginea a fost publicată, ea este în DP sub licența DP-RO-photo, iar licența însoțitoare pentru SUA este PD-1996. Ulterior imaginea poate fi îmbunătățită încărcând peste ea fotografia respectivă la orice calitate. Îmbunătățirea calității se poate face prin retușarea de către uploader, sau găsirea (eventual pe net) acestei imagini la o calitate mai bună. Dacă fotografia de calitate bună este luată de pe net, atenție dacă nu cumva provine dintr-o bază de date cu acces limitat (intră în discuție drepturile de autor ale restauratorilor). Invers, găsirea acestei imagini la o calitate/rezoluție redusă, dar care sigur a fost publicată justifică păstrarea imaginii de calitate superioară, indicând sursa celei publicate.

Fotografii nepublicate, cu autor necunoscut[modificare | modificare sursă]

  • Fotografiile al căror autor este necunoscut și nepublicate în SUA (ex. care apar acum din colecții particulare), conform licenței PD-US-unpublished sunt considerate în domeniul public dacă sunt mai vechi de 120 de ani (se presupune că autorul a făcut fotografia în tinerețe, putând să mai fi trăit încă 50 de ani, plus durata de protecție de 70 de ani). Licența însoțitoare pentru România este DP-old-70.
  • Încercarea de atribuire a imaginii, adică a stabilirii autorului lor. În secolul al XIX-lea, datorită sensibilității scăzute a materialelor fotografice la fotografiere timpul de expunere era lung. Subiecții trebuiau să stea nemișcați, iar pentru asta erau ajutați prin așezare sau prin sprijinire de diferite obiecte din recuzita studioului. Presupunând localitatea unde s-a făcut fotografia se pot căuta în colecții de fotografii cu autor cunoscut de acolo fotografii în care apare aceeași recuzită. În principiu pentru orice fotografie în care apar obiecte de recuzită se caută să se arate că sunt din secolul al XIX-lea, în DP.

Linkuri utile[modificare | modificare sursă]