Discuție Utilizator:Turbojet

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Arhive[modificare sursă]

Competența științifică și caracterizarea ei pe baza informațiilor din surse aferente[modificare sursă]

Mai sus într-o secțiune am observat că faceți referire la competența științifică a unei persoane generice, posibil wikieditor, prin raportare la conținutul informațional al unor tratate (de chimie și medicină în exemplul menționat). Apare în acest context întrebarea:

Este suficientă cunoașterea in cele mai mici detalii a unor tratate suficientă pentru a avea garanția unei competențe științifice autentice, având în vedere că unele surse științifice se descriu explicit în introducere ca unelte de informare și lucru în munca de cercetare științifică care este centrată pe explorarea necunoscutului, deci aspecte care încă nu apar in tratate? Există deci mai multe tipuri de competență dintre care cel puțin una nu e bazată pe memorarea informațiilor din tratate, ci pe formarea abilităților de diagnosticare a sistemelor (biomedicale și tehnologice, etc), cerută atât în medicină cât și inginerie?--37.251.222.211 (discuție) 2 ianuarie 2019 13:37 (EET)

Nu am avut ocazia să lucrez în cercetarea fundamentală, nu am avut nici echipamente, nici fonduri, nici direcții de cercetare. Am lucrat doar în „cercetarea aplicativă”, la onorarea contractelor. Nu mă pot pronunța cât de utile sunt tratatele în descoperirea noului. Totuși, cred că în biochimie, fizică, o persoană nu primește nicio șansă să lucreze într-un laborator unde să poată descoperi ceva dacă nu dispune anterior de un bagaj de cunoștințe corespunzător. Fără acest bagaj este sigur că nu va avea ocazia să descopere nimic. În contextul nivelului cunoștințelor actuale „descoperirile” celor ca Rușețel sau de tratamente „alternative” de către persoane fără formație medicală sunt aiureli.
În privința diagnosticării, progresele investigațiilor au schimbat metodele. Înainte, atât în tehnică, cât și în medicină, experiența (practic vechimea) determina calitatea diagnosticării. Acum totul se bazează pe analize, cu sisteme-expert. Însă ceea ce un doctor experimentat stabilea înainte în 5 minute la o consultație, acum necesită zile întregi de programări, analize, iar în tehnică măsurători. Dar nu mai e nevoie de experiență, ci doar de competența folosirii procedurii, care probabil se poate învăța din carte.
În privința proiectării în tehnică, abilitatea alegerii soluțiilor este ceva de genul abilității de a rezolva probleme matematice de un anume tip. Însă nu este nevoie de memorarea relațiilor de calcul, proiectarea se face cu documentația alături. Evident că cineva care nu cunoaște domeniul nu are abilitate, nu se descurcă nici cu cartea alături – este cazul studenților la examen care primesc o aplicație și cartea, dar dacă n-au făcut înainte, nu fac nici la examen.
În privința inginerului de execuție, singura sa competență necesară este să poată citi documentația și să știe de unde poate face rost de... adică relațiile organizatorice sunt mai importante decât cunoștințele tehnice.
În alte domenii nu mă pot exprima.
Pe Wikipedia situația este cam cea a celui de execuție: nimic original, dar să aibă idee de domeniu și să știe de unde poate scoate... --Turbojet  2 ianuarie 2019 16:02 (EET)

metodologia cercetarii stiintifice - Universitatea Spiru Haret Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2a02:2f0e:e0a:f400:8466:a49:1178:7b1 (discuție • contribuții).

Asta se referă la justificarea procedurilor și la prezentarea și argumentarea rezultatelor cercetării în vederea acceptării lor. Parcă tema discuției este dacă formația științifică este capabilă să creeze un cercetător care să descopere lucruri noi. Poate badea Ion să descopere ceva dacă citește acest curs? --Turbojet  3 ianuarie 2019 12:40 (EET)
O sursă similară celei despre metodologia cercetării științifice care poate fi menționată în acest context e Arta cercetării științifice de Ian Beveridge care prezintă exemple de mod de gândire științifică în descoperirea noului. Se pare că pionerii cercetării științifice ca Michael Faraday, Joseph Priestley, Humphrey Davy, Lavoisier, (Newton?), Kepler, Galilei și alții aveau o situație mai favorabilă, nefiind condiționați de a li se verifica un bagaj de cunoștințe corespunzător care încă nu prea exista pentru accederea într-un laborator sau colectiv științific pentru a putea efectua activitate de descoperire a noului. Atunci se întâmpla că cei care aveau mijloace materiale excedentare ca Davy și Lavoisier ca și marchizul Laplace își puteau exercita liber preferințele de cercetare (sau libertas philosophandi cum zicea Galilei) in domeniul filosofiei naturale.
Condiționarea astăzi a accesului în colective de cercetare de verificarea memorării bagajului de cunoștințe prin examene este un pic sau chiar mai mult neavenită deoarece se poate folosi memoria externă a cartilor pe masa de laborator.
Se poate menționa adversitatea față de dopajul informațional cerut de examenele tradiționale care sufocă gustul și curiozitatea de a descoperi a unor personalități științifice ca Einstein și G.H. Hardy (a cărui cea mai mare descoperire a fost - mai în glumă, mai în serios - Srinivasa Ramanujan, care Ramanujan a fost aproape în poziția unui badea Ion indian) Se pare că și Faraday a fost practic în situația unui Badea Ion.--109.166.138.128 (discuție) 3 ianuarie 2019 14:01 (EET)

Daca o formatie stiintifica este capabila sa creeze un cercetator de valoare, care sa descopera lucruri noi ?, raspunsul meu este categoric, nu. De ce ? pentru ca nu acesta sete scopul formatiei, de a crea cercetatori. Tu singur trebuie sa i-ti doresti f mult sa te te creezi, sa muncesti enorm de mult. Cine la creat pe Einstein, Bell, Coanda, etc. Un laborator de cercetare nu este un institut de binefacere, este o competitie dura, creeaza conditii egale pentru toti, unii se creeaza, se inventeaza singuri, alti nu. De ce unii sunt valorosi si altii nu ? aici e o poveste lunga care ar necesita zeci de pagini de argumente si explicatii. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de ‎2a02:2f0e:e0a:f400:a82d:bb6a:a18b:82a7 (discuție • contribuții).

Credeam că toată acestă discuție are ca scop sondarea oportunității cercetării originale pe Wikipedia. Dacă e așa, răspunsul politicilor și al meu personal este NU. Dacă e altceva, discuția este fără legătură cu Wikipedia și nu am de gând s-o continui aici. --Turbojet  3 ianuarie 2019 14:37 (EET)

I-mi cer scuze pentru confuzie, credeam ca usbiectul este cercetarea stiintifica in general, nu in particular pe Wikipedia.

Observ că există wikiarticolul cercetare care include și aspecte despre cercetarea științifică în general.--109.166.138.128 (discuție) 3 ianuarie 2019 15:54 (EET)

Contributors.ro platformă online citabilă?[modificare sursă]

(Mutat la Wikipedia:Cafenea)

Este pila Karpen un fenomen banal?[modificare sursă]

(Mutat la Wikipedia:Oracol)

Salutare[modificare sursă]

Aș dori să introduc niște pagini noi de wiki pentru anumiti artisti de teatru, dar nu cred ca ma descurc. Mentionez ca sunt o persoana pasionată de domeniu, fără legatura.

Oare m-ati putrea asista? va pot ajuta cu surse de incredere, am citit criteriile si informatii. Am incercat sa fac asta ieri pentru un dramaturg, am trimis un draft, da rnu stiu unde a ajuns draftul sau in ce stadiu este, nu-l pot gasi.

Multumesc! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Theatergoer (discuție • contribuții). 21 ianuarie 2019 16:40

l-ați scris la Wikipedia în limba engleza: en:Draft:Gabriel Sandu Strainu (دسستي‎)  21 ianuarie 2019 20:12 (EET)
Mulțumesc că ați apelat la mine, dar domeniul meu nu sunt artiștii de teatru. Nici cântăreții, nici scriitorii. Nici fotbaliștii. Nu mă interesează deloc lumea spectacolului. Eventual unii artiști plastici și unii sportivi pentru care am interes. Sunt foarte mulți ingineri și arhitecți care ar merita să aibă pagini pe Wikipedia, dar n-are cine să li le facă. Aș prefera să-mi folosesc timpul să le fac lor paginile. Însă asta după 2021, dacă mai trăiesc, că până atunci am în plan să mă ocup de altceva. --Turbojet  26 ianuarie 2019 20:53 (EET)

Aspect observat pe alta pagină de discuție[modificare sursă]

Buna ziua! Am observat comentariile dv referitoare la anumite aspecte pe pagina de discuție TGeorgescu care ridică întrebarea: Care este nivelul de subtilitate al propagandei care se poate strecura în paginile unor articole (controversate mai mult sau mai puțin) având în vedere regulile Wikipedia?--93.122.250.169 (discuție) 15 februarie 2019 16:42 (EET)

Nivelul este selectarea tendențioasă a surselor. Unii afirmă că sursele românești care vorbesc despre România și români sunt în conflict de interese, dar și cele neromânești sunt. A afirma că doar ce spun cei de la Harward este corect este echivalent cu a spune că doar interesele SUA sunt legitime. Însă cu asta consider că v-am explicat suficient manipularea politicilor, astfel că nu voi continua discuția. --Turbojet  16 februarie 2019 18:53 (EET)