Discuție Utilizator:Turbojet

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Arhive[modificare sursă]

Nume articole[modificare sursă]

Bună seara! Am o intrebare legată de traducerea numelui unor articole de pe enwp legate tangential de inginerie și anume: Care ar putea fi unele variante de titluri ro pt articole de pe enwiki ca en:Engineering Accounting si en:Financial engineering?--213.233.84.100 (discuție) 28 decembrie 2017 22:00 (EET)

Bună seara.
Literal Engineering accounting ar veni Contabilitate inginerească sau Contabilitate pentru inginerie, dar expresiile nu se întâlnesc, deci nu le putem inventa noi pe Wikipedia. Există disciplina Contabilitate pentru ingineri (cu varianta Finanțe și contabilitate pentru ingineri), care se ocupă de aspectele tratate de Engineering accounting, dar nu cred că în economie expresia se folosește așa. Poate Managementul economic al proiectelor tehnice ar reflecta ce se face, dar, iarăși, expresia nu există. Nu recomand nimic, că nu am surse.
Financial engineering este, conform definiției, Inginerie financiară [1], doar că în România a căpătat sensul peiorativ de „șmecherie financiară ilegală a băieților deștepți”. --Turbojet  28 decembrie 2017 23:09 (EET)
Poate fi denumirea inginerie economică echivalată cu financial enginering? Am observat că în dicționarul linkuit de dv este specificat ca sensul peiorativ binecunoscut e de fapt menționat ca pseudo-inginerie financiara! Am mai observat că pe enwiki mai exista si en:Project accounting la care EA ar fi inclus ca subset! Dacă există nume de discipline predate cele menționate de dv, se pot folosi ca surse notele/materialul de curs?--213.233.84.230 (discuție) 2 ianuarie 2018 23:47 (EET)
Da, pseudo-inginerie financiară, dar nici asta nu este o expresie încetățenită, pare mai mult o explicație pe acel site. Nici Engineering accounting, nici Financial engineering de la en:wp n-au nicio legătură cu pseudo-ingineria financiara.
Nu aș traduce financial engineering drept inginerie economică, deoarece finanțele sunt doar o parte a economiei. Iar engineering accounting pare mai mult o organizare economică în producție, o contabilitate/planificare (acum termenul de „planificare” este evitat, deși în vest e cheia) a părții tehnice (ce trebuie, cât, când etc.), nu o manevrare a domeniului economic, cum sugerează sintagma inginerie economică, care ar corespunde literal expresiilor economical engineering. Există și această disciplină, însă atenție la înțelesuri, trebuie să corespundă și semantic, nu doar literal. Uneori unii care vor să intre în curriculă cu o nouă disciplină inventează expresii, iar în curs vorbesc despre altceva.
Da, materialele folosite disciplinele predate în învățământul universitar (cele din mediul preuniversitar sunt prea tendențioase) se pot folosi ca surse pe Wikipedia, cu condiția să fie verificabile. Totuși, faptul că o expresie apare în 1-2 discipline/locuri nu este o dovadă că expresia este încetățenită. Zona este tare gri. --Turbojet  3 ianuarie 2018 13:00 (EET)
Articolul en:Engineering Accounting, precum se vede, este o mizerie. Engineering Accounting este o analiză economico-financiară a unui proiect pe toată durata de viață a proiectului, de aceea diferă de Construction Accounting, care analizează doar costurile de construcție sau costurile de implementare a proiectului. Analiza economică-financiară ține cont de toate costurile totale de investiție (incluzând studiile, proiectul, construcția), durata de viață, amortizarea, costuri de exploatare, impactul socio-economic al investiției șamd. Nu e doar o simplă contabilitate. Nu sunt convins că terminologia titlului în engleză e cea mai fericit aleasă, de asemenea ... dar în engleză este o mare diferență între bookkepping and accounting, primul termen definește o simplă contabilitate, iar celălat termen implică analiză economică. --Silenzio (discuție) 3 ianuarie 2018 16:23 (EET)
Am observat articolul de pe eswiki Contaduria corespunzător lui Bookkeeping care diferă de Accounting care corespunde cu Contabilitate! Care o fi echivalentul ro al lui Bookkeeping, un subset al lui Contabilitate? Registrele si tinerea lor sunt necesare pentru contabilitate dar nu si suficiente!--213.233.84.124 (discuție) 4 ianuarie 2018 03:10 (EET)

Am observat că in articolul en Engineering Accounting este specificat ca de fapt o prescurtare de la Engineering Project accounting! Articolul en:Project accounting spune că intr-adevar cadrul furnizat de simplă contabilitate in cele 2 tipuri clasice Contabilitatea financiară și Contabilitatea de gestiune zisa si Contabilitate Managerială nu e suficient pentru proiecte unde raportarea financiara si situația conturilor de activ si pasiv nu se face pe durata exercițiului financiar-contabil considerată de obicei anul calendaristic, ci pe durata de execuție a proiectului care uneori poate intra in depășire/prelungire, la fel ca si costurile cu ramura specifică de contabilitate numită pe enwiki Cost accounting! Vroiam sa întreb așadar dacă pentru articolul enwiki Project accounting cu varianta ro propusă Contabilitatea proiectelor ar fi suficiente surse universitare?--213.233.84.124 (discuție) 4 ianuarie 2018 03:01 (EET)

Din păcate, cum a progresat discuția nu vă pot ajuta nici pe departe. Eu am fost format înainte de 1989, unde în România inginerilor li se cerea să se ocupe doar de problemele tehnice. Am avut un curs de organizarea producției, dar niciunul de finanțe-contabilitate. După 1989 am lucrat în învățământ, unde m-am ocupat tot exclusiv de probleme tehnice. Nu am avut niciodată nicio tangență cu problemele economice. Nu m-am ocupat de pseudo-inginerii financiare și nu sunt în pericol de a face pușcărie. :) --Turbojet  4 ianuarie 2018 11:07 (EET)
Discutia este utila Wikipediei pentru a se vedea ce titluri sunt potrivite unor articole in cazul traducerii lor de pe enwiki. Interesant aspectul cu Organizarea productiei care dupa '89 a devenit Management industrial/ingineresc, desi termenul management ca atare era prezent inainte de '89 intr-o colectie a Editurii Tehnice numita Electronica, Automatica, Management. Oare s-au actualizat curriculele ingineresti intre timp in sensul includerii contabilitatii?
Pe de alta parte am vazut surse relevante acestor articole chiar pe situl UPT la o cautare Google Managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare si inovare. Am observat si o lucrare similara editata in 1971 de autor Yolanda Eminescu cu titlul Contractul de cercetare științifică ieri intr-o biblioteca.--213.233.84.194 (discuție) 5 ianuarie 2018 14:22 (EET)
Utilitatea discuției din punct de vedere a Wikipediei este scoaterea în evidență a faptului că nu prin astfel de discuții se poate stabili modul de traducere a unor titluri de la en:wp. Traducerea trebuie să provină din surse, pe care eu nu vi le pot indica deoarece nu mă pricep. Deci, din punct de vedere al Wikipediei această discuție este zero barat, doar mi-a consumat timp care-l putem folosi pentru altceva.
Dacă încă nu s-au scris lucrări în limba română care să trateze exact aspectele din articolele de la en:wp, nu se pot traduce pe ro:wp articolele respective, trebuie așteptat ca aceste lucrări să apară. Dacă scopul discuției este stabilirea unor titluri de cărți, nu vă pot ajuta, ați apelat la persoana nepotrivită.
Acum aud prima dată de d-na Yolanda Eminescu și lucrările ei. După titluri și data publicării probabil conțin punctul de vedere comunist asupra muncii intelectuale, care era complet diferit de cel de acum. Pentru invenții aveam un îndrumător, din care rezulta clar inutilitatea lor (contau exclusiv ca statistică și „la dosar”). Pentru contracte aveam un formular tip și un algoritm simplu de evaluare a costurilor (valoarea contractului) și nu ne interesa nimic altceva. De hârtii se ocupa administrația. --Turbojet  5 ianuarie 2018 16:38 (EET)

Ca procedura generală în situații în care variantele de traducere sunt problematice sau sursele insuficiente, nu este prea restrictiv sa nu se traducă deloc articole din Wikipedia în alte limbi doar pentru că titlurile au anumite probleme legate de traducere? Nu este avantajos sa se traducă conținutul articolelor cu păstrarea denumirii sursa din alte limbi?--213.233.84.93 (discuție) 4 februarie 2018 20:52 (EET)

Uneori merge. Eu am făcut asta la Vienna Standard Mean Ocean Water. Însă acesta este numele unui standard cunoscut ca atare. Și în alte Wikipedii se folosește titlul original al standardului. Adică nu că era engleză, ci era în limba originală a standardului. În corpul articolului însă nu există altă noțiune care să nu fi avut traducere. Politica fără cercetare originală ne cere ca noi să nu introducem pe Wikipedia nimic în premieră, nici măcar o traducere a unei noțiuni care nu a mai fost tradusă în limba română în surse de încredere. Tocmai pentru că nu există o traducere bună (vedeți discuția articolului), în exemplul dat s-a preferat titlul în limba originală. Însă personal consider acest exemplu o excepție și nu încurajez practica preluării ad litteram a unei serii de noțiuni netraduse ale unui domeniu. Îmi mențin afirmația că trebuie așteptate lucrările academice care vor fixa terminologia în limba română a domeniului. Dacă vreți să traduceți, traduceți, dar publicați traducerile întâi în lucrări științifice prezentate la simpozioane ale căror lucrări sunt publicate în volumele simpozioanelor respective, sau în lucrări academice, adică cărți cu referenți din lumea academică și domeniul respectiv și ISBN, iar apoi Wikipedia va prelua, citând aceste lucrări. Nimic nu se începe pe Wikipedia, oricât de avantajos pare. Dacă s-ar admite, toți ar apela la Wikipedia să publice în premieră ce au făcut ei, Wikipedia fiind un mijloc de a publica simplu, ieftin și ocolind controlul de tip „peer review”. --Turbojet  4 februarie 2018 23:14 (EET)

Urgent[modificare sursă]

Buna ziua ,

Am creat o pagina de wikipedia si as vrea sa stiu daca este ok formatul, caracterele folosite etc. Si daca mai trebuie adaugate chestii?


Multumesc ,

Cristina Smarandescu (discuție) 7 ianuarie 2018 13:02 (EET)Cristina Smarandescu

Bună ziua,
Sunt mai multe probleme la modul cum ați procedat.
  • Prima problemă este că ați scris textul într-o pagină de utilizator. Scopul paginilor de utilizator este organizarea muncii utilizatorului, nu redactarea unor articole. Pentru redactare se folosesc subpagini, vedeți acolo cum se fac.
  • Caracterele bold se folosesc o singură dată, în introducere, pentru evidențierea noțiunii din titlu. Altfel doar în cazuri bine justificate, cum ar fi un cap de tabel etc. Textul împănat cu cuvinte bold este foarte urât.
  • Textele în alte limbi (aici arabă) se pun doar însoțite de traduceri și doar dacă sunt semnificative. Foarte rar este cazul să fie considerate semnificative deoarece cititorilor care nu cunosc scrierea arabă (eu, de exemplu) aceste texte nu le spun nimic. Nu sunt semnificative citatele în limba originală.
  • Principala problemă: textul are foarte puține referințe, dă impresia că este un text de autor. Dacă în publicații asta este norma, textul este scris de autor și expune ce vrea autorul să spună, pe Wikipedia textul trebuie să spună ce spun sursele, nu autorul textului. Altfel, textul este suspect de a fi cercetare originală, iar precaritatea referințelor este un argument pentru această încadrare. Dacă ați primit „temă de casă” să scrieți pe Wikipedia un text cu o analiză a unei poezii a unui poet (arab), îmi pare rău, Wikipedia nu este un spațiu de internet gratuit pe care să se exerseze comunicarea pe net. Dacă programa cere expres exersarea limbajului MediaWiki neapărat pe Wikipedia (există și alte site-uri care folosesc acest software, mai puțin pretențioase, unde puteți scrie orice text în acest limbaj), atunci conformați-vă la cele spuse mai sus. --Turbojet  7 ianuarie 2018 15:38 (EET)
Scuzați că intervin, am observat articolul recent creat de dvs. și se pare că e dublură a Mahmoud Darwish. Puteți în continuare să completați articolul mai vechi. Articolul început de dvs. va merge către ștergere.--DieselEngineRO (discuție) 7 ianuarie 2018 20:19 (EET)
De fapt articolul era o analiză literară a unei poezii de Mahmoud Darwish. Dacă o grupă de studenți a primit temă să facă fiecare câte o analiză a câte unei poezii, e greu ca toate aceste analize să fie comasate în articolul/articolele despre autor/autori. Dar referințele doar pomeneau poezia și autorul, nu conțineau ele însele analize literare ale poeziei, asta era principala problemă, cercetarea originală. --Turbojet  7 ianuarie 2018 21:30 (EET)
Nu am citit tot textul, m-am limitat la titlu, introducere și concluzie. Sper că nu am făcut vreo greșeală cu propunerea spre ștergere.--DieselEngineRO (discuție) 7 ianuarie 2018 22:00 (EET)
Din punct de vedere al Wikipediei nu ați greșit. Însă dacă era o temă de casă și nu și-a făcut copie, va avea neplăceri la facultate. Au mai fost cazuri, iar o persoană chiar ne-a reproșat desperată că în urma unei ștergeri nu mai are ce prezenta, deși a lucrat. Nu este problema Wikipediei, însă profesorul respectiv de la arabică care le dă teme pe Wikipedia ar fi trebuit instruit. Însă ideea era că ne va trimite oameni care să contribuie la Wikipedia, așa că să nu-l sâcâim. Din păcate, datorită faptului că profesorului nu i s-a explicat ferm ce este Wikipedia și ce nu, ca să nu se piardă cei trimiși de el, aceștia n-au ajutat cu nimic Wikipedia — au dat doar bătăi de cap, și nouă, și lor.
Pentru a ajuta persoana care a întrebat aici îi putem spune că dacă n-are copie, textul poate fi recuperat și trimis prin e-mail, iar prezentarea o poate face dând doar previzualizare a paginii, fără a salva aici, căci oricum ar fi ștearsă, motivele au fost prezentate anterior. --Turbojet  7 ianuarie 2018 22:31 (EET)

Die heiße Kartoffel[modificare sursă]

În ultimele zile utilizatorul Sarmale1 a avut câteva contribuții la subiecte legate, mai mult sau mai puțin, de termodinamică. La o examinare rapidă ele par a fi făcute cu bună credință, dar nu sunt sigur că toate aduc o plus-valoare la proiect. Cum nu am timp pentru o cercetare mai amănunțită, pot doar să vă semnalez cazul. E ceea ce se numește în germană să-i pasezi cuiva „die heiße Kartoffel”. :) -- Victor Blacus (discuție) 16 ianuarie 2018 16:47 (EET)

Da, am văzut. Impresia mea este că introduce valorile dintr-o lucrare pe care o consideră cea mai bună. Eu însă prefer valorile CODATA. Ar trebui comparate, iar dacă diferă nu e a bună. Dacă nu diferă, ar trebui schimbată sursa, deoarece un tratat este inferior ca credibilitate a sursei față de datele oficiale pe care se bazează standardele. Îi spuneți dv. asta utilizatorului, sau s-o fac eu? Dacă considerați, puteți să-i dați doar o legătură spre discuția de aici. --Turbojet  16 ianuarie 2018 19:50 (EET)
I-am atras și eu atenția asupra diferențelor față de ce exista deja în articole: Discuție_Utilizator:Sarmale1#Punct_triplu.--Strainu (دسستي‎)  18 ianuarie 2018 14:59 (EET)
Mai este și formatul cu tabelul periodic (există deja patru articole pe subiect), pe care l-a introdus (prin copierea codului html) în mai multe articole în care nu se potrivește (subiecte fără legătură cu tabelul). -- Victor Blacus (discuție) 18 ianuarie 2018 15:13 (EET)

În curând o să avem toată masa de Crăciun--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2018 23:51 (EET)

Cred că ar trebui notificat și Alex Nico pentru articolele de chimie editate de acești utilizatori Strainu (دسستي‎)  25 ianuarie 2018 11:26 (EET)

Sarmale1 a introdus într-un număr de articole (punct de fierbere, punct de topire, ...) date luate din sursă de încredere, folosind ca șablon tabelul periodic. Nu e greșit, dar ar fi suficientă o referință la sursă. Wikipedia nu e o colecție de date.
Slănină a importat un format care calculează masa molară din formula chimică, cu date luate din sursă de încredere, și l-a introdus într-un număr de articole. A introdus formatul, care e util, nu un calup de date dintre care un singur item relevant în articol.
În primul caz mențin propunerea de revert. În al doilea ar trebui documentat formatul. -- Victor Blacus (discuție) 25 ianuarie 2018 11:58 (EET)
De acord cu ce spuneți. --Turbojet  25 ianuarie 2018 12:01 (EET)

Material[modificare sursă]

V-am trimis un material pe e-mail, pentru a arunca un ochi avizat. --Macreanu Iulian (discuție) 18 ianuarie 2018 19:14 (EET)

Interesant. V-am răspuns. --Turbojet  18 ianuarie 2018 21:18 (EET)

Conflicte[modificare sursă]

Cred că dacă sunteți serios cu acel proiect Timișoara 2021 va trebui la un moment dat să vă asumați și niște reverturi. E aproape imposibil să scăpați fără după părerea mea. Strainu (دسستي‎)  26 ianuarie 2018 12:56 (EET)

Bineînțeles, dar aștept să termine entuziaștii. După ce termină ei, voi prelua forma respectivă, voi lucra la ea vreo jumătate de an pe calculatorul propriu, nu mă va interesa cum evoluează între timp și voi pune o variantă poate nu așa de completă, dar care respectă politicile. Pe acea variantă va fi războiul de reverturi. Adică atunci sper să nu mai fie acceptate „completări” interesate sau „informări” cum crede unul sau altul. Însă nu vreau să încep de acum acest război, cel mai devreme peste un an.
Dacă vă interesează articolul, pot face varianta într-o pagină de utilizator și o discutăm. Vă propun să începem la vară. --Turbojet  26 ianuarie 2018 15:03 (EET)
Pe mine mă interesează la modul destul de abstract Banatul Istoric. Sincer mi-aș dori să am mai mult de citit pe Wikipedia, dar asta e situația acum, e mai mult de scris decât de învățat. Dacă o să planificați în vreun fel proiectul 2021 pe Wiki voi încerca să aleg de acolo cu ce pot să ajut. Articolul principal e însă o provocare cam mare, poate o secțiunea din el ar fi mai realist.--Strainu (دسستي‎)  26 ianuarie 2018 18:16 (EET)

Common[modificare sursă]

Imaginile de aici care apartin artistilor care nu au PD-70 pot fi puse ca commons tinand cont ca au fost publicate in 1910? Caz tipic la Brancusi cu Cumintenia pamantului.Asybaris aport 26 ianuarie 2018 19:14 (EET)

După părerea mea, da. Acele publicații au apărut într-un teritoriu care în 1956 aparținea României, iar toate drepturile administrative se supuneau legilor României. A intrat în DP în 1956, perioada de protecție a pozelor expirând în 1915. Știu că logica acestui raționament este curioasă, dar D321/1956 s-a aplicat tuturor publicațiilor dinainte și după, până în 1990 inclusiv, când au trecut la Legea 8/1996. Licența ar fi {{PD-RO-photo}} + {{PD-1996}} --Turbojet  26 ianuarie 2018 20:48 (EET)
Ăsta e bine cu copyright-ul?. Asybaris aport 27 ianuarie 2018 10:54 (EET)
Părerea mea este că ziarele (pagina în întregime) sunt operă colectivă, iar drepturile de autor aparțin persoanei juridice care editează ziarul. Conform D321/1956 ele sunt protejate „50 de ani de la apariție (publicare)”. Deci licența ar fi {{PD-RO-1956}} + {{PD-1996}} nu {{PD-RO-photo}} + {{PD-1996}}. Însă merge la commons. --Turbojet  27 ianuarie 2018 14:12 (EET)

Perle[modificare sursă]

Pot să vă trec la Perle cu „sport de masă” nu înseamnă jocurile din localuri? Nu e o tocmai ca cele de acolo, dimpotrivă, dar e o replică ce merită să rămână în istoria ro.wp.Strainu (دسستي‎)  7 februarie 2018 20:10 (EET)

Da. :) --Turbojet  11 februarie 2018 19:40 (EET)

Marius Pantea[modificare sursă]

Bună ziua! Am găsit în acest articol afirmații surprinzătoare de genul „Puterea este o oglindire denaturată a forței și accelerației în privința motoarelor termice.”; „ Motor termic? Priviți momentul/cuplul! Puterea e irelevantă!”... Plus legături către site-uri de reclamă/autopromovare, ca „Bazar marius-ciclistu”... Puteți arunca o privire? -- Victor Blacus (discuție) 10 martie 2018 12:29 (EET)

M-am uitat. Afirmațiile trebuie înțelese în context. În sport, de exemplu în atletism, noțiunile sunt „forță” și „viteză”. La roți, forța este dată de cuplu. Sigur că la pornirea de pe loc ceea ce contează este forța „la obadă”, care determină accelerația mașinii. În astfel de momente pur și simplu nu se poate utiliza întreaga putere pe care o poate produce motorul, ceea ce pentru un nespecialist poate duce la concluzia că puterea este ceva fals. Teoriile lui cu transmisiile provin din ciclism, unde raportul de transmisie este o noțiune esențială. Toate afirmațiile lui sunt la nivelul garajistului care participă la curse. E binecunoscută diferența între calul putere anglo-saxon și metric. Ei, la el este o descoperire, cu terminologie și explicații proprii.
Rezultatele la ciclism sunt în competiții județene. În competițiile naționale este unul dintre mulți. Locul 820 european la ciclism într-un anumit an (2006) mă face să mă întreb dacă câteva sute de cicliști clasați mai bine ca el sunt notabili. La automobilism la fel.
Articolul este bazat în întregime pe site-ul lui web și pe niște consemnări ale unor curse pe site-uri specializate. Legăturile externe sunt de același calibru. Nimic independent despre el personal (nu doar consemnări), cum cere o biografie. --Turbojet  10 martie 2018 18:57 (EET)

Ennio De Giorgi[modificare sursă]

Bună seara! Vreau să utilizez această imagine (fiindcă nu găsesc una la Commons) și nu mă dumiresc cu licența. Sub ce licență o pot încărca la rowiki? Domeniu public sau utilizare cinsită? -- Victor Blacus (discuție) 27 martie 2018 00:00 (EEST)

Din păcate pe it:wp, deși se declară că acolo e în DP, nu există informațiile necesare (sursă). Tineye a găsit imaginea similară pe en:wp [2], unde este UC. Eu aș prelua imaginea de acolo, cu info de acolo și cu licența de acolo (UC) și n-ar mai fi alte discuții. Când cei de la it:wp vor transfera imaginea la commons, dacă va fi acceptată, atunci va fi acceptată și cea de la en:wp, căci este aceeași, iar noi o să ștergem pe cea de aici. --Turbojet  27 martie 2018 00:35 (EEST)
Perfect, mulțumesc! -- Victor Blacus (discuție) 27 martie 2018 00:39 (EEST)

Am găsit încă o imagine și mă întreb dacă nu se califică drept domeniu public, ca să poată fi încărcată la Commons. Poza e evident un instantaneu luat în timpul unei prelegeri publice (la Sorbona), iar sursa este un seminar omagial indicat cu data, ora, locul, identificarea organizatorului, lista vorbitorilor și rezumatele contribuțiilor. -- Victor Blacus (discuție) 27 martie 2018 10:31 (EEST)

Din câte știu eu, cu fotografiile personalităților sunt două probleme: drepturile de autor ale fotografului și dreptul de intimitate al persoanei fotografiate. Pentru ultima, reglementările sunt că nu este necesar acordul său dacă imaginea a fost făcută când el a vrut să fie văzut. Adică când a fost fotografiat în exercițiul atribuțiilor sale oficiale pentru care este cunoscut. Participarea la simpozioane sau lecții publice demonstrative a cadrelor didactice se numără printre astfel de ocazii. Însă drepturile de autor ale fotografului rămân. :( --Turbojet  27 martie 2018 13:00 (EEST)
Mulțumesc. Am optat pentru imaginea cu Lectio Magistralis la Sorbona (UC). -- Victor Blacus (discuție) 27 martie 2018 21:08 (EEST)
Între timp s-a găsit pe You Tube o imagine cu licență libera. -- Victor Blacus (discuție) 27 martie 2018 21:53 (EEST)

Urare[modificare sursă]

Să aveți Sărbători Pascale liniștite, pline de căldură sufletească și de mulțumire ! --Accipiter Q. Gentilis(D) 8 aprilie 2018 11:25 (EEST)

Mulțumesc. Dacă și dv. sărbătoriți Sfintele Paști acum, vă doresc asemenea. Dacă le-ați avut altă dată, sper să fi fost la fel de plăcute. --Turbojet  8 aprilie 2018 12:03 (EEST)

Traducere[modificare sursă]

Bună ziua. Aș avea și eu nevoie de ajutor cu traducerea termenului "winding drums". E vorba de dispozitivul de la capătul unei sistem de cablu (telecabină etc.) care asigură tracțiunea cablului respectiv. Google îmi sugerează "tobă de bobinare" sau "tambur de bobinare", dar cele două par că se referă mai degrabă la bobinarea firului de pescuit decât altceva. Mulțumesc.--Strainu (دسستي‎)  8 aprilie 2018 21:32 (EEST)

La UMT noi foloseam „tambur de cablu”. Se folosește și „tobă de cablu”. Ambele sunt în LTR. Într-adevăr, termenul de „bobinare” se referă mai degrabă la așezarea firului, eventual în mai multe straturi, ceea ce la macarale nu este corect. Pentru cablul de macara, termenul este „înfășurare”. Nu vorbim de micile trolii cu care se trag mașinile, unde cablul este înfășurat alandala de manipulanți.
Comentariu: la teleschi/funiculare parcă este un cablu în buclă, nu înfășurat, caz în care roțile de la capete sunt „roată de antrenare” (de obicei jos) și „roată de întindere”. Dar dacă cablul ăla e ca la macara, e cu tambur/tobă. --Turbojet  8 aprilie 2018 23:45 (EEST)
E cablu de tramvai. Eu încerc să traduc descrierea imaginii alb-negru de la calea ferata London & Blackwell, o să mă documentez mai bine cum era acolo. Mulțumesc. Strainu (دسستي‎)  9 aprilie 2018 00:09 (EEST)
Deoarece traseul (cablul) e lung, într-adevăr pare să fie înfășurat ca o bobină („bobinat”). Însă asta uzează cablul mult mai repede ca înfășurarea într-un singur strat, pe un tambur filetat, cu canalul filetului rotunjit conform diametrului cablului (așa este la macarale, dar acolo cablul este relativ scurt, iar ruperea lui extrem de periculoasă, ceea ce nu pare a fi la tramvaie). Sugestia mea este să se folosească expresiile „tambur de acționare” pe care cablul „se înfășoară”, fără alte precizări. --Turbojet  9 aprilie 2018 11:27 (EEST)

Traian Dârjan[modificare sursă]

Bună ziua. Am rescris după o sursă articolul dedicat aviatorului Traian Dârjan, căzut în luptele din cel de-al Doilea Război Mondial. Știu că ați mai scris articole despre aviatori și mă gândesc că poate aveți surse, de aceea v-aș ruga să completați datele actuale din articol și să referențiați informațiile nereferențiate. Nu dispun de materiale ca să o fac eu, iar legătura mea cu aviația pe Wikipedia este pur întâmplătoare. Mulțumesc anticipat. --Donarius (discuție) 8 mai 2018 11:58 (EEST)

Bine, o să caut prin ce am. --Turbojet  8 mai 2018 15:33 (EEST)
Mulțumesc pentru completări. Am corectat unele cuvinte sau expresii, am uniformizat timpurile verbale, și am adăugat, fără a avea surse, ce-i drept, că Dârjan ar fi evadat de la sovietici, nu că ar fi fost eliberat de ei. Dacă sursele dvs. vă indică faptul că sovieticii l-ar fi eliberat, vă rog să corectați dvs.
Nu am înțeles însă de ce ați trecut la modul invizibil gradele autorilor de lucrări, specificate chiar de ei în lucrări. De ce spun asta? Eu am introdus acele grade nu dintr-un exces de pedanterie, ci pentru a arăta, acolo unde este cazul, că autorii lucrărilor erau militari ce aveau pregătirea profesională să comenteze faptele de arme ale lui Dârjan și că nu erau niște neprofesioniști precum jurnalistul Săcădat. Puteați să le lăsați vizibile măcar la Bibliografie pentru ca cititorii nefamiliarizați cu Wikipedia să le vadă. --Donarius (discuție) 10 mai 2018 08:21 (EEST)
Dârjan a fost capturat la 22 august. Conform surselor, rușii și-au dat seama imediat cine e și, știind situația generală a războiului, pentru a-l proteja (aveau și ei nevoie de piloți care să lupte cu nemții) l-au instruit (cu translator (!)) s-o ia pe jos, singur, fără escortă, numai pe șosea ca să nu fie împușcat, spre un loc unde va fi internat. După 23 august situația s-a clarificat și după câteva zile l-au trimis la unitatea lui. Tot singur. Nu a fost nicio evadare, altă exagerare ziaristică.
Cu titlurile „la invizibil”, așa am pus peste tot. Dacă la militari aș pune gradul pentru a demonstra competența, atunci, în aceeași idee de a demonstra competența ar veni să pun și la civili „Prof. dr. ing. Virgil Petrescu” (exemplu din domeniu). Dacă doriți, puteți iniția o discuție pe această temă. Dar e adevărat că militarii își afișează vizibil gradele și CV-ul (plăcile cu barete), iar civilii nu. Mi se pare o discriminare, dar eu sunt un civil... Vă dați seama că în discuțiile privind salarizarea unitară echivalarea pozițiilor universitare a fost: asistent = maior, lector/șef de lucrări = locotenent-colonel, conferențiar = colonel iar profesor universitar = general cu o stea. De aia nu s-a ajuns nicăieri. :)
Vă las pe dv. să faceți în articol cum doriți, nu intervin peste ce scrieți. --Turbojet  10 mai 2018 12:17 (EEST)
PS. În ce privește afirmațiile celor cu grad înalt, Istoria aviației române, semnată de o droaie de generali, nu se sfiește să repete versiunea distrugerii cazematei de câtre Dârjan. Poate pentru că ei „știu ce e mai bine pentru țară”. Scopul scuză mijloacele. --Turbojet  10 mai 2018 12:53 (EEST)
Am corectat partea cu evadarea/eliberarea lui Dârjan. V-aș ruga, de asemenea, să vă uitați peste articolul Gheorghe Mociorniță, pentru care ați spus că aveți surse cu ocazia propunerii de ștergere din 2015. Există ceva informații de care nu sunt sigur: data nașterii este diferită de la o sursă la alta (ba e 14 martie, ba e 14 aprilie, ba e 19 aprilie), iar locul prăbușirii nici el nu e sigur (unele surse spun că a căzut pe lângă Zvolen, altele la nord de Nivnice etc.) Nu știu cum e cu echivalarea victoriilor aeriene pentru acordarea titlului de as al aviației: a doborât 3 avioane, dar i se consideră 9 victorii. Ar fi necesară o precizare care să clarifice acest aspect. Vă mulțumesc încă o dată cu anticipație. --Donarius (discuție) 11 mai 2018 10:33 (EEST)
PS. Sunt de acord să se citeze între paranteze și gradele universitare ale civililor (prof., dr., acad.), pentru a scoate în evidență competența în a se exprima pe un subiect. --Donarius (discuție) 11 mai 2018 10:37 (EEST)
O să caut pentru Mociorniță, dar e mai greu, e vorba de documentații fotografiate, în care căutarea nu funcționează. Am nevoie de câteva zile, poate chiar mai mult, după noroc.
Din câte știu eu (o să caut exact în surse), doborârea unui avion monomotor conta o victorie, a unui bimotor sau trimotor două victorii, iar a unui cvadrimotor trei victorii. Deci, dacă a doborât trei bombardiere cvadrimotoare i se socoteau 9 victorii. Asta era deoarece doborârea se făcea distrugând motoarele și acesta era numărul de motoare care trebuiau distruse pentru ca avionul să nu mai poată zbura. Distrugerea unui motor era unitatea de dificultate. O să caut și asta...
Cu titlurile, trebuie să fie de acord ceilalți. --Turbojet  11 mai 2018 18:49 (EEST)
Mai am câteva neclarități. Gheorghe Mociorniță a murit undeva la nord de Nivnice (informație credibilă din moment ce unitățile AR se aflau în aprilie 1945 pe teritoriul Cehiei), dar a fost înmormântat la Zvolen (în Slovacia)? Între Nivnice și Zvolen sunt aprox. 120 km. Puteți verifica această informație? De asemenea, chestia cu echivalarea victoriilor aeriene nu e documentată suficient. Ar trebui o precizare a numărului de motoare a unui B-24. --Donarius (discuție) 18 mai 2018 06:52 (EEST)
Informația că Mociorniță a căzut pe șoseaua dintre Nivnice și Uherský Brod nu este „credibilă”, ci exactă, provine din arhivele MApN. Informația că „Silivan s-a întors să-l caute și l-a văzut prăbușit peste porțiunea cea mai aglomerată a coloanei, unde a produs o explozie puternică” este cea care pute a propagandă, căci coloana era de 7 camioane (deci scurtă), pe unul din ele fiind intalată o mitralieră AA. Normal că atacul a fost în lungul coloanei, dar după lovire este la fel de normal că avionul a căzut „mai încolo”.
La Zvolen era aerodromul de pe care decolau (baza), informația o puteți verifica studiind arhivele MApN cu operațiile din WWII. Locul în care a căzut era în acel moment în zona inamică, misiunile escadrilei lui Mociorniță fiind obișnuita dezorganizare a transportului în spatele frontului inamic. Aceeași misiune, în acea zi, în aceeași zonă, au făcut-o și alte celule ale escadrilei, însă el a avut ghinion.
Informația cu 120 km nu este pentru articol, ci pentru pagina de discuție, și a fost stabilită de mine pe hartă. Este o explicație privind modul cum trebuie înțelese afirmațiile imprecise ale surselor, respectiv site-ul MApN, ale cărui exprimări vagi sunt destinate cultului eroilor, nu informării exacte.
O să pun informațiile cerute de dv. în Lista așilor aviației române din cel de-al Doilea Război Mondial, dar nu-mi place să fiu presat, cum faceți și cu alții, ca dl. Măcreanu. Poate voiam întâi să mai scriu despre Ioan Zaicu, Mănăstirea Hodoș-Bodrog și nenumăratele palate din Timișoara. După 2021 o să revin la aviație, dacă mai trăiesc. --Turbojet  18 mai 2018 10:36 (EEST)
Îmi pare rău că v-ați supărat, am crezut că vă va face plăcere să dialogați pe acest subiect. Cel puțin aceasta a fost impresia mea la începutul discuției. Am înțeles reproșurile pe care mi le-ați făcut și voi ține cont de ele acum și pentru totdeauna. --Donarius (discuție) 18 mai 2018 14:49 (EEST)
Trebuie să-mi cer scuze, dar trec printr-o perioadă care mă sâcâie. Pe la început îmi plăcea să scriu despre aviație, dar am constatat că multe articole din domeniu sunt foarte slabe. Spicuind doar prin cele despre aviatori care au ceva „carne”, impresia mea este că articole ca Gheorghe Bănciulescu, George-Valentin Bibescu, Smaranda Brăescu, Constantin Cantacuzino (aviator), Elena Caragiani-Stoienescu, Henri Coandă, Gheorghe Jienescu, Eduard Lindner, Dumitru Prunariu, Aurel Vlaicu, Traian Vuia sunt foarte proaste. Însă impresia mea este că este peste puterile mele să aduc pe linia de plutire ce au făcut mulți alții. Așa că am renunțat să mă mai ocup de domeniu. De asemenea, mi s-a spus că domeniul termo nu interesează pe nimeni, așa că am abandonat și aia. Atunci m-am orientat spre „punerea pe hartă” a subiectelor care au o oarecare legătură cu mine însumi (locuri, oameni, monumente). Timișoara 2021 m-a motivat în plus să scriu despre chestiuni turistice. Apropo, Ioan Zaicu, de care vorbeam, a pictat numeroase biserici de vizitat din zona mea, de aia lucram la el. Dar Patriarhia m-a pocnit cu interdicția de fotografiere, de aia a rămas în suspensie. Despre Hodoș-Bodrog am numeroase imagini făcute mai demult și vreau să scriu articolul doar ca să „fac pe piele” Patriarhiei și bodyguarzilor ei, care acum nu mi-au mai dat voie să fotografiez. Dacă ați observat, un utilizator a pus acolo câteva poze, dar făcute din exteriorul mănăstirii. Penibil! Mănăstirea nu e departe de Timișoara, pentru 2021 ar fi cazul să existe informații.
Mai am și alte probleme, trebuie să-mi schimb calculatorul și nimic din vechiul software (editoare, prelucrare de imagini și filme etc.) nu merge, trebuie altul, care trebuie procurat și unde trebuie învățate noile comenzi. Evident că îmi convine doar software gratuit, deci am mult de experimentat. Apoi, trebuie să transfer și să sortez toate datele. Doar materialele pentru Wikipedia au un volum de zeci de Giga.
Uite cum facem: o să fac o listă de așteptare în care o să pun cererile. O să le tratez, dar nu promit când. Până atunci articolele pot aștepta. Dacă cele enumerate mai sus au putut sta ani de zile așa cum sunt, orice articol poate sta. --Turbojet  18 mai 2018 18:04 (EEST)

„Point of no return”[modificare sursă]

Bună seara! O întrebare fără legătură cu Wikipedia, dar care are legătură cu aeronautica: cum se zice pe românește point of no return? Am întâlnit termenul ăsta ca adolescent, când am citit romanul w:en:No Highway, de w:en:Nevil Shute: o lectură captivantă, al cărei impact îl simt încă. -- Victor Blacus (discuție) 23 mai 2018 23:02 (EEST)

De obicei este vorba de decolare. Se folosește exprimarea ca „viteză”. Se numește „V1” viteza la care nu se mai poate renunța la decolare și se decolează cu orice risc, chiar cu un motor cedat.
Espresia „punctul de unde nu mai este posibilă întoarcerea” s-ar mai folosi la autonomie. După depășirea unei anumite limite, avionul nu se mai poate întoarce de unde a plecat. Însă nu merge pe hartă, depinde de vânt, înțelegeți dv. --Turbojet  23 mai 2018 23:21 (EEST)
Eu mă refer la point of no return ca eventual termen tehnic (Nevil Shute era aeronautical engineer). În roman el se referă într-adevăr la autonomie: punctul de unde nu mai este posibilă întoarcerea. -- Victor Blacus (discuție) 23 mai 2018 23:28 (EEST)
Îmi pare rău, nu am mai auzit expresia. --Turbojet  23 mai 2018 23:41 (EEST)