Wikipedia:Surse mass-media (evaluare)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Politici Wikipedia
Standardele articolelor
Punct de vedere neutru
Include doar informații verificabile
Fără cercetare originală
Citarea surselor
Ce nu este Wikipedia
Biografiile persoanelor în viață
Colaborarea dintre utilizatori
Buna credință
Fii civilizat și Fii amabil
Fără atacuri personale
Rezolvarea disputelor
Regula celor 3 reveniri
Blocarea utilizatorilor

Articolele din Wikipedia trebuie să folosească informații provenite din surse de încredere. Indubitabil, pe scara de valoare a unei surse, o monografie a unui specialist din cadrul unui institut academic se găsește la o treaptă mult-superioară față de un articol, fie el și din The New York Times, Le Figaro sau alte surse similare, dar câteodată din penurie de surse vom folosi ce avem, evident, cu un ochi critic și suspicios.

În cazul folosirii unor Surse din mass-media, datorită atât faptului că acestea se înscriu într-un palier cu potențial de a fi semnificativ influențat de diverse interese, cât și datorită unor mecanisme neunitare de triere și de verificare sistematică a informației înainte de a merge spre difuzare, rigurozitatea și credibilitatea trebuie așadar suplimentar evaluate. Ca atare, această pagină își propune să enumere câteva criterii care să ajute le identificarea unei surse de tipul celor provenite din mass-media că fiind sursă de încredere.

Tipuri și caracteristici de surse mass-media[modificare sursă]

Definire tipuri
Caracteristici
  • Larga accesibilitate: spre diferență de cărți, manuale și publicații specializate, mass-media are o largă accesibilitate (atât sub aspectul facilității mecanismelor de căutare, cât și al simplității conținutului), iar informațiile pot fi ușor accesate.
  • Arhivarea resurselor de presă pentru acces „à la longue”: pe Wikipedia, articolele de Presă din mediul online incluse ca legături externe sunt arhivate, ceea ce facilitează citirea lor și după ce dispar de pe siteul original.
  • Lipsa procesului de „peer review”: trebuie avută în vedere posibilitatea de inserare facilă a unor știri și informații parțiale, false sau controversate, cauzate fie de necesitatea de instantaneitate înaintea decantării evenimentelor, fie de nivelul profesional al ziaristului, fie din interese de rating ori politico-ideologice sau economico-publicitare.

Recomandări generale[modificare sursă]

Cu excepția unor articole cu tentă informativă generală, este recomandabil ca folosirea surselor din mass-media pentru articole specializate, să se facă cu discernământul dat de către competența deținută de editori în domeniul căruia îi aparaține subiectul articolului. Aceste persoane pot evalua valoarea de adevăr a informațiilor oferite de respectivele surse, putându-le tria cu rigurozitate.

Revine editorului datoria de a evalua cu atenție (pe cât posibil) credibilitatea sursei, iar dacă această sursă este reprezentativă pentru bibliografia și/sau respectiv referențierea temei, atunci ea poate fi folosită.

În cazul în care subiectele de actualitate ajung să facă obiectul unor analize temeinice și documentate care se regăsesc în lucrări de specialitate, acestea trebuie să înlocuiască articolele de de presă.

Când poate fi luată în considerare o sursă din mass-media ?[modificare sursă]

Cu rare excepții, mass-media nu poate constitui o sursă de informații credibile pentru un articol stiințific, dar ea poate deveni sursă unică sau dominantă sine qva non, la articole de actualitate precum cele despre catastrofe, biografii ale unor personalități în viață sau care au trăit recent, obiective nou construite, alte evenimente de dată recentă, ș.a.m.d.

Este acceptabilă folosirea unor surse de acest tip în cazul următoarelor categorii generale de subiecte:

  • biografiile unor personalități în viață sau dispărute suficient de recent, care nu beneficiază încă de o tratare corespunzătoare în dicționarele biografice din domeniile lor de activitate, antologii, reviste de specialitate, baze de date cu informații profesionale, etc.
  • Printre rarele excepții de pagini personale online care pot fi considerate de încredere (dar posibil incomplete) în legătură cu acest tip de subiecte, sunt referințe legate doar de ceea ce spune persoana în cauză despre ea însăși. Acestea sunt reprezentate de pagini online autobiografice sau despre persoana în cauză publicate pe siteuri editoriale. Astfel de surse pot fi uzual utilizate doar pentru date care nu sunt subiect de controversă, sau pentru a referenția declarații controversate clar și direct atribuite persoanei respective
  • evenimente de actualitate, în desfășurare sau suficient de recente, care nu sunt tratate în alte surse analitice și de sinteză.
  • noțiuni și concepte de dată recentă, folosite și cunoscute mai ales datorită prezenței lor în mass-media de actualitate.
  • organizații, obiective și lucrări de dată recentă, care au fost popularizate exclusiv prin intermediul mass-mediei de actualitate.
  • site-ul propriu al unei organizații este o sursă primară acceptabilă (dar posibil incompletă) doar despre ceea ce organizația spune despre ea însăși, dar și pentru o serie de date privind istoricul, produsele sau serviciile sale, angajații, etc...
  • subiecte din domeniul jurnalisticii, articole dedicate publicațiilor recente (inclusiv presei online).

Nu se recomandă folosirea resurselor din mass-media în cazul subiectelor care dispun de o bibliografie de specialitate consacrată, bazată pe standarde academice de documentare (în general întâlnite în domeniile științei, artei, religiei, filozofiei, etc.).

  • Pot fi exceptate opiniile și articolele de sinteză publicate în ziare sub semnătura unor specialiști cu recunoaștere largă din aceste domenii.
  • În cazul identificării în articolele de ziar a unor informații ocazionale care pot prezenta interes pentru aceste subiecte, trebuie încercată raportarea directă la sursa autorizată din care provin acestea.
  • Printre rarele excepții de pagini personale online care pot fi considerate de încredere, se numără cele care aparțin unor specialiști cunoscuți și recunoscuți, care semnează cu numele lor adevărat. Chiar și atunci trebuie să abordăm folosirea lor cu precauție, deoarece informațiile publicate astfel nu au fost verificate de către specialiști independenți.
  • Relevanța acestor informații trebuie judecată de fiecare dată în funcție de subiectul concret, lucru ar trebui să fie bazat pe o bună familiarizare cu bibliografia domeniului.

Este inacceptabilă folosirea resurselor din mass-media:

  • Prin excepție, asemenea surse pot fi citate – prin atribuire (cu precauția de rigoare), în cazul redării unor fapte (de exemplu nominalizarea unui funcționar al organizației respective, sau un comunicat care redă un punct de vedere ori o opinie oficială.
  • în cazul unor date provenite de pe site-ul propriu al unei organizații, în ceea ce privește comparațiile cu activitatea altor organizații similare, sau în ceea ce privește texte de analiză a activității sau caracteristicile sale, chiar și în condițiile în care materialele respective au caracter de surse secundare (ce pot fi însă autopublicate sau în relație de interes cu subiectul în cauză)

Evaluarea surselor din mass-media[modificare sursă]

Resurse asimilabile surselor primare:

  • știrea: este principală formă de documentare pentru informații factuale de actualitate; trebuie preferate știrile confirmate de mai multe publicații/ posturi și cele care își menționează explicit sursele; trebuie distins între conținutul factual propriu-zis și eventualele comentarii jurnalistice pe care le conțin articolele de știri.
  • reportajul și ancheta: conțin mărturii directe ale jurnalistului sau ale participanților la un eveniment; documentele fotografice și/sau video reprezintă de asemenea surse primare, dar sunt protejate de obicei de copyright.
  • sondajul de opinie și alte forme de anchetă sociologică: pot fi folosite ca surse de informații în măsura în care sunt elaborate după metode statistice consacrate (de obicei sunt încredințate unor institute și organizații specializate).
  • cronica (de carte, de teatru, muzicală, cinematografică, plastică, sportivă, etc.): conține de asemenea informații factuale, care trebuie însă distinse de opiniile personale și judecățile de valoare exprimate de autor.
  • interviul: exprimă punctul de vedere particular al subiectului; eventualele informații factuale trebuie atribuite corespunzător („conform propriei sale mărturisiri”, etc.).
  • memoriile: pot conține informații factuale, dar sunt marcate de obicei de subiectivitate și trebuie atribuite corespunzător.
  • relatările martorilor oculari
  • relatările unor fapte de interes public
  • editorialele, articolele de opinie (nu și opiniile unor experți, rezultate în urma unor analize de specialitate), inclusiv cele promovate de organizații sau autori cu afiliere la colegiul de redacție
  • dreptul la replică

Nu vor fi folosite ca surse de informații anunțurile de orice fel, mesajele publicitare și alte tipuri de consemnări publicate/difuzate de obicei contra cost sau care pot fi bănuite că reprezintă comenzi din surse exterioare publicației/ postului propriu-zise.

În cazul în care sursele (fie ele primare sau secundare se contrazic reciproc) informația trebuie prezentată ca fiind controversată și ponderate, pe cât posibil, diferitele puncte de vedere. În cazul existenței unor chestiuni disputate, articolele inițiale citate trebuie folosite împreună cu eventualele drepturi la replică exercitate de cei vizați, sau cu corecturile efectuate de publicația însăși.

Resurse asimilabile surselor secundare:

  • articolele de sinteză pe un anumit subiect (inclusiv cele biografice, „portretele” sau „evocările” unor personalități) trebuie folosite cu rezervă, numai în măsura în care există indicii ale unei documentări adecvate (citate, trimiteri la surse, etc.)
  • documentarele
  • analizele politice, sociale, economice, etc. precum și comentarii care conțin interpretări ale temei trebuie folosite ca simple puncte de vedere particulare asupra subiectului și echilibrate prin menționarea unor alte puncte de vedere, deosebite sau contrare.
  • recenziile de carte, care sunt surse secundare doar dacă oferă informații dincolo de o descriere de bază a conținutului cărții. Adesea aceste recenzii sunt un amestec de materiale primare (evaluarea recenzorului sau opinia despre carte, sumare simple, rezumate, alte descrieri de bază ale conținutului) și secundare (cum ar fi o analiză).

Resursele asimilabile surselor secundare vor fi folosite numai în măsura în care nu pot fi identificate și folosite lucrări de specialitate care să conțină informația echivalentă.

Rigoare și echilibru[modificare sursă]

Nivelul de încredere al unor surse mass-media crește în condițiile în care:

  • acestea provin de la o publicație care are o bună reputație privind acuratețea faptelor expuse și rigurozitatea cu care face verificarea lor, sau aparține unei organizații cu o bună reputație
  • sursa tratează direct subiectul în cauză și mai puțin pe cele conexe sau asociate acestuia
  • provine de la o terță parte sau de la un editor independent care nu se află într-un conflict de interes cu subiectul în cauză
  • provine de la o organizație care are o structură decizională deservită de profesioniști care asigură procesele de supraveghere editorială sau de peer review
Evoluția surselor

În timp, pe măsură ce apar lucrări de specialitate care tratează un subiect – cândva de actualitate și reflectat numai de sursele din mass-media, acestea pe cât posibil trebuiesc înlocuite de referințe dependente de sursele de specialitate.

Impactul asupra calității

Chiar și în condițiile în care este acceptabilă folosirea unor surse mass-media, nu trebuie scăpat din vedere faptul că mare parte dintre ele tratând evenimente de actualitate sau recente, sunt surse primare. Din acest punct de vedere alimentarea cu precădere a articolelor cu acest tip de surse (preluate așa cum se găsesc, în lipsa posibilității unei verificări și prelucrări adecvate), poate avea un potențial impact negativ semnificativ asupra conținutului enciclopedic (terțiar) pe care trebuie să îl aibă articolele. Este favorizat astfel caracterul de almanah – care este o lucrare tip „primar” alimentată cu precădere de „resurse primare”), în detrimentul caracterului enciclopedic – uzual favorizat de alimentatarea cu precădere cu „resurse secundare” (surse primare prelucrate și interpretate de persoane sau instituții cu autoritate recunoscută în domeniu).

Un alt aspect semnificativ ține de gradul de acoperire al unui subiect cu surse secundare, din acest punct de vedere acoperirea preponderentă cu surse primare cum sunt cele din mass-media (chiar dacă sunt de încredere), putând pune în discuție notabilitatea subiectului.

Capcane ale resurselor de media[modificare sursă]

Informația asociată resurselor mass-media poate fi, mai ales în cazul biografiilor persoanelor în viață asociate spectrului politic sau de actualității sociale ori a unor instituții implicate în modificarea prezentului, expresia promovării unei agende publice și/sau instituționale, ori chiar personale. Este de datoria wikipedistului să evalueze în mod critic sursele și să identifice aceste tendințe, în scopul ponderării și echilibrării expresiei acestor resurse în articole.

Vezi și[modificare sursă]