Wikipedia:Oracol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bun venit la Wikipedia!
Contact
Ambasadă (Embassy)
Cafenea
Oracol
Carte de oaspeți
Groapa cu nisip
Întrebări frecvente
Reclamații
Contact
Începuturile
Manual de stil
Politicile noastre
Totul despre Wikipedia
Wikipediști
Ce este Wikipedia?
Ce nu este Wikipedia?
PDVN
Administratori
Administratori
Birocrați
Afișierul administratorilor
Candidați
Conținut de calitate
Articole de calitate
Propuneri
Imagini de calitate
Propuneri
Legături utile
Ajutor
Anunțuri
Pagini de șters
Sfatul Bătrânilor
Formate
Imagini
Portaluri
Proiecte
Sondaje
Pe această pagină puteți pune întrebări pe subiecte enciclopedice.
Altfel de mesaje vor fi șterse.
Pentru întrebări legate de Wikipedia, vă rugăm vedeți Wikipedia:Cafenea.
Adăugați o întrebare nouă
Comandă rapidă:
WP:O


Aspecte de conținut

  • Verificați mai întîi dacă aceeași întrebare nu a mai fost pusă o dată.
  • Sînt permise numai întrebările și comentariile legate direct de un subiect enciclopedic: științe, arte, tehnologie, medicină etc. Altfel de întrebări, anunțuri, interpelări etc. vor fi șterse pe loc.
  • Cei care dau răspunsurile sînt voluntari; adesea aceștia nu sînt specialiști în domeniile respective. Wikipedia nu își asumă responsabilitatea pentru informațiile pe care le obțineți aici. Ca urmare, în special în chestiuni medicale sau juridice, dar și în alte domenii, dacă decideți să utilizați în vreun fel aceste informații o faceți pe propria răspundere.
  • Puteți de asemenea să răspundeți la întrebările puse de alții.

Aspecte tehnice

  • Pentru a introduce o întrebare nouă apăsați fie deasupra, unde scrie „Adăugați o întrebare nouă”, fie sus de tot unde scrie „modifică pagina”, caz în care introduceți întrebarea la sfîrșitul paginii cu titlul de secțiune scris în forma
==Cine a inventat stiloul?==
  • Dacă doriți să răspundeți la o întrebare apăsați pe „modifică” din dreptul secțiunii respective.
  • Atît în cazul întrebărilor cît și al răspunsurilor vă rugăm să vă semnați la sfîrșit, introducând patru tilde (~~~~), care vor fi transformate automat în semnătură, dată și oră.
  • Sînteți rugați să redactați textul într-un mod compatibil cu o enciclopedie: corect ortografic și gramatical, scris cu diacritice.
  • Alte detalii despre redactare găsiți la manualul de stil.

Altele


Arhive
Arhive

2008200920102011
2012201320142015
2016


Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.



Traducere Tongs[modificare sursă]

Cum se traduce en:Tongs? De moment am tradus prin „clești pentru fierari”. —  Ark25  (discuție) 5 noiembrie 2016 13:53 (EET)

Sunt clești pentru bucatarie. Cu acești clești se întoarce carnea pe grătar.--Silenzio (discuție) 10 noiembrie 2016 06:32 (EET)
Tongs se referă și la cleștii fierarilor. S-ar părea că avem de a face cu un termen generic, pentru care nu există corespondent în limba română.
Există articole în alte Wikipedii pentru „Cleșe de bucatarie” ? —  Ark25  (discuție) 10 noiembrie 2016 16:30 (EET)
Clește grătar și clește fierar. Ideea e că la noi cleștele tradițional al fierarilor nu arată sub nicio formă ca tongs-ul englezilor. --Silenzio (discuție) 10 noiembrie 2016 17:11 (EET)

Sistem centralizat de termoficare[modificare sursă]

De asemenea ar fi util de știut dacă există și în alte limbi articol pentru Sistem centralizat de termoficare. —  Ark25  (discuție) 6 noiembrie 2016 13:32 (EET)
Există Încălzire centrală (Q843596). Articolul Sistem centralizat de termoficare ar trebui mai degrabă intitulat „Încălzirea centrală în România”, pentru că nu are pretenția de a documenta nimic din afara granițelor ei. —Andreidiscuție 7 noiembrie 2016 12:25 (EET)
Mercic. Crystal Clear action apply.png  Realizat Ark25  (discuție) 8 noiembrie 2016 00:17 (EET)
În literatura americană sau engleză, sursele echipate cu instalații de cogenerare poartă denumirea prescurtată CHP (Combined Heat and Power Plant), în Germania HKW (Heizkraftwerk), în Franța CAG (Centrale a Cogeneration) și în România CET (Centrală Electrică de Termoficare). Mai recent în România s-a generalizat și denumirea de Centrală de Cogenerare. --Miehs (discuție) 9 noiembrie 2016 08:17 (EET)
După părerea mea, încălzirea centrală n-are nicio legătură cu sistemul centralizat de termoficare. Încălzirea centrală se referă la toate încăperile dintr-o clădire, sistemul centralizat de termoficare se referă la un oraș întreg. Eu aș muta la loc articolul Încălzirea centrală în România la denumirea inițială, "Sistem centralizat de termoficare". Răzvan Socol mesaj 9 noiembrie 2016 19:37 (EET)
De fapt, cuvintele „sistem centralizat” sau altele asemănătoare n-au niciun rost. Încălzirea unui oraș (sau cel puțin cartier) cu ajutorul căldurii furnizate de o termocentrală de tip CET (Centrală Electrică de Termoficare) sau de o centrală termică a orașului (mai rar și este o soluție de nevoie, neinteligentă dpdv. energetic) se cheamă pur și simplu Termoficare, fără alte adaosuri. Dacă se referă la România, titlul ar fi Termoficarea în România.
Miehs, este adevărat că termenul de „cogenerare” s-a răspândit în România ca fiind mai scurt, dar expresia clasică „producerea combinată a electricității și căldurii” este cea explicită și este exact cea menționată de dv. că apare în literatura în limba engleză. --Turbojet 9 noiembrie 2016 22:31 (EET)
Dacă unele denumiri sunt fără rost și nu au sens dar sunt folosite pe larg, ele totuși trebuie să fie menționate în articole ca atare: ca denumiri folosite pe larg dar improprii. Am găsit multe articole care menționează faptul că un anumit lucru are și alte nume și că acele nume alternative sunt folosite în mod greșit.
Ceea ce spune Răzvan are totuși sens, este încetățenită diferențierea dintre încălzirea făcută pentru o singură clădire și încălzirea pentru un întreg cartier sau oraș. Lucrul acesta trebuie explicat undeva, cel mai probabil în articolele Încălzire centrală și Termoficare dar și în alte câteva articole conexe. Trebuie menționate atât denumirile corecte din pdv. tehnic, cât și cele folosite pe larg, chiar dacă sunt improprii.
@Turbojet: Ați menționat centrală termică a orașului - merită pornit articol despre așa ceva? Dacă nu, atunci nu cumva ar trebui menționate acest tip de centrale la Termocentrală#Clasificare și în articolul Termoficare? Cunoașteți vreun exemplu de oraș sau cartier încălzit cu centrală termică? Ar fi bine de menționat în articole și asemenea exemple.
Am redenumit articolul în Termoficarea în România - mai trebuie adăugate date despre încălzirea folosind centrale de apartament, centrale de bloc, centrale de acoperiș, precum și alte tipuri de încălzire (biogaz, electrică). —  Ark25  (discuție) 10 noiembrie 2016 16:27 (EET)
Acele denumiri nu sunt noțiuni echivalente, folosite „pe larg” în altă formă, care trebuie menționată în articole. Dv. aveți impresia că ar fi, dar nu sunt. Ce faceți dv. este să distribuiți neștiința și neînțelegerile dv. cititorilor Wikipediei. V-ați luat sarcina să-i învățați pe români cum să se încălzească pe baza a ce spun presa sau funcționarii de la ghișeele pentru public — nici unii, nici alții termiști?
Ce drăguț: „Ceea ce spune Răzvan are totuși sens”! Adică acum judecăm cu capul nostru ce are sens și ce nu în tehnică? Nu ne mai bazăm pe cunoștințele de specialitate?
Nu, nu merită pornit un articol separat pentru „centrală termică a orașului”. Tot ce se poate spune încape foarte bine la „centrală termică”. „Centrală” și „(biogaz, electrică)” pot fi amestecate doar dacă vreți să faceți salată din Wikipedia. La fel cu dacă ați amesteca mașina cu benzina în același articol, că doar mașina merge cu benzină, informație fundamentală, de care publicul nu poate fi lipsit. Și este foarte importantă pentru buna funcționare a mașinii cifra de afaceri a petrolistului Cutare și corupția care i-a dus rafinăria la faliment, aspecte care nu pot lipsi din articolul despre mașină.
Sigur că știu și pot da exemple cum sunt încălzite diferite orașe, cu cifre și explicații de ce merge așa cum merge, dar nu pot să spun asta pe Wikipedia deoarece ar fi cercetare originală. De ce ar fi cercetare originală? Pentru că nu apare în carte. De ce nu apare în carte? Pentru că asta a fost condiția pentru ca să am acces la date concrete pentru instruirea studenților: să le explic doar oral la ore, nu în public. Intră la secret de serviciu. Cei de specialitate știu exact cum stă treaba și n-au chef să-și piardă vremea în controverse cu nemulțumiții. Eu știu exact de ce e lumea nemulțumită de încălzire, dar fără bani (salarii mici) asta este. În plus, dacă aș vorbi, m-ar înjura cei care s-ar simți vizați, iar Wikipedia nu este o tribună în care se arată cu degetul.
Bine, vă dau mână liberă, scrieți ce vreți despre domeniul termic, aburiți lumea cât puteți. O să-mi pun în pagina mea anunțul că de acum înainte nu mă mai ocup de domeniul termic și nici de cel tehnic. --Turbojet 11 noiembrie 2016 00:58 (EET)

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nu mai scriu nimic în domeniul termic dacă impuneți această „relație mutual exclusivă”. —  Ark25  (discuție) 11 noiembrie 2016 18:04 (EET)

Baiț[modificare sursă]

Ar fi fein de interwikizat Baiț, dacă știe cineva dacă există articole corespondente în alte limbi. —  Ark25  (discuție) 9 noiembrie 2016 02:56 (EET)

Dacă e vorba de substanța folosită în tâmplărie, avem de:Beizen (Holz) sau en:Wood stain. Răzvan Socol mesaj 9 noiembrie 2016 19:36 (EET)
Mulțumesc, am interwikizat - articolul vorbește doar despre baițul pentru lemn - acesta este și cel mai cunoscut tip de baiț oricum. Eu unul habar nu aveam că există baiț și pentru textile și produse din piele. eventual pe viitor articolul va putea fi mutat la Baiț (lemn). Deocamdată stă bine aici unde este. —  Ark25  (discuție) 9 noiembrie 2016 22:34 (EET)

Traduceri[modificare sursă]

Cum se traduce în alte limbi „Căpăceală”? - [1] [2] [3]. —  Ark25  (discuție) 9 noiembrie 2016 22:34 (EET)

Sper că nu doriți să faceți un articol separat despre căpăceală. Subiectul se poate discuta, prezenta în articolele Stup sau Miere. --Silenzio (discuție) 10 noiembrie 2016 17:20 (EET)
Sincer, mă gândeam să pornesc un ciot - mai ales în cazul în care există articole corespondente în alte limbi. Vedeți de exemplu și la Wikipedia Engleză există destule cioturi: en:Pincer (biology)en:Pincers (tool)en:Fretwork - dar se poate adăuga în alte articole și se poate face redirect, mie îmi este indiferent. —  Ark25  (discuție) 10 noiembrie 2016 18:08 (EET)
Părerea mea este să nu începem un articol despre ceva care nu se poate dezvolta prea mult. Pentru o simplă definiție există, cum bine știți, Wikiționarul. Eu nu prea văd sensul unui articol separat, deoarece nu văd cum ar putea fi dezvoltat? --Silenzio (discuție) 10 noiembrie 2016 18:56 (EET)
Wikționarul include strict definiția de dicționar. În Wikipedia putem adăuga poze și mici adăugiri, care, chiar dacă sunt mici, pot fi foarte folositoare în a lămuri cititorul. Dar dacă vreți neapărat, adaug doar la Apicultură și Listă de produse apicole, fără să mai fac articol (ciot) separat. Rămâne întrebarea dacă și alte limbi dețin un cuvânt pentru acest produs - greu de crezut că doar românii produc așa ceva. —  Ark25  (discuție) 10 noiembrie 2016 19:41 (EET)
Cappings sau honey cappings. Vezi en:Honey extraction. Răzvan Socol mesaj 13 noiembrie 2016 08:57 (EET)

Borhot - în engleză se traduce prin en:Marc însă Wikipedia engleză spune că „Marc” este același lucru cu en:Pomace (Tescovină), ceea ce în română nu este de loc așa - boate că în alte limbi se face diferența dintre cele două? În plus, articolul vinars spune că borhotul este folosit pentru producerea de vinars (rachiu), în timp ce dex spune că borhotul înseamnă resturile create după producerea de rachiu. Cele două afirmații contradictorii ar trebui reconciliate cumva. —  Ark25  (discuție) 10 noiembrie 2016 19:41 (EET)

Cazan de țuică (folosit și pentru alte rachiuri) - nu găsesc vreo legătură spre așa ceva la en:Pálinka. —  Ark25  (discuție) 10 noiembrie 2016 19:52 (EET)

Și totuși, la en:Pálinka sunt menționate atât en:Pot still, cât și en:Column still - generic: en:Still. --Pafsanias (discuție) 10 noiembrie 2016 21:08 (EET)

Cum se traduc Iță, Ițari și Limba ițari (vedeți Listă de limbi)? —  Ark25  (discuție) 20 noiembrie 2016 14:57 (EET)

Alt cuvânt: Proțap. —  Ark25  (discuție) 21 noiembrie 2016 20:05 (EET)

Acord[modificare sursă]

Având în vedere că textualizarea simțirii implicite explicitează intrinsec derularea peremptorie a evenimentelor aleatorii care jalonează în mod abscons cărările aparent imuabile ale devenirii personale în contextul hipertrofierii Eului marginal, care ar fi efectul unui Acord Internațional privind acordul gramatical între verbele la timpul viitor și timpul fizic, respectiv timpii fizici, din relația spațiu-timp? --Miehs (discuție) 22 noiembrie 2016 12:03 (EET)

Cel mai jos punct din România[modificare sursă]

La Wikidata, este trecut pentru România cel mai jos punct ca fiind Marea Neagră (0 m). Pe de altă parte, articolul Delta Dunării punctează că acolo ar exista zone cu altitudine negativă, până la −4 m. Există, deci, vreo sursă care să arate în aceste condiții exact care este cel mai adânc loc din România? —Andreidiscuție 24 noiembrie 2016 18:11 (EET)

Precizați vă rog: este vorba despre puncte de pe uscat sau orice fel de puncte? Pentru că pe fundul apelor, de exemplu pe Dunărea maritimă, curbele batimetrice arată chiar și -15 m rMN. --Bătrânul (discuție) 24 noiembrie 2016 18:34 (EET)
Puncte de uscat. Că așa, și în apele teritoriale ale Mării Negre sunt adâncimi sub 0, chiar mai mult de 15 m. Deci, chiar și în deltă, m-aș referi la zone de pe malurile lacurilor, nu cu tot cu adâncimea lacurilor în sine. —Andreidiscuție 24 noiembrie 2016 19:14 (EET)
Puncte pe uscat la -4 m? Doar în poldere ar fi posibil așa ceva, dar la ora actuală în deltă s-a restabilit echilibrul hidrologic natural prin faptul că nu au mai fost întreținute digurile din zonele în care s-au făcut desecări în a doua jumătate a sec. XX, așa că acum acele puncte sigur sunt inundate. Am lucrat destul de mult în domeniul hidrologiei Deltei Dunării și a căilor navigabile din zonă (între 1970-1990), dar în prezent nu mai am acces la surse de încredere recente. --Bătrânul (discuție) 24 noiembrie 2016 21:41 (EET)

Brexit lingvistic[modificare sursă]

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, limba fiecărei țări membre a devenit limbă oficială. Neoficial, limba engleză a devenit lingua franca în cadrul uniunii. În urma votului britanicilor urmează Brexit, ieșirea Marii Britanii din UE. Oare se va elimina și limba engleză dintre limbile oficiale? --Miehs (discuție) 28 noiembrie 2016 16:29 (EET)

In niciun caz. Gibonizarea s-a produs si in limba. Care este limba cea mai usoara si deja internationalizata? Engleza. Asta este limba in care nu trebuie sa cunosti gramatica, expresii etc. Este foarte aproape de limba prin semne a surdomutilor. Cum smartfoanele si tabletele au ca principal limbaj datul cu degetul, este in mod clar o simbioza englezo-phono-digitala. Astfel incat nici nu mai trebuie sa umezesti degetul ca sa dai pagina, cum era in vechime. S-au inventat softuri la care nici macar datul cu degetul nu mai este activ. Trebuie sa dai din cap, din limba sau sa-ti misti ochii stanga dreapta sus si jos. Adica omul va avea doar cativa muschi, minimal, nimic mai mult plus muchiul principal pentru procreere. Chestiunea sta destul de rau deoarece ptr procreere trebuie sa faci putina miscare. Sunt sigur ca va fi si acest domeniu rezolvat prin miscarea degetului mare de la picior. Ramane de stabilit sensul. Asybaris aport 28 noiembrie 2016 16:46 (EET)
English will not be an official EU language after Brexit, says senior MEP.
English will remain an official language of the EU.
Pentru (ne)lămuriri suplimentare, încercați o căutare Google pentru „brexit language eu english” sau ceva asemănător. -- Victor Blacus (discuție) 28 noiembrie 2016 19:25 (EET)

Regurgitație[modificare sursă]

Cum se numește iluzionistul care practică regurgitația? În engleză e regurgitator. //  Gikü  vorbe  fapte  luni, 28 noiembrie 2016 18:29 (EET)

Martiri[modificare sursă]

Cum devin românii martiri? Există un index oficial cu martiri sau poate că fiecare religie are proprii martiri? —  Ark25  (discuție) 29 noiembrie 2016 13:43 (EET)

Fiecare religie și chiar fiecare confesiune din cadrul acestora are propriii martiri. De exemplu, califul Ali este considerat martir de către șiiți (dar nu și de către suniți), Constantin al XI-lea Paleologul este considerat martir de către Bisericile ortodoxe (dar nu și de către Biserica Romano-Catolică) etc.
Dacă întrebarea dvs. are legătură cu Constantin Brâncoveanu (așa cum bănuiesc eu), ar trebui ținut cont că prin „actul sinodal al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române privind canonizarea unor sfinți români” din 20 iunie 1992 s-a hotărât canonizarea (printre alții) a „Sfinților Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache, cu data de prăznuire la 16 august”. --Bătrânul (discuție) 29 noiembrie 2016 14:41 (EET)

Mulțumesc. Eu voiam practic să știu dacă există elemente lipsă în Categorie:Martiri români. Ar mai fi câteva întrebări:

  • Există pe undeva o listă cu martirii BOR?
  • Celelalte culte/religii din România au și ele martiri români? De exemplu biserica greco-catolică. Sau stiliștii. —  Ark25  (discuție) 29 noiembrie 2016 16:18 (EET)
Vezi [4] (despre canonizarea sfinților în BOR, nu doar despre martiri), precum și [5] și [6]. Răzvan Socol mesaj 1 decembrie 2016 20:24 (EET)
Răspunsul meu de mai sus se referea la „martiri” în sensul religios al termenului. Dacă este vorba despre „martiri” în sensul mai larg al cuvântului, atunci pe lângă Horea Cloșca și Crișan nu ar încăpea în categoria respectivă și Ioan Vodă cel Viteaz, Mihai Viteazul, Grigore al III-lea Ghica sau Tudor Vladimirescu? --Bătrânul (discuție) 1 decembrie 2016 20:39 (EET)

Magazinul Victoria din Sighișoara[modificare sursă]

Mă poate ajuta cineva cu adresa fostului magazin Victoria din Sighișoara (street view)? Din câte înțeleg clădirea e monument istoric, avem o imagine interesantă, dar nu știu codul.--Strainu (دسستي‎)  7 decembrie 2016 20:29 (EET)

Cred că e vorba de Str. Eremia Grigorescu nr. 2, dar nu sunt 100% sigur. În zonă sunt trei străzi: Str. General Eremia Grigorescu, Piața Herman Oberth și Strada 1 Decembrie 1918. Am identificat clădirile de la nr. 1 și nr. 2 de pe Str. 1 Decembrie 1918, cele de la nr. 15 și nr. 16 din Piața Herman Oberth. Pe Str. Eremia Grigorescu la nr. 3 este Brutăria Cetatea, însă casa nu prea mai arată a monument istoric. Alături există un monument istoric și ar trebui să fie la nr. 1 pe Str. Eremia Grigorescu. Casa asta are mâzgălit un semn cu nr. 4. Ar rămâne doar Str. Eremia Grigorescu nr. 2 pentru clădirea de care vorbim. La adresa respectivă ar exista (sau ar fi existat) un club de noapte, însă nu văd intrarea pe poza (cam veche, din 2012) de pe Google StreetView. Văd însă un Carnicomp, care apare pe site-ul UpRomania la adresa Herman Oberth nr. 16. Totuși, la această adresă (pe mai multe site-uri) apare a fi un sediu Telekom, care este aici. Drept urmare, rămân la concluzia menționată anterior: cred că e vorba de Str. Eremia Grigorescu nr. 2. Răzvan Socol mesaj 8 decembrie 2016 08:23 (EET)