Wikipedia:Oracol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Bun venit la Wikipedia!
Contact
Ambasadă (Embassy)
Cafenea
Oracol
Groapa cu nisip
Întrebări frecvente
Reclamații
Contact
Începuturile
Manual de stil
Politicile noastre
Totul despre Wikipedia
Wikipediști
Ce este Wikipedia?
Ce nu este Wikipedia?
PDVN
Administratori
Administratori
Birocrați
Afișierul administratorilor
Candidați
Conținut de calitate
Articole de calitate
Propuneri
Imagini de calitate
Propuneri
Legături utile
Ajutor
Anunțuri
Pagini de șters
Sfatul Bătrânilor
Formate
Imagini
Portaluri
Proiecte
Sondaje
Pe această pagină puteți pune întrebări pe subiecte enciclopedice.
Altfel de mesaje vor fi șterse.
Pentru întrebări legate de Wikipedia, vă rugăm vedeți Wikipedia:Cafenea.
Comandă rapidă:
WP:O


Aspecte de conținut

  • Verificați mai întîi dacă aceeași întrebare nu a mai fost pusă o dată.
  • Sînt permise numai întrebările și comentariile legate direct de un subiect enciclopedic: științe, arte, tehnologie, medicină etc. Altfel de întrebări, anunțuri, interpelări etc. vor fi șterse pe loc.
  • Cei care dau răspunsurile sînt voluntari; adesea aceștia nu sînt specialiști în domeniile respective. Wikipedia nu își asumă responsabilitatea pentru informațiile pe care le obțineți aici. Ca urmare, în special în chestiuni medicale sau juridice, dar și în alte domenii, dacă decideți să utilizați în vreun fel aceste informații o faceți pe propria răspundere.
  • Puteți de asemenea să răspundeți la întrebările puse de alții.

Aspecte tehnice

  • Pentru a introduce o întrebare nouă apăsați fie deasupra, unde scrie „Adăugați o întrebare nouă”, fie sus de tot unde scrie „modifică pagina”, caz în care introduceți întrebarea la sfîrșitul paginii cu titlul de secțiune scris în forma
==Cine a inventat stiloul?==
  • Dacă doriți să răspundeți la o întrebare apăsați pe „modifică” din dreptul secțiunii respective.
  • Atît în cazul întrebărilor cît și al răspunsurilor vă rugăm să vă semnați la sfîrșit, introducând patru tilde (~~~~), care vor fi transformate automat în semnătură, dată și oră.
  • Sînteți rugați să redactați textul într-un mod compatibil cu o enciclopedie: corect ortografic și gramatical, scris cu diacritice.
  • Alte detalii despre redactare găsiți la manualul de stil.

Altele


Arhive
Arhive

2008200920102011
2012201320142015
201620172018


Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.



O expresie mai potrivită[modificare sursă]

Poate cineva să găsească o expresie mai potrivită pentru titlul Lista autorităților lingvistice normative? Această sintagmă, „autoritate lingvistică normativă”, nu am mai întâlnit-o în limba română. Pare întortochiată, ca un „baicanism”. „Autoritate normativă în domeniul lingvisticii”, sau „autoritate care emite normative în domeniul lingvisticii” ar suna mai românește, dar nu m-aș încumeta să recomand o astfel de schimbare.
La wikipediile în alte limbi, articolele similare sunt: en:List of language regulators, fr:Liste des académies linguistiques, de:Liste der Sprachkommissionen, es:Academias Lingüísticas, pt:Academia de Letras etc. --Bătrânul (discuție) 24 decembrie 2018 07:32 (EET)

  • Listă de instituții de reglementare în/din domeniul lingvisticii.--Accipiter Q. Gentilis(D) 24 decembrie 2018 10:48 (EET)
Mulțumesc. Voi muta această discuție la pagina aferentă articolului respectiv. --Bătrânul (discuție) 1 ianuarie 2019 21:15 (EET)
Am mutat-o, dar mai bine să rămână și aici, întrucât pagina cu pricina a fost ștearsă. --Bătrânul (discuție) 20 ianuarie 2019 09:13 (EET)

Fotografie centenară[modificare sursă]

[discuție mutată la Discuție:Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria]

Întrebare legată de biologie[modificare sursă]

Știe cineva de la ce familie provin mangustele și deacum câți ani au apărut elefanții?--DangerousWhiteShark (discuție) 7 ianuarie 2019 00:11 (EET)

Mangustă este o denumire comună pentru cele 33-37 de specii de mamifere carnivore care alcătuiesc familia herpestidelor sau mangustelor.” - e chiar prima frază din articol.--Strainu (دسستي‎)  7 ianuarie 2019 11:43 (EET)
Mulțumim și că ne-ați atras atenția asupra unui articol (Elefant) slab în română dar cu un subiect bine tratat în edițiile în alte limbi ale Wikipediei. Răspuns scurt la întrebarea dv.: elefantul s-a diferențiat ca gen față de-a lungul pliocenului, cam acum 5 milioane de ani. —Andreidiscuție 7 ianuarie 2019 12:48 (EET)

Situs inversus al blastomului pozitronic[modificare sursă]

Credeți că inexistența bruscă a realului poate provoca implozia asimetrică a voluptății luxului la antipozi ?--82.137.13.173 (discuție) 13 ianuarie 2019 00:48 (EET)

Asimetrica planului mongoloidal dintre materie și antimaterie nu este cunoscută, dar nici infirmată. Câmpul magnetic este generat de structurile rezistive ale nucleonilor și își poate muta polii de câteva miliarde de ori în limita spațiu-timpului specific la nivel cuantic. În acest timp apare și deformarea spațiu-timpului, suma variind de la ¼ la ∞ miliarde de unități cuantice, în limita spațiului disponibil, teoretic.37.251.220.50 (discuție) 20 ianuarie 2019 20:12 (EET)

India[modificare sursă]

Cum este corect:

Deja[modificare sursă]

Ce cuvânt se folosea în română cu acest sens înaintea împrumutului din franceză a cuvântului déjà? --Biolongvistul () 27 ianuarie 2019 11:32 (EET)

Unul ar fi timpuriu, de la latinescul temporivus.--Kunok Kipcsak (discuție) 27 ianuarie 2019 11:35 (EET)
Oricum, cuvântul „deja” nu mai poate fi considerat ca neologism: este folosit în limba română de peste 170 de ani. --Bătrânul (discuție) 27 ianuarie 2019 11:40 (EET)

Stalin[modificare sursă]

Cum se numeau locuitorii orașului Stalin?--Kunok Kipcsak (discuție) 1 februarie 2019 20:13 (EET)

Unii erau brașoveni, alții staliniști... :-) --Bătrânul (discuție) 1 februarie 2019 22:15 (EET)
Pe vremea când am făcut eu armata acolo, orașul nu mai purta numele „tătucului”, dar foarte mulți locuitori mai noi se numeau „sârme”. --Pafsanias (discuție) 1 februarie 2019 23:24 (EET)
Poate că sunt unii care nu știu de ce unii brașoveni „noi” erau numiți „sârme”. O legendă urbană spune că pentru fabricile și uzinele din Brașov (Uzina „Steagul Roșu”, Uzina Tractorul...) au fost aduși tineri muncitori din Moldova. Ca să nu plătească biletul de tren, au venit pe acoperișul vagoanelor. Toate bune până au ajuns la poțiunea de linie electrificată. Ca să nu-i arunce jos cablul de alimentare, se atenționau reciproc, strigând „sârma!”, și toți se lăsau pe vine, spre a se feri. Și, zice-se, așa de bine le-a intrat în reflex gestul, că se putea afla care sunt cei veniți din Moldova strigând pe stradă „sârma”: majoritatea tinerilor se lăsau pe vine.
Altă legendă spune că motivul pentru care a fost desființată cursa de autobuze care ducea de la Orașul Stalin la Muntele Păduchiosu este următorul: pe autobuz era scris „Stalin-Păduchiosu”. --Miehs (discuție) 2 februarie 2019 20:37 (EET)
Cursa de autobuze ducea de la Târgoviște la Orașul Stalin, via Muntele Păduchiosu, iar pe autobuz era scris „Târgoviște-Păduchiosu-Stalin”.--Mishu57 2 februarie 2019 21:27 (EET)
Legenda ar corespunde cu perioada anilor 60', când liniile CFR din Moldova încă nu erau electrificate. Din câte am înțeles și la uzinele Roman (mai înainte ROMLOC) lucrau moldoveni, dar în perioada interbelică.--Kunok Kipcsak (discuție) 2 februarie 2019 20:42 (EET)
Ca urmaș a trei generații de ceferiști consider că e vorba de un banc tâmpit. Din câte am înțeles, s-a mers pe acoperiș doar în timpul războiului și în vremea foametei, când liniile nu erau electrificate. Electrificarea liniilor din Moldova a început în anii 1960. --Donarius (discuție) 2 februarie 2019 20:50 (EET)
Prima linie electrificată din țară a fost pusă în funcțiune în 1965 pe porțiunea Brașov-Predeal. În Moldova nu știu exact la fiecare linie în parte, dar între 1973-1974 se electrifica M501 pe Valea Trotușului în zona Târgu Ocna.--Kunok Kipcsak (discuție) 2 februarie 2019 21:01 (EET)
Mă tem că povestea inițială era cu foametea din '47, trenurile și firele de telegraf.--Accipiter Q. Gentilis(D) 2 februarie 2019 22:04 (EET)
Alea din poză sunt de curent alternativ...--Kunok Kipcsak (discuție) 2 februarie 2019 22:12 (EET)
Oricum, e genul de legendă care a făcut carieră și se regăsește în varii forme, eroii ei fiind uneori - de exemplu, soldați întorși spre casă după declanșarea Revoluției. Oricum, cel mai sigur e că originea e plasată pe vremea când trenurile nu aveau viteze foarte mari.--Accipiter Q. Gentilis(D) 2 februarie 2019 22:19 (EET) P.S. De liniile telefonice aeriene se pare că am uitat...

Pe de altă parte noi acum ne dăm tare șmecheri și încercăm să părem inteligenți, fiind în mod evident, cu burta plină. Maică-mea însă mi-a povestit cum bunicul le cânta la vioară, ca să uite de foame... Adică în loc de fasolea de seară, aveau parte de un mic concert ca să se asezoneze bine cu ghiorăielile de mațe.--Accipiter Q. Gentilis(D) 2 februarie 2019 22:31 (EET)

Poate pe la București sau prin Oltenia, unde erau mai mulți lăutari. Prin Moldova, dacă tot e vorba de legende urbane, pe care să le spunem ca să ne dăm tare șmecheri și să părem inteligenți, când e evident că suntem proști ca noaptea, copiilor flămânzi li se dădea pâine muiată în rachiu ca să adoarmă mai ușor. --Donarius (discuție) 3 februarie 2019 08:44 (EET)
Condiția principală fiind să existe pâine, ceea ce în timpul foametei era mai greu... În rest chestia cu o anumită cantitate de alcool - de un tip sau altul, care li se dădea unor copii ca să adoarmă și să nu mai plângă (indiferent de situația economică/alimentară/etc... de moment a unei zone), nu ține de o anumită regiune sau an și este reală. Cine a citit câte ceva despre subiectul stării sanitare a României în secolul XIX și secolul XX - cam până prin anii 1960-1970, are idee despre această chestiune.--Accipiter Q. Gentilis(D) 3 februarie 2019 10:27 (EET) P.S. La vioară nu cântau numai lăutarii, ci și unii cărora le plăcea să o facă ...
Păi cum vine asta? N-aveau bani de 1 kil de fasole, dar aveau vioară. Parcă seamănă a folclor: Greierele și furnica în variantă moldovenească. N-avem ce pune pe masă, dar ce frumos cântăm. :) P.S. Păi ori suntem săraci, ori nu suntem, ca să-l parafrazăm pe inventatorul expresiei „perversa de pe Târgu Ocna”. --Donarius (discuție) 3 februarie 2019 10:50 (EET)

Stimabile, dacă mai continuăm discuția asta o să vă întreb cum e cu gândirea de ceferist, așa că prefer să punem punct, aici. --Accipiter Q. Gentilis(D)

„Uite ce e, barosane, pune câte întrebări vrei că eu știu să răspund.” Știți de unde e replica asta? --Donarius (discuție) 3 februarie 2019 11:07 (EET)
Am precizat că este o legendă urbană, prin urmare nu trebuie căutat în ea adevărul istoric. Controversa care s-a născut nu-și are rostul. --Miehs (discuție) 3 februarie 2019 11:24 (EET) P.S. În ceea ce privește vioara, socrul meu, care a fost învățător, avea vioară, fapt obligatoriu în perioada interbelică, când învățătorii trebuia să cânte la un instrument, vioară sau acordeon, spre a putea ține cu copiii orele de „cântare”. După al Doilea Război Mondial a izbucnit foametea din 1946-1947, perioadă în care socrul meu nu a fiert vioara ca să o mănânce, dovadă fiind faptul că vioara este în continuare în posesia soției mele.
@Miehs: Nu intenționam să continui discuția, dar eu mi-aș fi vândut vioara dacă îmi mureau de foame copiii. Poate că foametea nu era însă prea mare și e tot o legendă urbană. --Donarius (discuție) 3 februarie 2019 11:53 (EET)

Și totuși, eu întrebasem: „Cum se numeau locuitorii orașului Stalin?--Kunok Kipcsak (discuție) 1 februarie 2019 20:13 (EET)”, partea cu sârmele o știe, mai mult sau mai puțin, orice bucureștean din clasa de jos...--Kunok Kipcsak (discuție) 3 februarie 2019 11:38 (EET)

Răspunsul este chiar în întrebarea dvs. (retorică?): „locuitori ai orașului Stalin”. Se mai făceau (în presa vremii) și diferențieri: „oamenii muncii din orașul Stalin” versus „dușmanii poporului din orașul Stalin”. --Bătrânul (discuție) 3 februarie 2019 12:19 (EET)
Răspunsul era simplu, de aceea cred că nu a răspuns nimeni în mod serios. Cum se numeau locuitorii orașului Gh. Gheorghiu Dej sau Dr. Petru Groza sau locuitorii satului I.L. Caragiale? Exact așa: locuitorii orașului GGD, Dr. P.G. sau locuitorii satului I.L.C. Discuția a deraiat iarăși, ca de atâtea ori, la miștouri regionaliste rostite cu un aer de superioritate. Așa au ajuns unii să întrebe de este organizată o întâlnire la Iași și nu în România? --Donarius (discuție) 3 februarie 2019 12:28 (EET)
Întrebarea nu am pus-o degeaba: locuitorii orașului Gheorghe Gheorghiu-Dej se numeau, după modelul orașului Dej - dejeni, Gheorghe Gheorghiu-dejeni dar nu se complica nimeni cu o așa denumire compusă din două substantive proprii și unul comun, așa că tot oneșteni rămâneau. Pentru orașul Stalin am întrebat deoarece "staliniști" sună tot aiurea.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 februarie 2019 12:39 (EET)
Păi, dacă insistați, atunci pe principiul Brașov - brașoveni, ar fi trebuit să fie Stalin - stalineni, nu staliniști. --Donarius (discuție) 3 februarie 2019 12:44 (EET)
Care este substantivul comun din „Gheorghe Gheorghiu-Dej”? --Pafsanias (discuție) 3 februarie 2019 12:42 (EET)
"dejeni", aveți în răspunsul meu precedent.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 februarie 2019 12:45 (EET)
Dacă este atestat, presupusul demonim *Gheorghe Gheorghiu-dejean este în întregime un substantiv comun, iar dacă ne referim la componentele din care este derivat, toate sunt nume proprii. --Pafsanias (discuție) 3 februarie 2019 14:35 (EET)
Politicianul interbelic țărănist D.R. Ioanițescu, fost subsecretar de stat la Interne, a rămas celebru pentru că a scos perlele „iubiți râmniceni-sărați” și „munca și igiena socială sunt cele 3 coloane vertebrale prin care respiră creierul unei națiuni”. Deci, pentru locuitorii din Râmnicu Sărat există un exemplu de „așa nu”. Mă întreb cum s-ar fi adresat Ioanițescu de exemplu celor din Valea Seacă, Târgu Ocna sau din Gura Beliei. --Miehs (discuție) 3 februarie 2019 13:11 (EET)
Dl. Miehs are câteodată un umor de te lasă fără replică. Acu' ce vreți, să ne dezbrăcăm de roba de enciclopediști cu morgă și să rostim/scriem cuvintele infame „seci”, „ocnași” și „beliți”?... :-) --Bătrânul (discuție) 3 februarie 2019 13:18 (EET)

De adăugat: Spermezeu și Berești-Tazlău.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 februarie 2019 13:23 (EET)

Bărboși dar frumoși, flămânzi dar veseli... --Bătrânul (discuție) 3 februarie 2019 22:01 (EET)
Apropo de „perla” lui D. R. Ioanițescu (omul cât trăiește tot învață, eu credeam că e de la Nenea Iancu cetire...) - anecdota s-a îngroșat și a ajuns la următoarea formă (începutul discursului unui demnitar emoționat la o „tăiere de panglică” desfășurată la Râmnicu Sărat în prezența regelui, reginei, membri ai parlamentului, sobor de preoți, fanfară și popor):
Sire și sirenă,
Membri și membrane,
Dragi râmniceni-sărați!
etc. etc. --Bătrânul (discuție) 3 februarie 2019 17:27 (EET)

Kunok Kipcsak, locuitorii orașului Stalin se numeau brașoveni. A fost o perioadă de tristă amintire, care a durat doar zece ani și mă îndoiesc că în acel deceniu s-a împământenit o nouă denumire brașovenilor. --Silenzio (discuție) 4 februarie 2019 22:59 (EET)

Silenzio76, mulțumesc pentru răspunsul la obiect, lămuritor.--Kunok Kipcsak (discuție) 4 februarie 2019 23:34 (EET)

Minoritățile și corectitudinea politică[modificare sursă]

Corectitudinea politică este un curent de gândire care, formal, are scopul de a proteja drepturile și sensibilitățile uni grup mic de oameni față de opinia și acțiunile majorității. Grupul se autoidentifică ca fiind o „minoritate”. Eu, dacă fac parte, involuntar, din majoritate, totuși nu mă confund cu ea. Sunt o identitate singulară. Pentru mine, care reprezint cea mai mică minoritate posibilă (individul), grupul care se consideră o minoritate discriminată alcătuiește, de fapt, o majoritate relativă. Pe mine, ca minoritate absolută, cine mă protejează de presiunile exercitate de o autoproclamată minoritate relativă? --Miehs (discuție) 11 februarie 2019 11:29 (EET)