Wikipedia:Oracol

Bun venit la Wikipedia! Contact Ambasadă (Embassy) Cafenea Oracol Canal IRC Carte de oaspeți Groapa cu nisip Întrebări frecvente Întrebări despre drepturile de autor Discuții Reclamații Contact Sala de presă Începuturile Manual de stil Politicile noastre Totul despre Wikipedia Wikipediști Ce este Wikipedia? Ce nu este Wikipedia? PDVN Administratori Administratori Birocrați Afișierul administratorilor Candidați Sfatul Bătrânilor Conținut de calitate Articole de calitate Propuneri Imagini de calitate Propuneri Legături utile Ajutor Pagini de șters Formate Imagini Portaluri Proiecte Sondaje Spor la lucru! Pe această pagină puteți pune întrebări pe subiecte enciclopedice. Altfel de mesaje vor fi șterse. Pentru întrebări legate de Wikipedia, vă rugăm vedeți Wikipedia:Cafenea. Adăugați o întrebare nouă Aspecte de conținut Verificați mai întîi dacă aceeași întrebare nu a mai fost pusă o dată. Sînt permise numai întrebările și comentariile legate direct de un subiect enciclopedic: științe, arte, tehnologie, medicină etc. Altfel de întrebări, anunțuri, interpelări etc. vor fi șterse pe loc. Cei care dau răspunsurile sînt voluntari; adesea aceștia nu sînt specialiști în domeniile respective. Wikipedia nu își asumă responsabilitatea pentru informațiile pe care le obțineți aici. Ca urmare, în special în chestiuni medicale sau juridice, dar și în alte domenii, dacă decideți să utilizați în vreun fel aceste informații o faceți pe propria răspundere. Puteți de asemenea să răspundeți la întrebările puse de alții. Aspecte tehnice Pentru a introduce o întrebare nouă apăsați fie deasupra, unde scrie „Adăugați o întrebare nouă”, fie sus de tot unde scrie „modifică pagina”, caz în care introduceți întrebarea la sfîrșitul paginii cu titlul de secțiune scris în forma ==Cine a inventat stiloul?== Dacă doriți să răspundeți la o întrebare apăsați pe „modifică” din dreptul secțiunii respective. Atît în cazul întrebărilor cît și al răspunsurilor vă rugăm să vă semnați la sfîrșit, introducând patru tilde (~~~~), care vor fi transformate automat în semnătură, dată și oră. Sînteți rugați să redactați textul într-un mod compatibil cu o enciclopedie: corect ortografic și gramatical, scris cu diacritice. Alte detalii despre redactare găsiți la manualul de stil. Altele Arhive 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Aniversare

La multi ani C. Miehs!!!

Astăzi împlinesc 8 ani (de când supăr lumea pe Wikipedia). Ciocnim un pahar virtual de șampanie virtuală? --Miehs (discuție) 6 ianuarie 2014 08:38 (EET)

Prosit !--Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 6 ianuarie 2014 10:12 (EET)

Pe cine supărați dumneavoastră? Eu vin. Dar beau suc. :) --Sebastian^pin 6 ianuarie 2014 19:31 (EET)

Și eu. La mulți ani de participare la Wikipedia! Să ne întâlnim și când faceți 50! —  Ark25  (discuție) 10 ianuarie 2014 06:55 (EET)

Ah, era să uit: vă rog, în cei 42 de ani care au mai rămas până la a 50-a aniversare, să continuați în același ritm cu articolele despre reviste și ziare de cultură, ca de exemplu Ramuri (revistă), Banater Tagblatt, Czernowitzer Morgenblatt sau articole biografice ca Rudolf Hollinger, Nikolaus Hans Hockl, Justin Andrei etc. Asemenea „supărări” sunt un adevărat deliciu! Vă rog mult, „stresați-ne” zilnic :) —  Ark25  (discuție) 10 ianuarie 2014 09:35 (EET)

Blonzii și ochii albaștri în România

De o vreme încoace mă tot gândesc (ocazional) la subiectul acesta. Oare știe cineva care este proporția de oameni cu ochi albaștri (și verzi) în România? Pe regiuni, deoarece Transilvania și Moldova au mult mai mult decât Valahia. Este interesant de știut și filiera pe care au venit ochii albaștrii. Cred că în Moldova au venit pe filiera rusească (A fost sub ocupație rusă timp de decenii), probabil puțin și filieră poloneză. În Transilvania aceștia vin de la Celții în Transilvania și Sași iar într-o mai mică măsură de la austriecii și nemții care s-au stabilit temporar cu afaceri în imperiul austriac. Poate și ceva polonezi, pe ici pe colo. De unde au moții păr blond și ochi albaștrii? În Valahia, puținii care au ochi albaștrii i-au moștenit din încrucișări cu bulgari.

Dintre românii cu ochi albaștrii, oare în ce procent sunt blonzi, șateni și cu păr negru?

Foarte interesant ar fi de descoperit dacă există romi cu ochi albaștri sau blonzi.

De ce-i preferă (prefera) Securitatea și SRI pe băieții cu ochi albaștrii? S-ar părea că oamenii cu ochi albaștrii sunt ceva mai ordonați și mai disciplinați decât ceilalți (latini, orientali, etc). Apropo de asta, o cunoștință din Ucraina îmi zicea că pentru ruși toți latinii sunt „țigani”. M-a întrebat câți romi sunt în România și i-am spus că 5%, poate 10%. Când a auzit răspunsul meu a exclamat: "Numai atâți?" Din mirarea ei am dedus că ea presupunea că avem cel puțin 70% romi: Am nimerit in compartiment cu un tata care calatorea impreuna cu fiul sau, un baiat foarte linistit si ascultator, in varsta de 8-9 ani, amandoi blonzi cu ochi albastri, draguti si prietenosi... desi, in momentul in care le-am spus ca suntem romani, i-am auzit soptind in rusa „tiganski, tiganski“, neducandu-i capul ca s-ar putea sa-i intelegem. Alexei avea sa ne dezvaluie ca aceasta asociere, pe care rusii de rand, fara cultura, o fac cand e vorba de romani, ni se trage de la mai multe poeme de-ale lui Puskin. [1]. —  Ark25  (discuție) 10 ianuarie 2014 08:15 (EET)

Asa se gandea si Hitler, cum sa identifice pe cine sa casapeasca? Si a ales: pe cei blonzi cu ochi albastri si inalti îi păstrez, pe ceilalti la săpun. Ma mir ca armata dv de sustinatori nu se sesizeaza de nazismul si șovinismul domniei voastre expus in mod repetat. Asybaris ^aport 10 ianuarie 2014 12:13 (EET)

Expresia „băieți cu ochi albaștri” vine de la culoarea petlițelor. N-are nicio legătură cu fizicul. --Turbojet 10 ianuarie 2014 14:45 (EET)

Nu am intenționat niciodată să îmi divulg adevărata identitate pe Wikipedia, ori portretul, dar recunosc că și eu sunt blond cu ochi albaștri. De fapt, de obicei blonzii au ochi albaștri. --Sebastian^pin 10 ianuarie 2014 22:26 (EET)

@Asybaris: lol ce concluzii ridicole! Țările nordice (unde procentul de ochi albaștrii este peste 50%) sunt mai dezvoltate, mai curate și mai lipsite de corupție decât cele latine, este o realitate, nu e vorba de vreun șovinism. În plus, n-am făcut o afirmație categorică, ci am spus s-ar părea. În partea doua a mesajului meu am citat opiniile rușilor și ucrainienilor față de români, afirmațiile jignitoare nu îmi aparțin și nu le sprijin în vreun fel, am vrut doar să prezint o realitate. Spre exemplu, eu am remarcat o simpatie a românilor față de ucrainieni (pt că ambele popoare au fost subjugate de URSS), însă am fost surpins să constat că reciproca nu este deloc adevărată. A cunoaște opinia altor popoare despre români este un lucru binevenit, nu are nimic de a face cu șovinismul. Nici românii (majoritatea) nu prea înghit Rusia - iarăși o chestiune reală.

@Turbojet: Totuși, ce legătură are un obiect vestimentar cu ochii? În plus, securiștii (SRI-știi) pe care i-am cunoscut (despre care mi-am dat seama foarte târziu ce sânt :D ), aveau cam toți ochii albaștri. —  Ark25  (discuție) 11 ianuarie 2014 05:24 (EET)

Și totuși, cele două petlițe semănau cu doi ochi. :)

Din câte știu eu, ochii albaștri și părul blond sunt caractere recesive, care se manifestă în lipsa genei dominante care adaugă pigment negru. Tot din câte știu eu, gena care aduce pigment negru este favorizantă pentru populațiile care trăiesc în zonele cu radiație solară puternică. Tot din câte știu eu, bunăstarea nordicilor se datorează climei, unde supraviețuirea necesită activitate susținută, ceea ce a produs o cultură a muncii. În zonele calde natura a fost mai productivă, n-a fost nevoie de multe haine și încălzire, ca urmare acolo există o cultură în care populațiile se mobilizează doar în cazul unor amenințări.

Este posibil ca obiectivele de spionaj să se fi aflat în special în zonele dezvoltate economic (zonele subdezvoltate n-au capacitatea economică de a produce amenințări), deci este posibil ca pentru cei de pe teren să se fi preferat un anumit aspect. De asemenea, este posibil ca selecția să se fi făcut și după origine, cea slavă să fi contat. De asemenea, aspectul blond cu ochi albaștri este perceput ca fiind foarte fair, în special la femei. Însă, după părerea mea, generalizarea este hazardată.

Nu sunt blond și n-am ochi albaștri, nici n-am avut. :zzz: Dar nici măsliniu nu sunt. --Turbojet 11 ianuarie 2014 12:39 (EET)

---

Și dacă blondul cu ochi albaștri e o normalitate, atunci bruneți/șateni sau blonzi cu barbă roșcată e ceva cu adevărat interesant. Se zice că o fi de la ”gena roșcată” a cărei purtător este individul în cauză. Și tot rămâne interesant faptul. Personal ”sufăr” de asta:) // XXN (discuție) 12 ianuarie 2014 22:13 (EET)

Bombe

Scuzați-mă că nu am găsit titlu mai „nimerit”. Întrebarea mea este: cum e mai corect, bombă atomică sau bombă nucleară (din punct de vedere științific)? Sau fiecare desemnează ceva diferit (atunci ce au folosit americanii la Hiroshima și Nagasaki)? --Sebastian^pin 11 ianuarie 2014 20:13 (EET)

În limba română, la apariția bombelor cu fisiune s-a încetățenit expresia „bombe atomice”. Ulterior, când au apărut cele cu fuziune, acestora li s-a spus „bombe termonucleare”, dar termenul generic a rămas tot „bombe atomice”. „Bombă nucleară” vine de la „nuke”-ul englezesc și, poate ar fi mai adecvată, dar este o formă recentă, mai puțin cunoscută. Expresiile specifice ar fi „bombă nucleară de fisiune”, respectiv „bombă termonucleară” (dar nu „bombă nucleară de/cu fuziune”). Denumirea actuală a articolului, „armament nuclear”, este destul de bună, dar, colocvial, dacă tipul bombei nu este precizat, și acum se spune „bombe atomice”.

La Hiroshima și Nagasaki americanii au folosit bombe cu fisiune (însă de tip diferit: cu uraniu, respectiv cu plutoniu), cărora atunci li se spunea „atomice”.

Suntem pe un teren delicat, deoarece la Wikipedia uneori primează forma științifică, alteori uzul — au fost destule certuri, eu aș evita începerea altora. --Turbojet 11 ianuarie 2014 21:14 (EET)

Mulțumesc pentru răspuns, Turbojet. Un singur lucru mai am de întrebat: care e diferența dintre fisiune și fuziune? --Sebastian^pin 12 ianuarie 2014 10:00 (EET)

Fisiunea nucleară eliberează energie prin ruperea nucleelor grele. Fuziunea nucleară eliberează mult mai multă energie, prin contopirea nucleelor ușoare, uzual de hidrogen. --Turbojet 12 ianuarie 2014 10:56 (EET)

M-am prins. Și acum aș spune că dacă SUA ar lansa o bombă nucleară, aceasta ar fi pe fuziune (adică cele care sunt folosite acum)? --Sebastian^pin 12 ianuarie 2014 11:01 (EET)

SUA posedă atât „bombe atomice” (bazate pe fisiune) cât și „bombe cu hidrogen” (bazate pe fuziune). Pe care le-ar putea folosi, depinde de considerente strategice și tactice. Sper ca această discuție să rămână doar una pur teoretică... --Bătrânul (discuție) 12 ianuarie 2014 11:15 (EET)

[Conflict de editare] Cum zice și Bătrânul, depinde. :) Bombele cu fuziune, fiind extrem de puternice, distrug tot, și poate nu ăsta este obiectivul militar. S-ar putea să fie dorit un efect local, care este obținut cu o bombă cu fisiune. Mă îndoiesc că SUA ar avea interesul să lanseze o bombă cu fuziune, iar împotriva Rusiei mă îndoiesc că ar avea curajul, deoarece zborul intercontinental nu este instantaneu, iar instalațiile de supraveghere automată (sateliți etc.) ar declanșa riposta comparabilă a armamentului rusesc. Americanii zic că împotriva acestei riposte dezvoltă scutul antirachetă, dar eu mă îndoiesc că este eficient, s-ar putea ca totul să fie doar pentru crearea unui sentiment de siguranță a populației din SUA. --Turbojet 12 ianuarie 2014 11:20 (EET)

Bătrânule, mi-ai clarificat ultimele două întrebări pe care le-aș fi pus. Prima era dacă SUA mai posedă bombe atomice (fisiune) și a doua era dacă bombele nucleare (termonucleară, fuziune) sunt cele cu hidrogen. Ca să închei discuția, am să spun ce am înțeles, ca să vă lămuriți:

1. fuziune nu este egal cu fisiune
2. bombe cu fisiune = atomice
3. bombe termonucleare = nucleare = cu hidrogen = cu fuziune
4. SUA are b. atomice dar și b. nucleare
5. în WW2 SUA a lansat bombe atomice (fisiune)

Sincer, m-am lămurit mai bine decât la școală. Vedeți, măi Turbojet, meritați acel premiu. --Sebastian^pin 12 ianuarie 2014 11:25 (EET)

[Conflict de editare] Și, pentru următoarele întrebări (cine știe care), să știți că eu merg mereu, dar mereu, pe știință, și nu pe popularism. Dacă e să spun regiunea lombară, dar nu șalele. Sau să spun encefal, dar nu creier. Vă prindeți voi. Sunteți băieți deștepți (R. Stead, Când mă vei întâni, ultima pagină, ultima propoziție (am devorat cartea asta)). --Sebastian^pin 12 ianuarie 2014 11:31 (EET)

Poți să le spui cum vrei, deși „șalele” și „regiunea lombară” nu sunt chiar sinonime. Dar, apropo de „encefal”, să i te adresezi lui Turbojet cu măi...? Eu nu mi-aș permite așa ceva, dar cine știe, poate ai făcut armata împreună cu dânsul, sau vă cunoașteți personal... --Bătrânul (discuție) 12 ianuarie 2014 18:02 (EET)

Mi se cam pare că aici a intervenit o mică parte din viața mea reală (comunicarea cu persoane de vârsta mea). Sincere scuze, am tăiat. Și regiunea lombară e mai mult ceva între sale, șold și spate, dar așa se exprimă bătrânii pe la mine. Și apropo, nu am făcut armata cu dumnealui... --Sebastian^pin 12 ianuarie 2014 18:12 (EET)

[conflict de editare] Nici eu nu i-aș spune lui Sîmbotin, Bătrânule, dar poate ați făcut armata și cu el sau faceți acum armată, împreună. :).--Silenzio (discuție) 12 ianuarie 2014 18:14 (EET)

Acolo nu m-am putut abține, deoarece el ar fi Bătrânul, iar eu Tinerelul. Dacă vreți îmi puteți spune așa de acum, ofer textul sub licența liberă GDFL etc. și vă las să îl copiați și adaptați. Și dacă Sîmbotin cere neapărat să îmi cer scuze, voi înlocui Sebastian cu Tinerelul 3-4 zile. --Sebastian^pin 12 ianuarie 2014 18:20 (EET)

Eu sunt foarte tânăr, așa că vă rog să nu râdeți de mine, dar eu credeam ca o bombă atomica "declanșează" o explozie nucleară. Voluntarlawiktionar (discuție) 13 ianuarie 2014 20:57 (EET)

Nu ești singurul tânăr de aici. Eu am 12 ani, așa că nu cred că aveți mai puțin :). Nu vă faceți griji, de aceea există Wikipedia: să ne informăm. Fiecare credeam câte ceva prostesc când eram mici. Eu credeam că litrul e folosit la cântărit lichide, și nu la măsurat capacitatea. --Sebastian^pin 13 ianuarie 2014 21:13 (EET)

@Voluntarlawiktionar: Reacția de fisiune pornește de la sine, cu condiția ca bucata de uraniu sau plutoniu să aibă o masă suficientă, se spune „masă critică”. Ca să explodeze la momentul dorit, aceste bucăți sunt reunite prin șoc, deoarece trebuie să se lipească bine între ele. Șocul este produs prin detonarea unui explozibil convențional. Deci, în principiu o bombă cu fisiune conține expozibil convențional și material fisionabil.

Reacția de fuziune pornește doar dacă materialul care fuzionează este adus la temperaturi și presiuni extrem de mari. Aceste presiuni și temperaturi se pot obține practic doar detonând o bombă cu fisiune. Deci, în principiu o bombă termonucleară conține o bombă cu fisiune și material fuzionabil. Aici este adevărată afirmația că o bombă declanșează pe alta, dar nu una atomică pe una nucleară, ci partea cu fisiune declanșează partea cu fuziune. --Turbojet 13 ianuarie 2014 21:39 (EET)

D-le Turbojet, trebuie să recunosc, sunteți pe de parte cea mai „plină” la creier persoană pe care am întâlnit-o. Pot să vă întreb dacă ați făcut 10 facultăți :) ? Vă apreciez mult pentru că știți așa de multe. Dacă aș petrece o săptămână cu dvs. în armată aș umple o carte cu ce aș învăța nou. O întrebare: la fisiune, ați spus „aceste bucăți sunt reunite prin șoc”. Dar dacă e fisiune, nu ar trebui să se scindeze (să se despartă, rupă, dezmembra, sau ce sens e mai corect)? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Sebastianpin (discuție • contribuții).

Lectură: Fisiune nucleară.--Miehs (discuție) 13 ianuarie 2014 21:55 (EET)

[conflict de editare]: Sebastian, uită-te la imaginile de aici. Poate ai să vrei să citești și textul ceva text; engleza o cunoști, cred că ai să te dumirești. -- Victor Blacus (discuție) 13 ianuarie 2014 21:59 (EET)

[conflict de editare] Am citit, m-am dumirit, engleza o cunosc, totul bine. O ultimă (sper) întrebare mai am. Este corect să folosesc, dacă nu pot din motive diverse (exemplu), să folosesc pentru bomba pe bază de fisiune termenul de bombă atomică, iar pentru bomba cu fuziune, termonucleară, termenul de bombă nucleară ? Cred că la cea cu hidrogen (termonucleară, cu fuziune) e bine să spun simplu nucleară, dar la cea pe fisiune, nu știu dacă atomică ar fi un termen potrivit. Dacă da, foarte bine. Dacă nu, care ar fi? --Sebastian^pin 13 ianuarie 2014 22:16 (EET)

P.S. De ce se mai pune „conflict de editare” la începutul mesajului? Nu trebuie să știe toată lumea că ai avut unul :). --Sebastian^pin 13 ianuarie 2014 22:16 (EET)

Termenul "fusiune", pe care l-ai folosit de 2 ori, nu există. Este fie "fuziune", fie "fisiune". Trebuie să te hotărăști la ce te referi; "fusiune" este un fel de "Tolstoievski".--Miehs (discuție) 13 ianuarie 2014 22:31 (EET)

Reparat: fisiune. Mă gândeam la ce voi scrie. --Sebastian^pin 13 ianuarie 2014 22:35 (EET)

La cea cu fuziune e bine să-i spui neapărat termonucleară. La cea cu fisiune ar fi bine să apară cuvântul fisiune, ca să nu fie confuzii. Doar „bombă atomică” sau „bombă nucleară” este ambiguu, atât pentru una, cât și pentru cealaltă. --Turbojet 13 ianuarie 2014 22:59 (EET)

Aha. S-a făcut. E mult mai ușor așa. De acum voi face diferența dintre bombă termonucleară și bombă cu fisiune. Mulțumesc! --Sebastian^pin 13 ianuarie 2014 23:01 (EET)

"Tolstoievski" :))))) Voluntarlawiktionar (discuție) 14 ianuarie 2014 22:54 (EET)

Influenta retelelor sociale virtuale asupra informatiilor medicale

Salut!
Imi scriu teza de dizertatie pe tema: "Influenta retelelor sociale virtuale asupra informatiilor medicale". Cu alte cuvinte, caut sa aflu cum se informeaza consumatorii de retele sociale virtuale despre subiecte legate de sanatate. In studiul meu am luat in considerare clasificarea facuta de Kaplan si Maenlein, impartind aceste retele sociale virtuale in 6 categorii, dintre care voi studia 4: Bloguri si microbloguri (Twittter), Siteuri de socializare (Facebook), Proiecte colaborative (Wikipedia), Comunitati de continut (Youtube).
Avand in vedere ca si Wikipedia se afla in aceasta lista, as dori sa aflu cateva raspunsuri direct de la utilizatorii retelei. Pentru asta as ruga sa imi completati chestionarul de pe link-ul si daca se poate sa il distribuiti printre utilizatori:https://docs.google.com/forms/d/1r4FS0HZGutRpHFQCYZ4ZYJKqJsSqjAjN6BH5MHWUU5I/viewform Daca nu am incadrat corect categoria unde sa imi postez mesajul sau daca nu am voie sa postez asemenea mesaj aici, va rog sa ma scuzati.
Mersi mult pentru ajutor.
Ariana Cordos

După cum am mai zis, l-am completat (am avut amintiri indirecte neplăcute cu ceva de genul). Mult succes! --Sebastian^pin 12 ianuarie 2014 19:38 (EET)

salut! Multumesc Sebastian! Am postat aici pentru ca mi s-a sugerat ca ar si-ar gasi mai bine locul, doar atat. --Ary scorpi (discuție)

Dacă vreți să știți cum separă Wikipedia grâul de neghină pe teme medicale, citiți en:WP:MEDRS și en:WP:MEDASSESS (cu teoria stăm bine, cu practica stăm mai prost). Eu după aceste politici mă ghidez și le impun articolelor medicale de care mă ocup. E adevărat că sunt articole medicale pe care nici nu le-am citit, de-alea sigur nu m-am ocupat. Pe Wikipedia în limba engleză este mai ușor de observat aplicarea lor, de ex. pe en:Robert O. Young, en:Ryke Geerd Hamer, en:Amygdalin (vezi istoricul acestor articole). Pentru aceste articole en:Quackwatch are rolul de sfântă scriptură. Pe scurt: wikipediștilor nu li se cere să fie medici (deși unii wikipediști sunt medici), ci să citeze studii medicale cu peer-review. Tgeorgescu (discuție) 13 ianuarie 2014 00:31 (EET)

Este interesant chestionarul. Poate reușești să ne anunți când îți termini lucrarea. Sunt curios la ce concluzii vei fi ajuns.Wintereu (discuție) 2 februarie 2014 01:03 (EET)

Multumesc Tgeorgescu pentru informatii sunt chiar utile si nu stiam ca pot sa gasesc un astfel de ghid. La final promit ca voi publica undeva concluziile studiului Wintereu --Ary scorpi (discuție) 10 februarie 2014 05:00 (EET)

miercuri am test la istorie tip eseu din urm. personalitati: Carol I al Angliei, Cromwell, Th. Jefferson, G. Washington, Ludovic al XVI-lea, Robespierre, Danton, Martin Luther, Francisco Magellan, Hernan Cortez și Vasco Nuṋez de Balboa. Am nevoie de câteva informatii despre ei. MULȚUMESC! :) ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Voluntarlawiktionar (discuție • contribuții).

Puteți căuta informații pe paginile lor. Nu cred că acest comentariu își are rostul aici, totuși, puteți să căutați singur --Sebastian^pin 13 ianuarie 2014 20:22 (EET)

Medalion? Monedă? Insignă?

Bună seara! Am primit, de curând, de la bunicul meu, o insignă (sau mai bine spus, medalion, căci are o „gaură” pe unde intră ața). Nu am reușit să identific ce este sau de unde este, așa că am uploadat aici și aici (pe alt site, nu știam ce licență ar fi potrivită aici) niște imagini. Prima este fața iar a doua, spatele. Pe față scrie „Danubiana Import Export” iar pe spate „Tyres”. Ce e ciudat e că știu că Danubiana e o firmă de anvelope din București, dar a fost și o firmă din Galați (ceva cu bărci, doar e Galați). Ce e urât e faptul că pe prima parte sunt arătate niște valuri, iar pe a doua scrie „cauciucuri” în engleză. Aveți vreo lămurire? --Sebastian^pin 14 ianuarie 2014 19:34 (EET)

Update: am observat că pe fața 1 este un elefant ce împinge ceva asemănător cu un cauciuc. Pe fața 2 scrie mare „VICTORIA”. --Sebastian^pin 14 ianuarie 2014 19:34 (EET)

Și Victoria este tot o firmă producătoare de anvelope (Victoria Florești), ca și Danubiana. --Bătrânul (discuție) 14 ianuarie 2014 21:05 (EET)

Deci nu aveți nicio idee despre ce ar putea fi, nu? Metalul e destul de dur, puțin ruginit, nu foarte greu. --Sebastian^pin 14 ianuarie 2014 21:10 (EET)

un breloc pentru reclamă. --Bătrânul (discuție) 14 ianuarie 2014 21:12 (EET)

Da, dar de la care firmă? E cam ciudată treaba. :) --Sebastian^pin 15 ianuarie 2014 08:36 (EET)

Probabil de la o fostă întreprindere de stat pentru comerțul exterior (dinainte de 1990). --Bătrânul (discuție) 15 ianuarie 2014 10:09 (EET)

Mă rog. Mulțumesc pentru păsare. --Sebastian^pin 15 ianuarie 2014 10:16 (EET)

Având în vedere asocierea Danubiana - Victoria, aș zice că e mai probabil ca obiectul să dateze din perioada Tofan Grup.--Strainu (دسستي‎)  15 ianuarie 2014 11:58 (EET)

Cam din anii 2000? --Sebastian^pin 15 ianuarie 2014 17:50 (EET)

Numele de „români” și „Țara Românească”

Având în vedere această frază „ Refuzul multor istorici străini de a folosi substantivul « Români » sau adjectivul « române » pentru a desemna populațiile sau statele românești anterior anului 1859, este din punct de vedere istoric neîntemeiat, deoarece « Români » este atestat încă din sec. XVI” de la Români#Denumirea, se impun următoarele întrebări:

• Cum erau numiți românii și Țara Românească în de către istoricii din Evul Mediu? În marea majoritate, ce termeni se foloseau: vlahi și Valahia sau români(sau rumâni) și Țara Românească?
• În Evul Mediu, care este denumirea mai frecventă folosită dintre cele două: români și Țara Românească sau rumâni și Țara Rumânească? De exemplu articolul Literatura română veche vorbește despre „Însemnarea autografă à lui Mihai Viteazul pe spatele unui document din 1600, uimitoare prin laconism: „Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, Țara Rumânească””.
• Când s-a făcut trecerea de la numele de vlahi și Valahia la români și Țara Românească? Când a fost începută tranziția și când a fost încetățenită? Nicolae Bălcescu, în lucrarea s:ro:Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, folosește mai mult „Țara Românească” decât „Valahia”. Probabil că Bălcescu scria folosind alfabetul chirilic, ar trebui văzut cum scria mai exact: Românească sau Rumânească.
• Cum erau numiți aromânii de istoricii din Evul Mediu și mai apoi în secolele 18 și 19? Când s-a făcut trecerea de la numele de „vlahi” „meglenoromâni” etc. la „aromâni”?
• Cum erau numiți românii din Transilvania în documentele istorice (străine și valahe/moldovenești) și cum se numeau ei pe ei înșiși înainte și după înființarea Școlii Ardelene, înainte și după momentul 1859?

Cred că ar fi important să lămurim foarte bine chestiunile acestea. —  Ark25  (discuție) 26 ianuarie 2014 03:55 (EET)

Faceți facultățile de istorie și de litere și atunci vă veți pricepe. La ce nu vă pricepeți, stați deoparte. Cea mai rea categorie umană este a semidocților, care cred că știu. În domeniul meu aceștia sunt cei ce provoacă catastrofele. --Turbojet 26 ianuarie 2014 10:34 (EET)

Un semidoct nu pune întrebări, ci explică ceea ce el crede că știe. Eu am niște întrebări pe care aș vrea să le lămuresc. De asta construim o enciclopedie, ca să-i lămurim pe cei care au întrebări și pe cei care doresc să cunoască mai mult. Cu ocazia acestui răspuns am mai adăugat încă o întrebare. Vedeți? De asta nu sunt capabili specialiștii (pe care-i doriți dumneavoastră să participe) să contribuie la Wikipedia. Pentru că în loc să discute civilizat, îți vorbesc de sus și te trimit la plimbare imediat, așa cum ați procedat dumneavoastră mai sus. Acesta este stilul la noi: un profesor doar explică ceea ce dorește, el se enervează dacă îl întrebi ceva. Firește, nu este cazul dumneavoastră, aici ați făcut o excepție, știu că în general răspundeți cu plăcere la întrebări, și acest lucru explică practic de ce participați la Wikipedia. —  Ark25  (discuție) 26 ianuarie 2014 13:13 (EET)

Și prin alte părți specialiștii te trimit la plimbare. Știu personal studenți care în SUA au fost trimiși la plimbare după ce au pus întrebări în cadru universitar, fără să plătească pentru răspunsuri. --Turbojet 26 ianuarie 2014 13:23 (EET)

Surse pentru Ark, de la un semidoct care nu se documentează din ziare

• Pe la 1600, cronicarul transilvănean Ștefan Szamoskozy încearcă să stabilească Șirul Domnilor din Țara Românească.
• Învățatul francez Du Cange (1610-1688), a fost autorul unei liste a voievozilor Moldovei și Țării Românești - Biblioteca Arsenalului din Paris.
• Contele Luigi Ferdinando de Marsigli (1658-1730), care aduna materiale pentru Descrittione naturale, civile e militare delle Dacie sive Ripense, Mediteranee e Transalpin îi solicita lui Constantin Cantacuzino stolnicul (c. 1640-1716) date despre catalogul numelor tuturor principilor, voievozii Țării Românești, de la Negru, până la ultimul.
• Letopisețul Cantacuzinesc a fost Istoria Țării Românești de când au descălecat pravoslavnicii creștini, 1290-1690.
• „În vremea lui Constantin Mavrocordat, în 1733, la începutul primei domnii în Moldova, cămărașul de izvoade Vasile Buhăescu, cum se credea până nu de mult, sau cu mai mult temei Vasile Buzilă, a realizat o formă „pre scurt adunate den multe letopisețe", a Istoriilor Țării Rumânești și a Țării Moldovei. De viiața a prealuminaților domni..., o adevărată istorie paralelă a celor două țări române, den descălecătura țărilor și până în 1733”.
• Pârvu Cantacuzino (n. ?- d. 1769) a scris Istoria politică și geografică a Țării Românești de la cea mai veche a sa întemeiere până la anul 1774.
• „În Țara Românească, în același sfârșit de secol XVIII, lista domnilor e mai bogată în date istorice, amintind parcă cronologiile domnești. Cea cuprinsă în manuscrisul românesc nr. 3 162 de la Biblioteca Academiei Române, terminată după 17 mai 1786, urmează însă șirul domnilor de început după Letopisețul Cantacuzinesc, cu unele erori de transpunere. Sub titlul Istoriia domnilor Țării Rumânești câți au stătutu din vremea Radului ci să chiamă Negru, care s-au pogorât din Țara Ungurească cu oști și au gonit pi tătari, care lăcuia într-aciste locuri și au stătut domn al Țării Rumânești la leatu dă la Hristos 1290, sunt menționați 85 de domni, până la începutul domniei lui Nicolae Mavrogheni (1786-1790). Această cronologie a început să fie redactată în a doua jumătate a secolului XVIII, căci manuscrisul grecesc nr. 164 de la Biblioteca Academiei Române, care o conține, merge doar până la anul 1716, și a fost alcătuit în deceniile următoare.”
• Între 1788 - 1794 Ienăchiță Văcărescu scria chronologia domnilor Țării Românești, în Istorie a preputernicilor înperați othomani, în Tesauru de monumente istorice pentru Romania, II, ed. A. Papiu Ilarian, București, 1863, la pagina 242.

M-am dus înapoi doar până la 1600, să vă aduc câteva exemple. Deci, Țara Românească se folosea cu mult înainte de 1859 și de către cronicari străini. --Silenzio (discuție) 27 ianuarie 2014 00:42 (EET)

Nici nu ne prea putem duce mai departe înapoi... Nu mă îndoiesc că Ark25 știe că cele mai vechi documente scrise în limba română care ni s-au păstrat datează din prima jumătate a sec. al XVI-lea (Scrisoarea lui Neacșu, 1521, care conține și prima atestare a numelui „Țara Rumânească”) și că cele mai vechi cronici în limba română datează din sec. al XVII-lea. Sau se referă la alte perioade și la alte limbi atunci când întreabă despre „istoricii din Evul Mediu”? --Pafsanias (discuție) 27 ianuarie 2014 13:29 (EET)

Îmi pare rău că discuția avansează doar în baza unor aversiuni personale. Eu cred că întrebările de mai sus chiar merită lămurite. În ce privește Țara Românească, am adăugat o informație la articolul Țara Românească, crezând că este adevărată și că s-a nimerit să lipsească din articol, după care am șters-o. Eu nu am întrebat dacă termenul a fost folosit sau nu încă din Evul Mediu, ci am întrebat dacă era folosit mai des decât Valahia. Doar un istoric (sau pasionat de istorie) care și-a pus această întrebare poate răspunde în cunoștință de cauză, iar eu nu sunt istoric. Deci nu e vorba de o chestiune de cultură generală sau de semidoctism. Căutând pe Google, nu găsesc când s-a făcut trecerea de la rumân(ească) la român(ească). Nici nu am indicii că cele două variante ar fi fost folosite în același timp, începând din Evul Mediu. Cum se numeau ei pe ei înșiși boierii din Țara Românească în Evul Mediu? Rumâni? Neverosimil, din moment ce termenul se folosea pentru iobagi. Români? Nu sunt convins, pentru că sună prea aproipat de termenul „rumân”, și (presupun eu), cuvântul român a fost utilizat doar mai târziu, fiind derivat din „rumân”. În ce privește răspunsul lui Silenzio, întrebarea mea este dacă Ienăchiță Văcărescu și Pârvu Cantacuzino chiar au scris „Țara Românească” și nu „Țara Rumânească”. Autorii Ioachim Crăciun și Constantin Rezachevici chiar au găsit cuvântul „Românească” în documentele vechi, sau au găsit cuvântul „Rumânească”, pe care l-au transcris în „Românească”, termen folosit de contemporanii lor. Înainte să sară careva în sus ca ars: nu-i suspectez de minciună, doar mă întreb: poate au ajustat cuvântul la o versiune folosită în prezent.

Nu vorbim de chestiuni de cultură generală, ci de detalii de finețe. Doar răstălmăcind întrebările se poate deduce că e vorba de chestiuni elementare, cultură generală, semidoctism, etc. dar asta e altceva. Culmea semidoctismului, articolul Constantin Rezachevici este făcut chiar de mine, fiind bazat chiar pe un ziar de cultură! —  Ark25  (discuție) 27 ianuarie 2014 19:18 (EET)

Încă ceva: mi se pare absurd să trimiți pe cineva la plimbare, pe motiv de semidoctism, atunci când acesta adresează o întrebare. Eu unul nu am timpul necesar pentru a studia atâtea cărți de istorie și nici pentru a verifica documentele originale din Evul Mediu (deși sper că vreodată voi ajunge să scanez măcar câteva). Așa că întreb pe cei care sunt mai în temă. La fel cum cei pasionați de istorie pot întreba cum se folosește un program JavaScript. Dacă cineva mă întreabă cum se folosesc scripturile făcute de mine doar nu îl voi trimite la plimbare, cerându-i să învețe JavaScript și să-și facă el un program separat. Asta ar fi culmea ineficienței. —  Ark25  (discuție) 27 ianuarie 2014 19:24 (EET)

Detaliile de finețe nu pot fi discutate în lipsa unui cadru elementar de cultură generală. V-am rugat să precizați ce înțelegeți prin „istoricii din Evul Mediu”: cronicarii români de limbă română (după sec. al XVII-lea), cronicarii de limbă slavonă (anteriori), cronicarii străini (de limbă greacă, latină, etc.)? „Frecvența” în lingvistică este un concept statistic și presupune definirea unei mulțimi de referință. „Rumân”/„român” și „rumânesc”/„românesc”, respectiv „rumânește”/„românește”, sunt variante ale aceluiași cuvânt. Prima formă e mai arhaică și populară, a doua s-a impus în limba literară. Cele două coexistă până în ziua de azi. Nu există o „trecere” de la „vlahi” și „Valahia” la „români” și „Țara Românească”, aceste nume au coexistat. „Aromânii” nu s-au numit niciodată „meglenoromâni”. Ce înțelegeți prin „înființarea Școlii Ardelene” și când o plasați? Vedeți și explicațiile și trimiterile de la Etimologia termenilor român și România.--Pafsanias (discuție) 27 ianuarie 2014 22:09 (EET)

• Documente despre „român”, „românesc”, „România” înainte de 1859

Mă refer la istoricii/cronicarii români din Evul Mediu, despre cei străini știm că mulți preferau termenul „Valahia”. Școala Ardeleană, mișcarea culturală care începe pe undeva pe la 1790. Evident că numele de „Valahia” și „Țara Românească” au co-existat, dar nu asta am întrebat. Am întrebat dacă „Valahia” era mai des folosit de istoricii/cronicarii români decât „Țara Rumânească” sau „Țara Românească”. —  Ark25  (discuție) 28 ianuarie 2014 00:17 (EET)

Dacă este vorba despre cronicarii de limbă română, atunci există o preferință clară și explicită pentru etnonimul „rumân”/„român” în raport cu „vlah”/„valah”, precum și pentru „Țara Rumânească”/„Țara Românească” în raport cu „Vlahia”/„Valahia”. Câteva texte fundamentale sunt disponibile la Wikisource și pot fi interogate direct:

• Grigore Ureche, s:ro:Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara
• Miron Costin, s:ro:De neamul moldovenilor
• Miron Costin, s:ro:Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace
• Ion Neculce, s:ro: Letopisețul Țării Moldovei
• s:ro:Anonimul brâncovenesc
• s:ro: Istoria Țării Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini (Letopisețul cantacuzinesc)
• Constantin Cantacuzino, s:ro: Istoria Țării Rumânești
• Radu Popescu, s:ro:Istoriile domnilor Țărîi Rumînești
• Radu Popescu, s:ro:Cronica Bălenilor

De remarcat că toți cronicarii din epocă făceau parte din boierime (la fel ca și domnii), dar nu au avut nici o reținere în folosirea acestui etnonim. --Pafsanias (discuție) 28 ianuarie 2014 13:31 (EET)

D'ale școalei

• În anul 1382, cronicarul Ioan de Târnave specifică clar în Cronica Ungurilor următoarele: „[...] voievodul valahilor din Maramureș, cu ajutorul valahilor de acolo a trecut în taină în Țara Moldovei...”
• În secolul al XIV-lea, se scrie Cronica pictată de la Viena, de unde citez „[...] era mai largă, acolo valahii o întăriseră de jur împrejur. Iar mulțimea nenumărată a valahilor...

Cred că aceste două surse din anii 1300 sunt suficiente pentru a extinde subiectul și a spune că termenul de român a început să fie folosi abia după 1400-1450. Poate niște surse suplimentare ar fi de folos pentru a extinde cearta curentă într-o temă de studiu interesantă. --Sebastian^pin 28 ianuarie 2014 19:36 (EET) După ceva puțină studiere am găsit un lucru ascuns în filele cărții mele de istorie. Citez ce e important: românii din Transilvania trăiau aranjați în țări: Țara Hațegului, Țara Făgărașului etc. și legendele arată că unificatorul Țării Românești ar fi Negru Vodă venit de la sud de Carpați din țara Făgărașului. Ce înțeleg eu de aici este că Negru Vodă e posibil să fi adus cu el obiceiul de a numi regiunile „țări”. Se mai știe că după Bătălia de la Posada din 1330 noul stat a obținut independența - la un timp relativ scurt față de 1305-1315 când Negru Vodă a venit în sud. E doar o teorie, mai trebuie studiat. --Sebastian^pin 28 ianuarie 2014 19:45 (EET)

Sebastianpin: Știi cumva în ce limbă au fost scrise Cronica lui Ioan de Târnave și Cronica pictată de la Viena? Dacă te mustrez din nou, o să spui că am ceva cu tine... --Pafsanias (discuție) 28 ianuarie 2014 20:12 (EET)

Maghiară. Și vreți să ziceți că nu există termeni diferiți pentru român și valah în traducere? Am înțeles ce vreți să ziceți - că ia mă înșel și că am dat-o în bară din nou. Mustrați-mă dacă credeți că greșesc, nu voi zice că am ceva cu dvs. Întrebarea este de ce considerați că traducere pentru valah și român e aceeași în maghiară? Sau cel puțin în maghiara de atunci, de 700 ani. Cel puțin acum termenii sunt diferiți, după traducătoare. --Sebastian^pin 28 ianuarie 2014 20:19 (EET)

Greșit. Cronica pictată de la Viena este scrisă în limba latină.--Bătrânul (discuție) 28 ianuarie 2014 20:22 (EET)

Ambele sunt scrise în latină, iar traducerea redă fidel termenul utilizat în epocă de foarte multe izvoare străine. Nu despre ele este vorba aici. --Pafsanias (discuție) 28 ianuarie 2014 20:38 (EET)

Aș arăta tâmpit dacă aș spune că vroiam să spun latină, dar m-am răzgândit. Oricum, din câte văd și-aici este un termen specializat pentru valah și român. Sau poate greșesc - așa cum se pare că fac mereu. Bine acum, mustruiți-mă. --Sebastian^pin 28 ianuarie 2014 20:41 (EET)

Am explicat deja de ce intervenția este pe lângă subiect: aici se discută despre numele dat de români, în propria lor limbă, poporului și țării. Nu pot să fiu prea asupru cu cineva care se declară elev, pentru că mai are foarte multe de învățat. Dar comentariul „poate niște surse suplimentare ar fi de folos pentru a extinde cearta curentă într-o temă de studiu interesantă” l-am găsit ușor impertinent. --Pafsanias (discuție) 28 ianuarie 2014 21:04 (EET)

Dragă Sebi, în viață totul e să știi să discerni.

Lenin a spus:

„Învățați, învățați, învățați!”

Bunica mea a spus:

„Man lernt immer ‘was dazu

und stirbt doch blöd wie eine Kuh“.

--Miehs (discuție) 28 ianuarie 2014 21:08 (EET)

Sincer, nu vreau să deranjez activitatea de aici pentru simplul fapt că sunt... copil. Adică parcă ai fi singur.
Pentru Pafsanias: nu am vrut ca acel comentariu să fie impertinent sau cu rea-voință, nu știu de ce v-ați supărat, era o intenție bună, văzând că nu ajungeți la un acord;
Pentru Miehs: ironia face ca Statuia lui Lenin să fi fost dărâmată recent. Și nu prea m-am prins ce înseamnă textul în germană - oricât ai învăța, tot mori prost ca o vacă? --Sebastian^pin 28 ianuarie 2014 21:20 (EET)

Da, dar articolul inițat de mine despre Statuia lui Lenin din București continuă să reziste! Iar cele spuse de bunica mea trebuie să te facă să fii conștient că mereu mai ai de învățat câte ceva și că niciodată nu ajungi să le știi pe toate! --Miehs (discuție) 28 ianuarie 2014 21:33 (EET)

Scuzați de întârziere. Ce vreau să spun este că chiar acela este un motto de-al meu, deci se pare că nu sunt singurul cu intenții bune. Mulțumesc oricum de sfaturi. Și să știți că este prima dată când văd că abuzați de semnele de exclamație :) . Oricum, dle. Miehs, să știți că așa sfat-opinie-morală-atenționare sau ce-ați zis dvs. nu am mai primit de mult. Sunteți prea experimentat. E adevărat că odată cu vârsta se capătă experiență. --Sebastian^pin 28 ianuarie 2014 22:27 (EET)

Eugen Mihăescu

Cine este acest Eugen Mihăescu, care publică în Cotidianul? - http://www.cotidianul.ro/autor/eugen-mihaescu/

Este Eugen Mihăescu, politicianul sau Eugen Mihăescu scriitorul? —  Ark25  (discuție) 30 ianuarie 2014 03:16 (EET)

Având în vedere [2], cred că e vorba de Eugen Mihăescu, politicianul, graficianul și autorul cărților "Între linii" și "Strigăte în pustiu", deoarece această ultimă carte conține "o selectie de articole publicate in presa americana si romana, multe dintre ele chiar in Cotidianul". Răzvan Socol ^mesaj 30 ianuarie 2014 07:17 (EET)

Mulțumesc, ești un maestru în ce privește găsirea a tot felul de informații ! Dacă se poate să mă mai ajuți cu ceva - am o mare curiozitate: cine deține revista Observator cultural? Nu cunosc în amănunt presa de cultură, dar din câte am văzut până acum, revista este, alături de Ziarul de Duminică și România literară, unele dintre cele mai bune publicații de cultură din România, cu un sait foarte bine pus la punct. Are multe interviuri interesante/utile și comentarii pertinente și remarcabil de echilibrate (poate foarte puțin înclinate înspre tabăra PNL). —  Ark25  (discuție) 30 ianuarie 2014 13:35 (EET)

La Registrul Comerțului datele și indicatorii financiari pentru SC OBSERVATOR CULTURAL SA sunt dați numai până în 2010. Mai apare revista? --Miehs (discuție) 30 ianuarie 2014 14:19 (EET)

Este foarte activă. Exemple:

• Fără isterii și jigniri. Doar întrebări - Editorial - UPDATE (29 ianuarie 2014): cîteva rînduri despre un articol scris de Gabriel Liiceanu, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - fără isterii și jigniri. doar întrebări, editorial
• „Într-adevăr“, Ion Sandu și Raed Arafat - Politic, Bedros Horasangian, Observator cultural - numărul 707 din 24.01.2014

—  Ark25  (discuție) 30 ianuarie 2014 14:37 (EET)

Conform [3], editorul revistei Observator Cultural este S.C. Observator Cultural S.A. (CUI 12422092). La Ministerul Finanțelor apar și datele din bilanțul de la sfârșitul anului 2012 (datele din bilanțul anului 2013 nu apar încă, nici la celelalte firme). Conform M.Of. Partea a IV-a, nr.1324/2009, acționarii S.C. Observator Cultural S.A. erau Fundația "Cultura XXI" (CUI 12552556), criticul literar Carmen Mușat, avocatul Gheorghe Mușat (de la Mușat & Asociații) și avocata Anca Buta Mușat (de la aceeași firmă). Conform unui Interviu cu George Mușat, înainte de 2005 printre asociați erau și scriitorul Ion Bogdan Lefter și soția sa, scriitoarea Simona Popescu. Răzvan Socol ^mesaj 30 ianuarie 2014 14:38 (EET)

Ești un magician! Deci finanțele sunt asigurate de o firmă puternică de avocatură - Mușat & Asociații. Astfel se explică de ce revista practic nu are reclame în pagini (teoretic are, dar spre lucruri culturale, de moment face o reclamă discretă doar saitului sculpture.ro). Mai rămâne de văzut (pentru mine, pe viitor) dacă această firmă este preferată de vreun partid politic anume. Revista pare foarte puțin înclintă spre PNL și spre valorile liberale și seculare. Mulțumesc! —  Ark25  (discuție) 30 ianuarie 2014 22:48 (EET)

De ce ne-ar interesa aici acest „subiect enciclopedic”? Se are în vedere completarea articolului despre revistă cu informații referențiabile, sau trebuie doar decis dacă merită introduse și alte legături externe către această sursă? Sper că nu selectăm legăturile externe după puterea financiară a firmei ori după paylist... --Pafsanias (discuție) 30 ianuarie 2014 23:10 (EET)

Bineînțeles că este de interes enciclopedic cine a înființat și cine deține un anumit ziar. Informațiile pot fi adăugate în articol. Se pare că aveți o obsesie cu LE. Consultați de exemplu Daily Mirror sau Daily Mail și corespondentele lor în engleză să vedeți că acolo sunt incluse date despre proprietari.

Ce paylist? Acum o dăm în paranoia? Păi dacă urmăream să fiu plătit de Observator cultural ca să le fac articol sau să le adaug legături externe, atunci nu-i întrebam direct pe ei cine deține revista? A dracului logica asta..

E normal să adaugi referințe și LE bazat pe puterea unui ziar. Sunt mai de preferat sursele din presa centrală decât cele din ziare din orășele. Sunt preferabile ziarele puternice, pentru că puterea financiară înseamnă că ziarul va rezista în timp, articolele vor fi probabil păstrate, iar referințele vor putea fi consultate și peste decenii. E firesc să caut referințe în Ziarul de Duminică sau în Observator cultural și nu în Tiuk! sau SISIF, care azi există, mâine ar putea să dispară. De asta ne interesează pe noi Wikipediștii forța unei publicații.

De asemenea ne interesează și înclinarea politică a ziarelor. Știm că Evenimentul zilei sunt pro-Băsescu la un mod fățiș și extrem de înverșunat. La fel știm și că ziarul Cotidianul sau Jurnalul Național sunt anti-Băsescu la un mod la fel de înverșunat. Trebuie să știm asta, ca să avem fim puțin precauți în ce privește folosirea acestor ziare ca surse, atunci când ating anumite zone ale politicii, ca să adăugăm informații cât mai echilibrate în articole. —  Ark25  (discuție) 31 ianuarie 2014 19:50 (EET)

Vă rog frumos să nu mai înjurați logica în dreapta și în stânga. Nu e ea de vină atunci când ne încurcăm în contradicții. Logica pretinde doar că nu pot fi simultan adevărate o propoziție și negația ei, dar nu interzice în practică încălcarea acestui principiu. Ca să vă dau un exemplu: din punct de vedere logic, nu se poate susține simultan că legăturile externe către articolele de ziar sunt introduse din grija de a fi păstrate și arhivate, pentru a nu se pierde, dar trebuie preferate ziarele puternice, care vor rezista în timp și ale căror articole vor fi probabil păstrate și deci nu se vor pierde. De asemenea, logica nu oferă niciun fel de diagnostic psihiatric pentru cei care o încalcă. Nu constituie, de pildă, paranoia faptul că cineva care se ocupă doar de introducerea a zeci de legături externe pe zi afirmă despre ceilalți că sunt obsedați de legături externe!

Pentru dumneavoastră, care sunteți interesat de studiul exhaustiv al presei actuale în vederea integrării ei în proiect, este firesc să luați în calcul personal atât puterea financiară a unei publicații, cât și orientarea ei politică. Pentru tratarea enciclopedică a subiectelor la care adăugați legăturile externe, aceasta ar trebui să fie însă ultima preocupare, dacă nu chiar să fie ignorată cu desăvârșire. Mult mai importantă este relevanța pentru subiect, care presupune și o anumită familarizare cu acesta și cu bibliografia de specialitate disponibilă, lucru pe care dumneavoastră îl lăsați cu totul la o parte.

Încerc să vă fac să înțelegeți de ce activitatea laborioasă pe care o depuneți le ridică unora (printre care mă număr) semne legitime de întrebare. Vă asigur că nu am nimic împotriva legăturilor externe în general (LE, după cum preferați să le numiți), care sunt de multe tipuri, dar consider că trebuie purtată o discuție serioasă și la obiect cu privire la eligibilitatea articolelor de ziar (AdZ, cum aș prefera eu să le spunem pe nume) în această categorie. --Pafsanias (discuție) 31 ianuarie 2014 22:01 (EET)

Motivele pentru a prefera un ziar mare în loc de unul mic sunt multiple: Uneori saiturile de arhivare nu arhivează anumite LE (vedeți Discuție:Archive.is#Bugs. Alte saituri arhivează doar selectiv, anumite AdZ, pe criterii numai de ei știute - ca de exemplu Archive.org. Saiturile de arhivare pot pica sau dispărea și atunci este evident că preferăm ziarele mari, cu șanse mai consistente de a-și păstra articolele. În caz că LE nu se mai găsește online, este mai simplu să găsești un AdZ tipărit din Ziarul de Duminică în arhive decât un articol online ne-tipărit vreodată, care a apărut în SISIF.

Nu aveți decât să mai redeschideți încă odată redeschiderea redeschiderii discuției la Cafenea, ar fi cam anost să contiunăm aici o asemenea politică. —  Ark25  (discuție) 1 februarie 2014 19:04 (EET)

Nu cred că locul cel mai potrivit pentru astfel de discuții este Cafeneaua. Ar fi de preferat concretizarea și finalizarea discuției de la Wikipedia:Legături externe. --Pafsanias (discuție) 1 februarie 2014 22:13 (EET)

Avioane americane

Prin acest titlu vreau, de fapt, să pun 3 întrebări:

1. Ce avioane folosește SUA în prezent?
2. Care este cel mai nou avion cercetat/cumpărat de SUA?
3. Care este tipul de avion cel mai folosit de armata SUA în acest moment? F22?

O seară bună, --Sebastian^pin 3 februarie 2014 21:47 (EET)

La pct. 1: avioane civile, avioane militare, avioane utilitare, avioane de agrement etc....

La pct. 3: în ce sens „cel mai folosit”? Ca număr de aparate sau ca număr de ore de zbor? În ambele situații, cel mai folosit nu este F22. --Bătrânul (discuție) 3 februarie 2014 22:21 (EET)

1. Referitor la aeronavele militare, pe pagina oficială sau de Wikipedia a United States Air Force - USAF se găsesc toate tipurile de aeronave utilizate în prezent de Forțele Aeriene ale SUA. Trebuie avut în vedere că și celelalte trei categorii de forțe (Forțele Terestre - Land Forces, Marina Militară - US Navy și Infanteria Marină - Marines) folosesc diferite tipuri de aeronave, care pot fi găsite pe site-urile oficiale respective.

2. Dacă ne referim la aviația de luptă, cel mai nou tip de avion intrat în înzestrarea USAF și US Navy este F-35 Lightnenig II, denumit și Joint Strike Fighter - JSF. Cel mai nou avion de bombardament este bombardierul invizibil B2 (19 exemplare). Dacă ne referim la aviația de transport este vorba de aeronavele C-17 și C-130J.

3. Avionul cu cel mai mare număr de exemplare aflate în utilizarea USAF este F-16 (câteva mii). F-22 Raptor este cel mai performant avion de luptă dar a fost produs doar în 187 de exemplare.--Macreanu Iulian (discuție) 3 februarie 2014 22:49 (EET)

Mulțumesc de răspunsuri, m-am lămurit. Deci F-22 Raptor este cel mai performant - dar altul, mai nou, mai performant, este cumva în testare sau proiectare (exceptând F-35)? Am aflat că F-35 va di pus în uz în 2015-2016. Există cumva un F-x mai performant decât el? --Sebastian^pin 4 februarie 2014 11:29 (EET)

Da, F-44 S, dar proiectul este „top-secret”, astfel încât nu veți găsi informații despre el. --Bătrânul (discuție) 4 februarie 2014 12:46 (EET)

Și dumneavoastră de unde știți? Sunteți cumva dumnealui? :) --Sebastian^pin 4 februarie 2014 15:39 (EET)

Nu. Nici măcar el nu știe nimic despre F-44 S. --Bătrânul (discuție) 4 februarie 2014 18:29 (EET)

E cam ciudat - nu cumva președintele ar trebui să știe totul? --Sebastian^pin 4 februarie 2014 18:50 (EET)

Nu, așa se poate da pe după vișin când nu-i convine ceva. --Turbojet 4 februarie 2014 21:16 (EET)

Dragă Sebastian

Domnul Sîmbotin și domnul Turbojet au perfectă dreptate în ambele aspecte. În mod sigur nu numai în SUA dar și în alte țări sunt în prezent, în diferite faze de proiectare și construcție, aeronave despre care vom auzi sau pe care le vom vedea peste zece-douăzeci de ani. Cum se vor chema nu știe nimeni. În această fază primesc niște nume generice de genul X-47, T-50 sau J-22, care nu spun nimic. Ca regulă generală de dezvoltare a armamentelor, pentru a câștiga o cursă a înarmărilor sau un eventual război, armele proprii ar trebui să fie cu o generație tehnologică superioară celor ale aliaților și cu două generații tehnologice superioare celor ale adversarilor. În cazul aeronavelor de luptă, de exemplu, SUA au singurul avion 100% de generația a V-a, din lume, F-22. Tot ca exemplu, avionul invizibil F-117 deși a intrat în înzestrarea USAF în anul 1981 a fost recunoscut public ca existând, abia peste 10 ani, în 1991, timp în care existența sa a fost negată.

Referitor la cel de-al doilea aspect, este adevărat că președintele SUA/României, directorul CIA, ministrul apărării naționale, directorul SRI, etc. nu au acces automat la toate informațiile, de regulă marea lor majoritate rămânându-le necunoscute. Există două reguli fundamentale după care se face diseminarea acestui tip de informații "need to know" și"responsibility to share". Aceasta înseamnă că o persoană, indiferent de poziția sa, va avea acces doar la acele informații pe care trebuie să le cunoască prin natura atribuțiilor sale. În același timp, o persoană care deține astfel de informații are responsabilitatea de le disemina strict doar acelora care trebuie să le cunoască prin "job description".

E foarte adevărat însă că atunci când le convine, responsabilii politici în special, o "dau după cireș" invocând fie faptul că un anumit tip de informații sunt clasificate, deși ar trebui să fie publice, sau invers, lăsând să se "scurgă" anumite informații clasificate care îi avantajează.--Macreanu Iulian (discuție) 5 februarie 2014 20:41 (EET)

Mulțumesc frumos de răspunsuri, mi-ați clarificat, odată cu ultimul, chiar mai multe goluri. Despre președinte vorbeam sarcastic/ironic/neserios, știu că nici el nu știe prea multe lucruri pe care nici noi, plătitorii de taxe (dacă suntem mai bătrâni :) ), nu le știm. Pot spune că discuția e încheiată? --Sebastian^pin 5 februarie 2014 22:49 (EET)

Poți. --Bătrânul (discuție) 6 februarie 2014 09:53 (EET)

P.S. Chiar nu s-a prins nimeni că F-44 S era o glumă?

Am ajuns să citesc discuția la spartul târgului. Dacă vrei să afli câte ceva despre avionul „F-44”, introdus în serviciu în anul 2654, sub denumirea „Rapier II”, poți căuta aici. Confirmă pe deplin ultima aserțiune a lui Bătrânul! --Miehs (discuție) 6 februarie 2014 10:20 (EET)

Cum s-a spus, cercetările merg înainte, pe calea lor. Mai devreme sau mai târziu vor exista proiecte și cu alte numere F-nn. Poate nu vor semăna deloc cu proiectele actuale, acum se discută tot mai mult de „războiul dronelor”, unde avioanele vor fi pilotate de la sol. Jocurile care simulează zborul, în special misiunile de pătrundere și bombardament, pot fi transpuse în realitate, electronica actuală o permite. Dronele vor fi mai ieftine, deoarece nu vor trebui să aibă echipamentele de asigurare a vieții echipajului, nu vor avea limitări datorită limitelor echipajului (g-uri, dimensiuni – pot fi de centimetri) etc. Pe de altă parte, acest gen de armament este extrem de sensibil la armamentul cu efect electromagnetic. Putem visa, specula... :) --Turbojet 6 februarie 2014 10:31 (EET)

@Sîmbotin: Nu, nici eu nu m-am prins că F-44 era o glumă. Nu aveam cum să îmi dau seama.

@Miehs: Știți, de curând mi-am cumpărat un avion de jucărie funcțional. Avem un articol despre el.

@Turbojet: Cum spuse Albert Einstein, „nu știu cu ce arme va fi luptat Al Treilea Război Mondial, dar sunt sigur că al patrulea va fi luptat cu bețe și pietre”. --Sebastian^pin 6 februarie 2014 10:53 (EET)

Amza

Ce nume interesant. În România, în general numele de femei se termină în a, totuși Amza este folosit de bărbați, din zona Olteniei. Oare de unde vine acest nume și în ce limbi se mai folosește? În cinstea cui a fost numită Piața Amzei? —  Ark25  (discuție) 7 februarie 2014 03:29 (EET)

În cinstea unui turc :)). --Silenzio (discuție) 7 februarie 2014 03:56 (EET)

ah, vine de la Hamza. Și cine este acel Hamza al pieției Amza? Am găsit un logofăt Hamza din Popânzălești și marele ban Hamza, fiul lui Hamza din Obislav. —  Ark25  (discuție) 7 februarie 2014 06:01 (EET)

Piața Amzei și-a luat denumirea de la Biserica Amzei, o frumoasă biserică din apropiere (cod LMI B-II-m-B-18148), situată pe Strada Amzei (care face legătura dintre Calea Victoriei și Bulevardul Magheru). Prima biserică (actuala fiind o reconstrucție) a fost ctitorită între anii 1807-1810 de către Amza Năescu, al doilea vistier al Țării Românești, locul de construcție și fondurile necesare fiindu-i lăsate de unchiul său, polcovnicul Nicolae Dărăscu. De la acest Amza Năescu se trage denumirea populară a bisericii și a împrejurimilor. --Bătrânul (discuție) 7 februarie 2014 07:12 (EET)

Mulțumesc! —  Ark25  (discuție) 10 februarie 2014 12:26 (EET)

Cum pot fi găsite lucrări disponibile online cât mai simplu?

Google Books

Văd că există cărți la Google Books care se pot citi online, ca de exemplu această carte: Mănăstirea din Parma, Stendhal, Editura MintRight Inc, 2012, ceea ce este destul de interesant. Am găsit chiar și cărți în limba română care pot fi citite în întregime, ca de exemplu Sociologie romaneasca moderna, Constantin Schifirnet, Editura Criterion, 2009

Întrebarea mea este: cum pot fi găsite acele cărți disponibile online cât mai simplu? De exemplu, din lista de cărți scrise de Nicolae Iorga, aș dori să le vizualizez doar pe cele disponibile online. Sau, cum pot vedea lista cărților scrise în limba română, care sunt disponibile pentru citit online? —  Ark25  (discuție) 15 februarie 2014 21:41 (EET)

Eu as fi de parere sa dati pe www.google.ro, search: google books, Nicolae Iorga <enter> Si goagalul va va raspunde. Asybaris ^aport 15 februarie 2014 21:55 (EET)

Haha, nu toate se pot citi online, vedeți linkul de mai sus. Tocmai asta întrebam, cum se poate face o căutare mai specifică. —  Ark25  (discuție) 15 februarie 2014 23:55 (EET)

Nu știu ce anume vă interesează mai mult: Google Books sau lucrările lui Iorga accesibile online? În primul caz, există opțiunea „Full view” printre criteriile de căutare care se activează de la „Search tools”. În cazul al doilea, merită să încercați și o căutare aici: www.dacoromanica.ro. Mie, căutarea după autor:Nicolae Iorga mi-a întors 1129 de rezultate, toate fiind lucrări accesibile online. Google Books nu le știe pe toate. --Pafsanias (discuție) 17 februarie 2014 08:52 (EET)

dacoromanica.ro

Mulțumesc, nu știam nici de opțiunea Full view, iar saitul dacoromanica.ro (digibuc.ro) este impresionant. Am și o întrebare despre acest sait: Dacă de exemplu vreau să adaug legătura către această carte: Clopotul dăruit de Caragheorghe, întemeietorul Serbiei, bisericii satului Topola (1811), linkul arată foarte criptic și mi-e teamă că ar putea expira (există linkuri care expiră după un timp). Întrebarea este dacă se poate reduce acest link, care acum arată așa: http://digibuc.ro/proxy/?px=aHR0cDovL2RpZ2l0b29sLmRjLmJtbXMucm86ODg4MS9SLzMzSEU5R1BUS0JOVlFRSlFLVkVCOE1MWFhIQTdCWFNVOVNOTlFKTDJRMzIzRDlOWFhFLTA1NTg5P2Z1bmM9cmVzdWx0cy1qdW1wLWZ1bGwmYW1wO3NldF9lbnRyeT0wMDAwMTMmYW1wO3NldF9udW1iZXI9MDE2Mzc0JmFtcDtiYXNlPUdFTjAx —  Ark25  (discuție) 2 martie 2014 14:18 (EET)

Într-adevăr, link-ul de mai sus a expirat deja. Probabil ar fi mai bun un link de forma aceasta, obținut printr-un click pe iconița cu PDF. Răzvan Socol ^mesaj 3 martie 2014 08:41 (EET)

Deja îmi dă „Session Timeout” și acest link. Pfff... ce-și mai ascund unii informația.. Apropo, de asta, am adunat câteva linkuri la Discuție Wikipedia:Resurse#Saituri pe care putem citi cărți. Dacă mai știți și alte saituri pe care putem citi cărți, vă rog să le menționați acolo. —  Ark25  (discuție) 3 martie 2014 11:23 (EET)

Eu folosesc următorul artificiu empiric (nefiind un cunoscător în ale informaticii): odată ajuns la fișa bibliografică a lucrării care mă interesează, îmi trimit un e-mail generat automat care conține atât informațiile de bază din fișă, cât și două „permalinkuri” (către fișa însăși și respectiv către fișierul PDF). Trucul a funcționat satisfăcător, cel puțin pentru nevoile de argumentare din paginile de discuții. Desigur, această procedură încetinește substanțial viteza „contorului”... --Pafsanias (discuție) 3 martie 2014 13:24 (EET)

În exemplul de mai sus n-am găsit vreun permalink. Și da, contorul nu trebuie prejudiciat pentru nimic în lume! Contoru' e motoru' wikipedistului! —  Ark25  (discuție) 4 martie 2014 09:00 (EET)

Vă propun să testăm o vreme următoarele două linkuri, pentru a vedea dacă expiră și când:

• Nicolae Iorga, Clopotul dăruit de Caragheorghe, întemeietorul Serbiei, bisericii satului Topola (1811), Librăriile Socec & Co., C. Sfetea, Pavel Suru, București, 1913.
• fișa bibliografică a lucrării de căutat aici.

În partea din dreapta sus a fișei bibliografice există butonul Trimite (e-mail) care exportă automat datele sub forma unui mesaj către o adresă indicată de utilizator. În mesaj apar și „permalinkurile” copiate și wikizate mai sus. Mai clar nu știu cum să explic. --Pafsanias (discuție) 4 martie 2014 13:19 (EET)

Au trecut 24 de ore și linkurile continuă să funcționeze, cel puțin pentru mine. Îi rog pe colegii interesați să confirme și să urmărească mai departe evoluția lucrurilor. --Pafsanias (discuție) 5 martie 2014 13:39 (EET)

Continuă să funcționeze sigur sub această formă. Linkul copiat din bara de adrese ar funcționa și sub o formă redusă, dar cred că pentru scurt timp. --GEO (discuție) 6 martie 2014 15:47 (EET)

Ah, mail trimis folosind unealta corespunzătoare de pe saitul digibuc. Scuze, credeam că vă trimiteați un mail direct din contul de mail. Mulțumesc pentru lămuriri. —  Ark25  (discuție) 7 martie 2014 11:21 (EET)

Nu, stimate domn. Vă asigur că nu obișnuiesc să-mi trimit mesaje direct din contul personal de email. O fac foarte rar, numai atunci când doresc să mă felicit pentru perspicacitatea interlocutorilor pe care mi i-am ales de bună voie și nesilit de nimeni. Cine mă pune să iau de bune nedumeririle exprimate la Oracol și să încerc să le ofer soluții? --Pafsanias (discuție) 7 martie 2014 14:11 (EET)

Arborosenii

La ce se referă cuvântul „Arborosenii” ? Arborosenii: Trădători austriaci și naționaliști români, Romulus Cândea, Editura Tipografia Mitropolitul Silvestru, 1937 - [4] [5]. E vorba de vreo familie nobiliară? —  Ark25  (discuție) 16 februarie 2014 02:29 (EET)

Este vorba despre membrii unei societăți studențești din Bucovina. Iată o legătură externă care sper să vă ofere informația dorită. --Silenzio (discuție) 16 februarie 2014 02:52 (EET)

Aha, foarte interesant, mulțumesc! Am menționat cartea și legătura externă la Discuție:Cernăuți, ca să nu uităm de această temă și ca să avem material de lucru atunci când vom dezvolta subiectul. —  Ark25  (discuție) 16 februarie 2014 13:27 (EET)

Impresie

După ce am trecut de 8 ani ca wikipedist, mi se pare uneori că scrierea articolelor în Wikipedia amintește de acea anecdotă despre un sat german, în care existau două ceasuri: unul în turla bisericii și celălalt în turnul primăriei. Clopotarul potrivea ceasul din turla bisericii după ceasul din turnul primăriei, iar grefierul primăriei potrivea ceasul din turnul primăriei după cel din turla bisericii. --Miehs (discuție) 26 februarie 2014 10:20 (EET)

Bun comentariul si foarte sugestiv. Tinand cont ca toti care scriu aici se bazeaza pe propria cultura, asta in cazul in care se poate vorbi de cultura, care-i formata din piese de puzzle asimilate in decursul vietii lor, nu se poate vorbi de ceva temeinic bazat pe studierea subiectelor in amanunt si exhaustiv. Articolele capata contur dupa reglaje intre primarie si biserica continuu. Asa a fost creata wikipedia, asta-i principiul si impresia lui Miehs ca acest lucru se petrece uneori este fals. Se petrece tot timpul prin cautari de surse publicate (carti), media si de internet. Una o regleaza pe alta. Asybaris ^aport 26 februarie 2014 10:29 (EET)

Nume de locuri

Capul Boului (Ghertina)

Am dat de o carte și aș dori să știu la ce se referă:

• Descrierea istorico-gheografică a cetăței Caput Bovis (Capul Boului seau Ghertina): a căriia ruine să află în apropierea Galațului, Gheorghe Săulescu, Editura Academiei Române, 1991

—  Ark25  (discuție) 2 martie 2014 14:22 (EET)

Vezi Cod:LMI:GL-I-s-A-02971. Articolul nostru e doar despre castrul roman, dar notele ar trebui să fie lămuritoare.--Strainu (دسستي‎)  2 martie 2014 17:32 (EET)

De ce nu încercați să citiți cărțile pe care le găsiți? De obicei, ele explică în interior la ce se referă. --Pafsanias (discuție) 2 martie 2014 21:31 (EET)

Probabil pentru că le găsește pe net. Dar câteodată și asta e suficient, de ex: [6] ne spune că e ceva legat de Bărboși, iar [7] + LMI ne cam lămurește.--Strainu (دسستي‎)  2 martie 2014 22:37 (EET)

De asta m-am temut și eu. Nu a dat de o carte, ci de un titlu și se (ne) întreabă care ar putea fi pagina de discuție ce ar trebui creată pentru a adăposti informația. Bănuiesc că pot fi create în acest scop atât Discuție:Castrul roman de la Tirighina-Bărboși, cât și Discuție:Gheorghe Săulescu. Cu cât mai multe, cu atât mai bine. Cineva va cumpăra la un moment dat cartea și o va folosi pentru documentare. Totuși, în ciuda aparențelor ademenitoare, nu cred că se recomandă folosirea paginilor Discuție:Bou sau Discuție:Bucraniu, subiecte pentru care referința e de mică relevanță. --Pafsanias (discuție) 3 martie 2014 00:34 (EET)

Nici la Discuție:Cap de bour... --Bătrânul (discuție) 3 martie 2014 10:09 (EET)

Da, am căutat pe books.google.com cuvântul arheologice și am găsit o sumedenie de cărți, printre care și aceasta. Eu n-am reușit să compilez că se referă la castrul roman Castrul roman de la Tirighina-Bărboși și de asta am întrebat. De ce să adaug în pagini de discuție din moment ce locul informației este chiar în cele două articole? Dacă cele două articole nu existau, puteam „adăposti” titlul cărții la Discuție:Lista siturilor arheologice din județul Galați, pagină care există deja, deci nu era cazul să creez o nouă pagină de discuție. Deci exagerați.. —  Ark25  (discuție) 3 martie 2014 11:14 (EET)

Marisia

• Marisia, Volume 6, Muzeul, 1976

—  Ark25  (discuție) 2 martie 2014 14:37 (EET)

Marisia este titlul unei publicații periodice a Secției de Arheologie a Muzeului Județean Mureș. Folosește una din variantele de nume antice ale râului Mureș. A nu se introduce referința în articolul despre râu! --Pafsanias (discuție) 3 martie 2014 14:06 (EET)

Mulțumesc. Ați putea menționa undeva în articolul Râul Mureș chestiunea asta? Nu găsesc cel mai potrivit loc, și cred că e mai bine de adăugat direct în articol, nu în pagina de discuție! —  Ark25  (discuție) 4 martie 2014 08:44 (EET)

Ați putea elimina din articolul Râul Mureș cele trei legături externe introduse de dumneavoastră către articolele de ziar semnate de Alexandru Ramadan și Untaru Claudia care, în afara pasajelor care coincid cuvânt cu cuvânt cu articolul de pe Wikipedia, conțin doar speculații pseudo-etimologice? --Pafsanias (discuție) 4 martie 2014 10:58 (EET)

Doar acum am avut puțină vreme să inspectez mai îndeaproape respectivele legături (că deh, contoru' nu mă lasă.. ). Primul articol copiază Wikipedia (sau aceeași sursă ca și Wikipedia). Dar totuși este un articol scurt și închegat, spre deosebire de zeama lungă și anostă din articolul Wikipedia. Al doilea articol de ziar copiază și el, dar mai prezintă în plus și o legendă. Al treilea articol prezintă niște speculații care sunt probabil notabile, chiar dacă sunt doar speculații. Nu cred că respectivele speculații sunt inventate de jurnaliști, ci mai degrabă au fost preluate din folclor sau din ceva cărți. —  Ark25  (discuție) 7 martie 2014 00:00 (EET)

Speculați, speculați, speculați ... nu credeți că ar fi mai bine să scrieți o carte despre arta dialogului a la Ark, decât să ne tot zăpăciți aici de cap? --Silenzio (discuție) 7 martie 2014 02:22 (EET)

@Ark25: Vă mulțumesc că ați inspectat mai îndeaproape respectivele legături. Aș dori să vă semnalez câteva aspecte care au scăpat spiritului dumneavoastră de observație:

1. De oriunde ar fi copiate pasajele comune din cele trei articole de ziar, ele sunt cu siguranță copiate. Cum vi se pare, din punct de vedere moral, publicarea sub semnătură proprie a unor astfel de texte de către cei doi ziariști? Iar gestul dumneavoastră de a le face publicitate gratuită pe Wikipedia, menționându-i ca „autori” ai textelor, cum trebuie interpretat?
2. Speculațiile etimologice amintite nu sunt notabile, decât poate prin gradul lor de inepție. Nu se poate să afirmi în același articol „scurt și închegat” că numele Maris apare deja la Herodot (istoric grec din sec. V î.Hr.) și că el provine din latină, fiind un nume de fată care înseamnă „a mării”, de unde și „fata mării”! Și ce legătură are Mureșul cu marea și cu Stella Maris?
3. „Legenda Mureșului și Oltului”, considerată de dumneavoastră un „plus” față de pasajele copiate, este discutată din belșug pe toate saiturile școlărești, de cele mai multe ori în aceleași cuvinte. Popularitatea i se datorează, după cum vă amintiți probabil din clasele primare, lucrării lui Geo Bogza Cartea Oltului. Ziarista nu adaugă decât concluzia aberantă din titlul „Numele Râului Mureș vine de la copilul unui împărat”!
4. Nu știu de unde au fost preluate „mai degrabă” respectivele speculații, pentru că ziariștii nu au onestitatea să-și declare sursele de inspirație. Bănuiala mea este că acest gen de articole se bazează pe informații „după ureche”, cu o predilecție specială pentru sursele disponibile pe Internet (inclusiv Wikipedia) și că mecanismul lor de documentare este foarte asemănător cu acela al contorului cu arc.

Din considerațiile referitoare la „zeama lungă și anostă” a articolului enciclopedic, precum și din alte afirmații pe care le-ați făcut pe această temă, înțeleg că pentru dumneavoastră articolul ideal de pe Wikipedia trebuie să fie un ciot succint care să nu obosească cititorul, însoțit de cât mai multe trimiteri la articole de ziar de calitatea celor de mai sus. În felul acesta, cei interesați vor fi trimiși imediat în locurile cele mai potrivite pentru a-și astâmpăra setea de cunoaștere din bogăția de informații neverificate ale ziaristicii online.

Retrag cele trei legături externe din corpul articolului și le „depozitez” pe pagina de discuții, pentru a fi arhivate așa cum se cuvine unor astfel de „capodopere” ale jurnalisticii românești. Vă rog să vă exprimați acolo eventualele obiecții, deoarece tema discuției de aici este (așa cum ați intitulat-o) „nume de locuri”. --Pafsanias (discuție) 7 martie 2014 13:30 (EET)