Pavel Beneš

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pavel Beneš
Date personale
Născut[2][1] Modificați la Wikidata
Lanžhot⁠(d), South Moravia⁠(d), Cehia[2][3][1] Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani)[2][3][1] Modificați la Wikidata
Brno, Cehoslovacia[2][3][1] Modificați la Wikidata
Cetățenie Cehoslovacia Modificați la Wikidata
Ocupațieromanist
profesor
traducător Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBrno[1] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba cehă Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materFilozofická fakulta Masarykovy univerzity[*][[Filozofická fakulta Masarykovy univerzity |​]][1]  Modificați la Wikidata

Pavel Beneš (n. , Lanžhot⁠(d), South Moravia⁠(d), Cehia – d. , Brno, Cehoslovacia) a fost un filolog romanist ceh, profesor universitar la Universitatea Masaryk din Brno și promotor al limbii și culturii române în Cehoslovacia.[4]

Biografie[modificare | modificare sursă]

A lucrat ca profesor universitar la Universitatea Masaryk din Brno.[4]

Lucrări (selecție)[modificare | modificare sursă]

Studii și articole[modificare | modificare sursă]

  • „K významu a etymologii rumunského slovesa a se oțărî” („Despre sensul și etimologia verbului românesc a se oțărî”), în Sborník prací Filozofické Fakulty Brnenské Univerzity. A. Řada jazykovědná, anul I, nr. A1, 1952, pp. 166–168.
  • „K moravsko-slovenské toponymii” („Despre toponimia moravo-slovacă”), în Sborník prací Filozofické Fakulty Brnenské Univerzity. A. Řada jazykovědná, anul V, nr. A4, 1956, pp. 59–65.
  • „Une trace celtique dans la toponymie de l'Europe centrale” („O urmă celtică în toponimia Europei Centrale”), în Sborník prací Filozofické Fakulty Brnenské Univerzity. E. Řada archeologicko-klasická, anul VI, nr. E2, 1957, pp. 129–134.
  • „Origine slave du verbe roumain a chiti” („Originea slavă a verbului românesc a chiti”), în Sborník prací Filozofické Fakulty Brnenské Univerzity. A. Řada jazykovědná, anul VII, nr. A6, 1958, pp. 107–110.
  • „O pobytu Jana Nerudy v Bukurešti : (k stému výročí sjednocení rumunských knížetství)” („Despre șederea lui Jan Neruda la București: (la centenarul Unirii Principatelor Române)”), în Sborník prací Filozofické fakulty brněnské univerzity. D. Řada literárněvědná, anul VIII, nr. D6, 1959, pp. 29–42.
  • „Étude sur la position de l'épithète en roumain” („Studiu asupra poziției epitetului în limba română”), în Sborník prací Filozofické Fakulty Brnenské Univerzity. A. Řada jazykovědná, anul IX, nr. A8, 1960, pp. 94–110.
  • „Nicolae Filimon v Praze” („Nicolae Filimon la Praga”), în Sborník prací Filozofické fakulty brněnské univerzity. D. Řada literárněvědná, anul IX, nr. D7, 1960, pp. 226–231.
  • Ralea, M.; Botez, C.I. Istoria psihologiei”, în Sborník prací Filozofické fakulty brněnské univerzity. B. Řada filozofická, anul X, nr. B8, 1961, pp. 123–125.
  • „Slama-Cazacu, Tatiana. Limbaj și context”, în Sborník prací Filozofické fakulty brněnské univerzity. B. Řada filozofická, anul X, nr. B8, 1961, pp. 125–127.
  • „Významná rumunská publikace” („O importantă publicație românească”), în Sborník prací Filozofické fakulty brněnské univerzity. D. Řada literárněvědná, anul X, nr. D8, 1961, pp. 199–200.
  • „Le sujet in déterminé dans les «souvenirs» de Creangă” („Subiectul nedeterminat în „amintirile” lui Creangă”), în Sborník prací Filozofické Fakulty Brnenské Univerzity. A. Řada jazykovědná, anul XI, nr. A10, 1962, pp. 155–166.
  • Mihăescu, H. Limba latină în Provinciile Dunărene ale Imperiului Roman”, în Sborník prací Filozofické fakulty brněnské univerzity. E. Řada archeologicko-klasická, anul XI, nr. E7, 1962, pp. 116–119.
  • Olteanu, Pandele. Limba povestirilor slave despre Vlad Țepeș”, în Sborník prací Filozofické Fakulty Brnenské Univerzity. A. Řada jazykovědná, anul XII, nr. A11, 1963, pp. 196–197.
  • „Une tautologie toponymique” („O tautologie toponimică”), în Sborník prací Filozofické Fakulty Brnenské Univerzity. A. Řada jazykovědná, anul XIII, nr. A12, 1964, pp. 43–46.
  • „Problèmes de périodisation de la littérature roumaine” („Probleme de periodizare a literaturii române”), în Sborník prací Filozofické fakulty brněnské univerzity. D. Řada literárněvědná, anul XIII, nr. D11, 1964, pp. 172–173.
  • Procopius din Caesarea. Războiul cu Goții. Traducere și introducere de H. Mihăescu”, în Sborník prací Filozofické fakulty brněnské univerzity. E. Řada archeologicko-klasická, anul XIII, nr. E9, 1964, pp. 215–216.
  • „Quelques traces de relations entre la Grande Moravie et la Romania danubienne” („Câteva urme ale relațiilor dintre Moravia Mare și România dunăreană”), în Sborník prací Filozofické Fakulty Brnenské Univerzity. E. Řada archeologicko-klasická, anul XIV, nr. E10, 1965, pp. 257–266.
  • „Le pronom on en français et ses équivalents en roumain” („Pronumele on în franceză și echivalentele lui în română”), în Études romanes de Brno, anul I, nr. 1, 1965, pp. 171–188.
  • „O některých slavismech v rumunštině” („Despre unele slavisme în limba română”), în Sborník prací Filozofické Fakulty Brnenské Univerzity. A. Řada jazykovědná, anul XIX, nr. A18, 1970, pp. 57–62.
  • „Slavismy v rumunštině” („Cuvinte slave în limba română”), în Studia Balkanica Bohemoslovaca : (příspěvky přednesené na I. celostátním balkanistickém symposiu v Brně 11.-12. prosince 1969), 1970, pp. 268–273.
  • „Bagoňová-Šidlová, M. Rumunsko-slovenský a slovensko-rumunský vreckový slovník” („Bagoňová-Šidlová, M. Dicționar de buzunar român-slovac și slovac-român”), în Sborník prací Filozofické Fakulty Brnenské Univerzity. A. Řada jazykovědná, anul XX, nr. A19, 1971, pp. 264–265.
  • „Remarques sur quelques noms propres dans la Chronique de Frédégaire” („Remarci asupra unor substantive proprii din cronica lui Frédégaire”), în Classica atque mediaevalia Jaroslao Ludvíkovský octogenario oblata, 1975, pp. 125–127.

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • Ion Creangă, Vzpominky z dĕtstvi (Amintiri din copilărie), Státni Nakladatelstvo Krásné Literatúry, Praga, 1958, 133 p.[5]
  • Const. C. Giurescu, „Útočiště husitů a jejich střediska v Moldavsku” („Refugiul husiților și centrele lor din Moldova”), în Sborník prací Filozofické Fakulty Brnenské Univerzity. C. Řada historická, anul X, nr. C8, 1961, pp. 105–120.
  • Petre Ispirescu, Rumunské pohádky (Legende sau basmele românilor), Odeon, Praga, 1975, 300 p.[6]
  • Alexandru Jar, Hranični kóta 203 (La borna 203), Naše Vojsko, Praga, 1953, 187 p.[7]
  • Zeno Vancea, „K Enescovu postavení v rumunské a světové hudbě” („Despre poziția lui Enescu în muzica românească și mondială”), în Sborník prací Filozofické Fakulty Brnenské Univerzity. F. Řada uměnovědná, anul XIV, nr. F9, 1965, pp. 347–351.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h REGO, accesat în  
  2. ^ a b c d e f Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ a b c d The Fine Art Archive, accesat în  
  4. ^ a b V. Savin (), „Prietenii de pe malurile Vltavei” (PDF), Flacăra (7 (143)), pp. 10–11, accesat în  
  5. ^ Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 1 (A–H), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 337. ISBN: 978-973-88947-6-1
  6. ^ Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 36. ISBN: 978-973-88947-7-8
  7. ^ Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 71. ISBN: 978-973-88947-7-8