Sebeş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Sebeş | |||
 |
|||
|
|||
  Sebeş
|
|||
| Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
| Ţară |  România |
||
| Judeţ | Alba | ||
| Atestare documentară | 1245 | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Mugurel Sârbu | ||
| Suprafaţă | |||
| - Total | 115,54 km² | ||
| Populaţie [1] | |||
| - Total | 27.698 locuitori | ||
| - Densitate | 240 loc./km² | ||
| Site: Primaria Municipiului Sebeş (ro) | |||
 |
|||
Sebeş, mai demult Sebeşul Săsesc, Şebişul săsesc, Sebeş-Alba , (în dialectul săsesc Melnbach, în germană Mühlbach, Mühlenbach, în trad. Pârâul morii, în maghiară Szászsebes, Sebes, Szászsebesváros) este un oraş din judeţul Alba, Transilvania, România. Are o populaţie de 27.698 de locuitori (recensământul din 2002).[1]
Cuprins |
[modifică] Istoric
În Antichitate, pe locul Sebeşului de astăzi s-a aflat o aşezare dacică, încorporată în Imperiul Roman.
Oraşul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniştii saşi veniţi la chemarea regelui Ungariei. În Sebeş s-au stabilit populaţii provenite din zona Rinului şi a Moselei (regiunea Luxemburgului şi a vestului Germaniei de astăzi). Denumirea de "saşi transilvăneni" provine din confuzia făcută de cancelaria regelui Ungariei, pentru care toate populaţiile germane erau "saxones", "saşi". Germanii din Sebeş au fost de fapt franconi de pe Rin, "Rheinfranken". Sebeşul Săsesc a fost unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei medievale, devenind una din cele "şapte cetăţi" care au dat numele german al provinciei: "Siebenbürgen".
În cele mai vechi documente istorice care atestă existenţa Sebeşului, localitatea poartă numele de "Malembach" (1245), "Millenbach" (1309), denumiri care derivă din săsescul "Malemboch", însemnând "râu care poartă mult pietriş", lucru care corespunde realităţii geografice. Numele german modern al oraşului, "Mühlbach" ("râul morii"), i-a îndemnat pe mulţi istorici români (derutaţi de confuzia lingvistică) să speculeze că la sosirea lor, saşii ar fi ocupat oraşul clădit încă în secolul al 8-lea de către români, pe care i-ar fi obligat să se retragă în amonte, pe valea "râului morii". Lucrarea lui Johannes Troester "Das alt und neue Teutsche Dacia" apărută în 1666 la Nürnberg stabileşte data înfiinţării oraşului în anul 1150. În anul 1242, invazia mongolă a distrus oraşul, locuitorii trebuind să înceapă reconstrucţia. În urma acesteia, vechea bazilică romanică cu două turnuri a fost reclădită în noul stil gotic timpuriu, ridicând pe ruinele celor două turnuri iniţiale turnul actual şi refăcând nava centrală. Secolul al XIV-lea a adus cu sine o perioadă de dezvoltare a oraşului, el fiind cotat în 1376 al treilea ca importanţă comercială între oraşele săseşti.[2]
Un act regesc din 1387 consfinţeşte dreptul Sebeşului de a ridica ziduri, deşi construcţia acestora incepuse probabil înainte de jumătatea secolului al XIV-lea. Acesta devine astfel in ciuda întinderii sale reduse primul oraş din Transilvania înconjurat complet cu fortificaţii din zidărie. Atacul Imperiului Otoman din 1438 gaseşte Sebeşul apărat de o centură de ziduri nu foarte groasă, cu turnuri şi două porţi. Acestea din urmă se deschid însă relativ repede turcii intrând în cetate. Memorabilă este rezistenţa solitară a unuia dintre turnuri: cel zis al "Studentului".[3]
La 1485 regele Matia Corvinul acordă oraşului o serie de privilegii pentru completarea fortificaţiilor. Modificările cele mai importante le suferă incinta bisericii al carui zid este supraînălţat. Lucrări de mai mică anvergură, terminate în primii ani ai secolului al XVI-lea fiind efectuate şi la incinta exterioară. Fortificaţia rămâne modestă cuprinzând 7-8 turnuri (unul interior) şi doua porţi prevăzute cu barbacane.[4] Ultimele urme ale şanţurilor de apă care înconjurau oraşul au fost transformate în ultima parte a secolului al XIX-lea în lacul din parcul oraşului.[5]
După pandemia de ciumă din 1738, populaţia oraşului a scăzut foarte mult, oraşul fiind salvat în bună măsură de venirea celui de-al doilea val de colonişti din spaţiul german, mai exact din Baden-Durlach (începând cu anul 1748) şi Hanau (1770).[6]
Dieta Transilvaniei se întruneşte de două ori în Sebeş, în 1556 şi 1600. Locul întrunirilor, Casa Zápolya, este astăzi muzeu.
Până la reorganizarea administrativă românească din perioada interbelică s-a numit Sebeşul Săsesc şi a făcut parte din comitatul Sibiu. Apoi a fost inclus în judeţul Alba (interbelic). Între anii 1950 şi 1968, Sebeşul a făcut parte din Regiunea Hunedoara.
[modifică] Populaţie
- Români - 25,580 - 92.41 % (în 1910: 35%)
- Rromi - 1,406 - 5.08 % (în 1910: n.a.)
- Germani - 425 - 1.54 % (în 1910: 61%)
- Maghiari - 218 - 0.79 % (în 1910: 4%)
- Alte etnii - 51 - 0.19 %
Evoluţia populaţiei la recensăminte: 
[modifică] Obiective turistice şi monumente
- Biserica Evanghelică-Lutherană edificată în stil gotic în sec.XIII-XIV. A fost renovată ulterior în stilul Renaşterii.
- Turnul octogonal, situat lângă Mănăstirea Franciscană.
- Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul este amplasat în cimitirul romano-catolic din oraşul Sebeş şi a fost ridicat în memoria eroilor români din Primul Război Mondial. Obeliscul, cu înălţimea de 1,6 m, este realizat din calcar cioplit, fiind susţinut de o bază simplă, de formă paralelipipedică. Pe placa din marmură aflată pe trunchiul monumentului se află un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuţi în războiul mondial 1914-1918“. Înscrisul este realizat şi în limba germană.
- Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul a fost dezvelit în anul 1958, fiind amplast în parcul din centrul oraşului, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuţi în Al Doilea Război Mondial. Monumentul este de tipul placă memorială, fixată pe un soclu simplu din beton, înalt de 1 m. Pe placă este un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuţi în lupta contra fascismului“.
- Râpa Roşie, rezervatie geologică, la cca 3 km de oraş (25 ha).
[modifică] Personalităţi
În Sebeşul Săsesc s-a născut în anul 1830 pianistul şi compozitorul Carl Filtsch. De asemenea, în Lancrăm s-a născut, la 9 mai 1895, şi a copilărit Lucian Blaga, mare poet, dramaturg şi filosof român, decedat la Cluj, la 6 mai 1961.
[modifică] Economie
În prezent Sebeşul este un oraş cu o economie dinamică, datorită în mare parte investiţiilor externe făcute în ultimul deceniu. Prelucrarea lemnului, confecţiile şi marochinăria constituie principalele domenii ale industriei.
[modifică] Oraşe înfrăţite
[modifică] Imagini
 Turnul bisericii evanghelice |
 Biserica evanghelică |
Piaţa centrală |
 Şcoală |
 Cetatea |
 |
 Primăria |
 Clădire în Sebeş |
[modifică] Referinţe
- ^ a b Rezultatele recensământului din 2002 pentru Sebeş, Alba.
- ^ Alfred Möckel - "Aus Mühlbachs Vergangenheit. Ein Überblick über die Geschichte der Stadt", Verlag Johann Stegmann, Mühlbach, 1929.
- ^ Teodor Octavian Gheorghiu - Arhitectura medievală de apărare din România, Editura tehnică 1985, pag. 132
- ^ Teodor Octavian Gheorghiu - Op. cit., pag. 164
- ^ Alfred Möckel - "Aus Mühlbachs Vergangenheit. Ein Überblick über die Geschichte der Stadt", Verlag Johann Stegmann, Mühlbach, 1929.
- ^ Alfred Möckel - "Aus Mühlbachs Vergangenheit. Ein Überblick über die Geschichte der Stadt", Verlag Johann Stegmann, Mühlbach, 1929.
[modifică] Legături externe
- ro Pagina Primăriei
- hu Evoluţia demografică a populaţiei din judeţul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
- de Mühlbach (Sebeş)
- ro Site dedicat municipiului Sebes
- Dicţionar de localităţi din Transilvania
[modifică] Vezi şi
|
|||||||||||
|
||||||||||
