Scaunul Sebeşului în secolul al XV-lea
Scaunul Sebeșului (germană Stuhl Mühlbach, maghiară Szászsebesszék) a fost o unitate administrativă a sașilor transilvăneni atestată documentar pentru prima oară în anul 1308, având din acest an sediul de reședință în localitatea Sebeș. Sebeșul este menționat încă din data de 22 februarie 1245 sub denumirea de Mühlbach, purtând ulterior denumirile de Szászsebes, Sebeșul Săsesc, Sebeș, Sebeș-Alba. Importanța localității cunoaște o creștere exponențială începand din anul 1308 ceea ce duce la acordarea statutului de oraș (Civitas Sebus) înainte de anul 1341[1], urmând ca din 1387 să primească din partea lui Sigismund de Luxemburg acordul de a se înconjura cu fortificații.[2]
Domenii aparținătoare [modificare]
Scaunul Sebeșului avea urmatoarele localități în componență:
- Câlnic, în germană Kelling, în maghiară Kelnek.
- Deal, în germană Dallen, în maghiară Dál.
- Lancrăm, în germană Langendorf, în maghiară Lámkerék.
- Loman, în germană Lammdorf/Lamendorf, în maghiară Lomány
- Petrești/Petrifalău, în germană Petersdorf, în maghiară Péterfalva.
- Pianu de Jos/Pianu Săsesc, în germană Deutsch-Pien, în maghiară Alsopian/Szászpián.
- Pianu de Sus/Pianu Românesc, în germană Rumänisch-Pien, în maghiară Felsőpián.
- Purcăreți, în maghiară Sebespurkerec.
- Răchita, în germană Rekitzdorf, în maghiară Rekita.
- Răhău, în germană Reichau, în maghiară Reho.
- Sebeș/Sebeșu Săsesc, în germană Mühlbach/Müllenbach, în maghiară Szászsebes.
- Strungari, în germană Strägendorf, în maghiară Sztrugár.
- Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, București, 1981.
- D. D. Iacob, P. Niedermaier, J. Pál, Z. K. Pinter, M. S. Salontai, Städtegeschichteatlas Rumäniens - Mühlbach, Reihe C Transsylvanien, Band 3, Bukarest, 2004.
- ^ Paul Niedermaier, Siebenbürgische Städte, Bukarest, 1979, pg.60.
- ^ Gheorghe Anghel, Fortificația orașului Sebeș, în Apulum, XIV, 1976, 147-148; Georg Eduard Müller, Stühle und Distrikte als Unterteilungen der Siebenbürgisch-Deutschen Nationsuniversität 1141-1876, Köln-Wien, 1985, p.24.
|
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sebeșului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”. |
|
|
|
 |
|
Date preluate de la Sursa 1.
Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează doar 11 localități, exceptând Purcăreți, listă aparținând lui G.E.Müller. |
|
|
Districte ale sașilor transilvăneni în secolul al XV-lea. |
|
|
|
|
|
|
|
| Date preluate din T.Nägler — „Așezarea sașilor în Transilvania”, București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN-973-26-0229-5. |
|
|
Componența administrativă — Două Scaune — ale sașilor. |
|
|
|
 |
|
|
|
|
| Date preluate din Th.Nägler — „Așezarea sașilor în Transilvania”, București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5. |
|
|
Componența administrativă — Șapte Scaune — ale sașilor. |
|
|
Hermannstädter Stuhl __ Scaunul Sibiului __ Szeben szék |
|
| Localități principale |
|
 |
|
| Scaunul filial al Tălmaciului |
|
|
| Scaunul filial al Săliștei |
|
|
| Alte domenii |
|
|
|
 |
|
|
Schässburger Stuhl __ Scaunul Sighișoarei __ Segesvár szék |
|
| Scaunul superior (de sus) |
|
 |
|
| Scaunul inferior (de jos) |
|
|
|
|
|
Mühlbacher Stuhl __ Scaunul Sebeșului __ Szászszebes szék |
|
|
|
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Acest articol legat de o diviziunie teritorială a României este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa !
