Nicolae Kretzulescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Nicolae Kretzulescu
D. William - Nicolas Kretzulesco - Ancien President du Conseil des Ministres.jpg
Prim-ministrul României (1881).
Date personale
Născut 1 martie 1812
București, Țara Românească
Decedat 26 iunie 1900, (88 de ani)
Leordeni, România
Frați și surori Constantin și Scarlat
Cetățenie Flag of the United Principalities of Romania (1862 - 1866).svg Principatele Unite Modificați la Wikidata
Ocupație politician, medic, diplomat
Prim-ministru al Principatelor Unite
În funcție
24 iunie 1862 - 11 octombrie 1863
14 iunie 1865 - 11 februarie 1866
13 martie 1867 – 26 noiembrie 1867
Precedat de Barbu Catargiu (1862)
Mihail Kogălniceanu (1865)
Ion Ghica (1867)
Succedat de Mihail Kogălniceanu (1863)
Lascăr Catargiu (1866)
Ștefan Golescu(1867)

Partid politic Partidul Național Liberal
Alma mater Facultatea de Medicină de la Universitatea din Nantes
Profesie medic
1. Părinți: Alexandru Crețulescu, Ana Câmpineanu.
2. A. D. Xenopol aprecia că Nicolae Krețulescu a fost primul doctor în medicină de naționalitate română, din Muntenia[1][2]
Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române

Nicolae Kretzulescu (n. 1 martie 1812, București – d. 26 iunie 1900, Leordeni, Argeș) a fost un politician liberal român, care a deținut de trei ori funcția de prim-ministru al României (între 1862-1863, 1865-1866 și în 1867).

Viața și activitatea[modificare | modificare sursă]

Nicolae Kretzulescu era descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu.[3]

A studiat medicina la Paris între anii 1834-1839. Despre călătoria la Paris și anii de viață studențească acolo va scrie mai târziu o carte, mărturie importantă despre situația primilor studenți români la Paris.

La Revoluția de la 1848 a fost - împreună cu frații săi mai mari Constantin și Scarlat - un susținător moderat al ideilor noi ale guvernului revoluționar, din care nu a făcut parte.

În iunie 1862, a devenit președinte al consiliului de miniștri (i.e. prim-ministru) și ministru de interne în guvernul format după asasinarea lui Barbu Catargiu. Din această poziție a evitat discutarea problemei agrare, ocupându-se de alte probleme printre care unificarea sistemului sanitar, crearea Direcției Generale a Arhivelor Publice, și crearea unui Consiliu al Instrucțiunii Publice. Susține demersurile pentru naționalizarea mănăstirilor închinate și începe pregătirile pentru adoptarea Legii secularizării averilor mănăstirești.

După remanierea din octombrie 1863 este ministru al instrucției publice în noul guvern.

A fost membru fondator al Academiei Române (Societatea Academică Română).

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Questions sur diverses branches des sciences médicales (semnată Cretzoulesko, N.-A.), Paris, 21 iunie 1839 - lucrarea de doctorat în medicină
  • Manual de anatomie descriptivă (1843)
  • Călătoria mea la Paris

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.studii.crifst.ro/doc/2012/2012_5.pdf
  2. ^ http://www.cultura.mai.gov.ro/biblioteca%20virtuala/editura%20mai/ministri_interne.pdf
  3. ^ Berindei, Dan (1989), „Urmașii lui Constantin Brâncoveanu și locul lor în societatea românească. Genealogie și istorie”, în Cernovodeanu, Paul și Constantiniu, Florin, Constantin Brâncoveanu, București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. 285 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • A. D. Xenopol, Nicolae Kretzulescu, Viața și faptele lui, 1812-1900, Atelierele grafice Socec & Co., București, 1915;
  • G.Barbu, Nicolae Kretzulescu, București, Editura Științifică, 1964.
Bibliografie suplimentară
  • Nicolescu, Nicolae C. (2006), Enciclopedia șefilor de guvern ai României (1862-2006), București: Editura Meronia, pp. 217-220 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Barbu Catargiu
Prim-ministrul României
20 iunie 186224 octombrie 1863

Succesor:
Mihail Kogălniceanu


Predecesor:
Mihail Kogălniceanu
Prim-ministrul României
6 februarie 186524 mai 1866

Succesor:
Lascăr Catargiu


Predecesor:
Ion Strat
Ministrul de finanțe
14 iunie 186530 ianuarie 1866

Succesor:
Ioan Oteteleșanu


Predecesor:
Ion Ghica
Prim-ministrul României
13 martie 186726 noiembrie 1867

Succesor:
Ștefan Golescu