Sari la conținut

Sorin Grindeanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sorin Grindeanu
Date personale
Născut (52 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Caransebeș, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
informatician
inginer Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Președinte în Partidul Social Democrat Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Precedat deMarcel Ciolacu
În funcție
 – 
Președinte al Camerei Deputaților din România Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Precedat deCiprian-Constantin Șerban
În funcție
 – 
Precedat deFlorin Roman
Succedat deMarcel Ciolacu
Legislaturălegislatura 2020–2024
Grup parlamentarPartidul Social Democrat
Ministru al transporturilor și infrastructurii Modificați la Wikidata
În funcție
 – [4]
Guvern
Precedat deDan Vîlceanu
Succedat deCiprian-Constantin Șerban
Viceprim-ministru al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – [4]
GuvernGuvernul Nicolae Ciucă
Precedat deDan Barna
Succedat deMarian Neacșu
Cătălin Predoiu
Deputat al României Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
CircumscripțiaTimiș
Legislaturălegislatura 2020–2024
Grup parlamentarPartidul Social Democrat
În funcție
 – 
CircumscripțiaTimiș
Legislaturălegislatura 2012–2016[*]​
Vicepreședinte în Partidul Social Democrat Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Al 65-lea Prim-ministrul României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deDacian Cioloș
Succedat deMihai Tudose
Președinte al Consiliului Județean Timiș Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Succedat deCălin-Ionel Dobra
Ministrul comunicațiilor și societății informaționale Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
GuvernGuvernul Ponta IV
Precedat deRăzvan Cotovelea
Succedat deMarius Raul Bostan
Partid politicPSD (–prezent)
Independent (–)
PSD (–)
PDSR (–) Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea de Vest din Timișoara
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Sorin Mihai Grindeanu (n. , Caransebeș, România) este un politician român care a ocupat funcția de prim-ministru al României între ianuarie și iunie 2017, când a fost demis prin moțiune de cenzură.[5]

Grindeanu a fost membru al Camerei Deputaților din 2012 până în 2016, când a câștigat alegerile locale și a fost ales președintele Consiliului Județean Timiș. Anterior, între 17 decembrie 2014 și 17 noiembrie 2015, a ocupat funcția de ministru al comunicațiilor în cadrul celui de-al patrulea guvern al lui Victor Ponta.[6]

La 28 decembrie 2016, liderul PSD, Liviu Dragnea, l-a nominalizat pentru a forma un nou guvern, iar două zile mai târziu, președintele Klaus Iohannis l-a numit oficial prim-ministru, funcție pe care a preluat-o la 4 ianuarie 2017. În primele luni, guvernul său a adoptat un decret de dezincriminare a anumitor fapte de abuz în serviciu, ceea ce a stârnit proteste pe scară largă.[7][8][9][10]

După demiterea sa prin moțiune de cenzură în iunie 2017, Grindeanu a devenit președintele ANCOM până în 21 decembrie 2020, când a revenit în Camera Deputaților. A ocupat funcția de președinte interimar al Camerei Deputaților în noiembrie 2021. Din 25 noiembrie 2021, a fost viceprim-ministru în Guvernul Ciucă, alături de Hunor Kelemen. A fost ministru al transporturilor în guvernul Ciucă și în guvernele Ciolacu. La 24 iunie 2025, a revenit ca președinte al Camerei Deputaților.[11][12][10][13][14]

Pe 20 mai 2025 a fost ales președinte interimar al Partidului Social Democrat, iar la 7 noiembrie 2025 a devenit președinte cu puteri depline, fiind singurul candidat la șefia partidului.[15][16][17][18]

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Sorin Grindeanu s-a născut la 5 decembrie 1973, în Caransebeș, Grindeanu este singurul copil al Anei și Nicolae Grindeanu. Ambii părinți au fost profesori. Tatăl său a fost director la Colegiul Național „C.D. Loga” din Caransebeș,inspector școlar al județului Caraș-Severin, președinte al PSD Caransebeș și consilier județean în cadrul Consiliului Județean Caraș-Severin.[19]

În 1997 a absolvit Facultatea de Matematică a Universității de Vest din Timișoara (secția informatică), apoi, timp de un an, a urmat studii aprofundate (specializarea baze de date). În 2013, Grindeanu a absolvit un program postuniversitar în Științe Militare, Informații și Ordine Publică, organizat de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” din București.[10][20]

Activitate politică

[modificare | modificare sursă]

Grindeanu a intrat în politică în noiembrie 1996 ca membru al Partidului Democrației Sociale din România, care ulterior a fost redenumit Partidul Social Democrat, în urma fuziunii cu un alt partid minor de stânga și a devenit membru al Internaționalei Socialiste. Doi ani mai târziu, în octombrie 1998, a devenit vicepreședinte al Organizației de Tineret a partidului din Timiș. La începutul anilor 2000, a continuat să urce în ierarhia partidului, devenind un membru proeminent al organizației locale din Timiș și președintele acesteia în decembrie 2003. A intrat în politica națională în 2012, când a fost ales pentru un mandat de patru ani ca deputat în Parlamentul României. În calitate de deputat, Grindeanu a fost coautorul mai multor inițiative legislative privind codul fiscal, dialogul social, dreptul muncii, funcționarea asociațiilor de proprietari, insolvența individuală, legile privind energia și gazele naturale sau contractele de credit pentru consumatori. El este și unul dintre susținătorii propunerii referitoare la castrarea chimică a persoanelor acuzate de pedofilie.[21][20]

Grindeanu a fost numit ministru al comunicațiilor la 17 decembrie 2014, în cadrul guvernul Ponta, funcție pe care a deținut-o până la dizolvarea guvernului, la 17 noiembrie 2015.[22]

La 30 iunie 2016, Grindeanu a demisionat din funcția de deputat pentru a se întoarce în județul Timiș, unde a fost ales președinte al consiliului județean local, în cadrul unui acord între PSD, PMP și ALDE.[23][24]

Prim-ministru al României

[modificare | modificare sursă]

După victoria electorală a Partidului Social Democrat în alegerile legislative din 11 decembrie 2016, Liviu Dragnea, liderul partidului, urma să devină următorul prim-ministru după ce a încheiat o alianță cu partidul fostului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu și a format o coaliție parlamentară. Conform Constituției României, după alegerile legislative, președintele României, după consultarea tuturor partidelor din Parlament, trebuie să desemneze o persoană propusă de coaliție sau de partidul care deține majoritatea absolută în Parlament pentru a deveni următorul prim-ministru. Președintele Iohannis a declarat înainte și după alegeri că nu va numi o persoană care a fost urmărită penal sau condamnată anterior, făcând aluzie la condamnarea cu suspendare de doi ani a lui Dragnea într-un caz de fraudă electorală. După ce a epuizat toate căile posibile de a-și anula condamnarea, Dragnea a decis să renunțe la funcția de prim-ministru și a propus-o pe Sevil Shhaideh pentru această funcție. Președintele Iohannis a refuzat însă să o numească pe Shhaideh, fără a oferi un motiv pentru refuzul său și a solicitat liderilor coaliției majoritare să facă o altă propunere. Dacă ar fi fost desemnată și ar fi depus jurământul, Shhaideh ar fi fost prima femeie prim-ministru, primul prim-ministru aparținând unei minorități etnice și primul prim-ministru aparținând unei minorități religioase. În urma refuzului, Dragnea a menționat o posibilă destituire a președintelui, dar în cele din urmă a decis să facă o altă nominalizare. Grindeanu a devenit a doua propunere a coaliției. Președintele Iohannis l-a desemnat pe Grindeanu în funcția de prim-ministru la 30 decembrie 2016, iar acesta a depus jurământul la 4 ianuarie 2017.[25][26][27][28]

Ordonanța de urgență nr. 13

[modificare | modificare sursă]

La începutul mandatului său de prim-ministru, Grindeanu s-a confruntat cu proteste în toată țara după ce guvernul său a propus un proiect de ordonanță privind grațierea anumitor infracțiuni comise și modificarea Codului penal al României pentru a dezincrimina abuzul de putere în cazul în care suma de bani furată era mai mică de 200.000 RON. În ciuda reacțiilor negative atât din partea instituțiilor judiciare, cât și din partea publicului, noul guvern a aprobat în noaptea de 31 ianuarie o ordonanță de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală. La scurt timp după o ședință a guvernului, Ministerul Justiției a publicat proiectele de lege pe site-ul său web și le-a trimis instituțiilor judiciare relevante pentru consultări. Principalul motiv invocat de guvern pentru aceste proiecte de lege a fost supraaglomerarea închisorilor și necesitatea de a îmbunătăți condițiile din închisori pentru a evita plata unei amenzi către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Oponenții au acuzat că ordonanța avea ca scop dezincriminarea corupției din cadrul guvernului și ajutarea a sute de politicieni actuali și foști să scape de anchetele penale în curs sau de pedepsele cu închisoarea.[29][30][31]

În decursul a câteva zile, protestele au devenit cele mai mari de la Revoluția Română din 1989, numărul protestatarilor din străzile Bucureștiului ajungând la 600.000 în 5 februarie 2017. Acest lucru i-a determinat pe Grindeanu și guvernul său să abroge ordonanța, iar ministrul justiției, Florin Iordache, a demisionat în 9 februarie 2017.[32][33]

Pierderea sprijinului politic

[modificare | modificare sursă]

Relația dintre Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu s-a deteriorat treptat începând cu aprilie 2017, pe fondul tensiunilor interne din Partidul Social Democrat. Surse politice au indicat că Dragnea își pierduse încrederea în Grindeanu, considerând că acesta încerca să își consolideze propriul nucleu de influență în partid, fapt perceput ca o posibilă contestare a autorității sale. În acest context, Dragnea i-a cerut lui Grindeanu să demisioneze din funcția de prim-ministru, însă acesta a refuzat, susținând că își exercită mandatul constituțional și că responsabilitatea stabilității guvernamentale îi aparține.[34][35][36][37]

Ca reacție, Dragnea a convocat Comitetul Executiv Național al PSD pentru a evalua implementarea programului de guvernare cu care PSD câștigase alegerile legislative din 2016. Înainte ca forul să emită o concluzie, ALDE, își retrăsese deja sprijinul politic pentru guvernul Grindeanu. La scurt timp, PSD a procedat la fel, iar toți miniștrii și-au dat demisia în bloc, izolându-l pe Grindeanu la conducerea executivului.[38][39]

În pofida presiunilor, Grindeanu a refuzat din nou să plece, declarând că un premier nu poate fi obligat să demisioneze prin vot intern de partid. La 15 iunie 2017, Comitetul Executiv al PSD a decis excluderea sa din partid. Totuși, mai multe organizații locale (în special Timiș și Iași[40]) și-au exprimat sprijinul pentru acesta. Fostul premier Victor Ponta s-a alăturat guvernului Grindeanu în funcția de secretar general al Guvernului, ajutându-l să rămână în funcție în ciuda amenințărilor lui Dragnea de excludere pentru membrii PSD care nu ar susține moțiunea de cenzură. La 21 iunie 2017, Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu cu 241 de voturi (din minimum 233 necesare), încheind astfel mandatul acestuia de prim-ministru.[37][41]

Președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații

[modificare | modificare sursă]
Vezi și: ANCOM.

Pe 20 octombrie 2017, președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Adrian Diță a demisionat.[42] Grindeanu a fost numit în noiembrie 2017 președinte al ANCOM, pentru un mandat de șase ani. A ocupat funcția până la 21 decembrie 2020.[43]

La momentul numirii, Grindeanu avea șase consilieri, printre care două consiliere fără experiență profesională în domeniul comunicațiilor și două angajate care activau de la distanță. În iulie 2019, publicația Libertatea a relatat că două consiliere erau angajate pe criterii politice, una fiind fiica lui Paul Stănescu, iar cealaltă o fostă Miss Buzău, prezentă și într-o delegație oficială în Insulele Azore plătită din fonduri publice.[44][45][46]

În perioada mandatului, salariul său a crescut de la 8.892 lei net în 2018 la peste 35.000 lei net în 2019. În august 2019, ANCOM a scos la concurs 32 de posturi într-o singură zi, chiar înainte ca Ministerul Finanțelor să introducă înghețarea angajărilor la stat.[47][48][49]

La 21 august 2020, Grindeanu a revenit în PSD, iar o zi mai târziu a fost ales vicepreședinte al partidului. Fiind în incompatibilitate cu funcția de la ANCOM, a anunțat inițial că va demisiona la 16 octombrie, însă a demisionat efectiv pe 8 octombrie 2020 pentru a putea participa la alegerile legislative.[47][50][51][52][53]

Ministru al Transporturilor

[modificare | modificare sursă]

După alegerile legislative din 2020, Sorin Grindeanu a fost ales deputat în circumscripția Timiș la 21 decembrie 2020. Ulterior, a fost numit ministru al transporturilor în guvernele conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, exercitând funcția până la 23 iunie 2025. În această perioadă au fost majorate salariile în mai multe instituții din subordine, printre care TAROM, Metrorex, CFR, ANR și CENORAV.[54][55][56][57][58]

În 2022, bugetul Ministerului Transporturilor s-a dublat față de anul precedent, depășind 30 de miliarde de lei.[59][60]

Președinte al Partidului Social Democrat

[modificare | modificare sursă]

La 24 iunie 2025, Grindeanu a revenit la conducerea Camerei Deputaților în calitate de președinte. În paralel, la 20 mai 2025, a fost ales președinte interimar al Partidului Social Democrat. Pe 7 noiembrie 2025, a devenit președinte cu puteri depline, fiind singurul candidat la șefia partidului.[15][16][17]

Cărți și publicații

[modificare | modificare sursă]

În CV-ul lui Sorin Grindeanu se face referire la trei cărți cărora le este autor sau coautor. El susține că acestea au apărut în perioada 2000–2002, când era preparator și apoi asistent universitar la Facultatea de Sociologie și Psihologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Potrivit CV-ului, primele două cărți, „Introducere în informatica socială” și „Tehnoredactarea computerizată”, ar fi apărut la editura Universitatea de Vest în 2000, respectiv în 2002.[61] A treia carte, intitulată „Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă”, ar fi fost publicată în 2002 la editura Ionescu din Caransebeș.[61] Referințele bibliografice din CV-ul lui Sorin Grindeanu sunt însă inexacte și fac aproape imposibilă identificarea acestor lucrări.[62]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ http://gov.ro/fr/gouvernement/le-conseil-des-ministres/ministre-pour-la-societe-informationnelle1435056608. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ↑ „Sorin Mihai Grindeanu” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
  3. ↑ „Sorin Mihai Grindeanu” (în germană). Munzinger Personen[*]. Wikidata Q107343683. Accesat în .
  4. 1 2 „Ministers of the Romanian Government” (în engleză). Accesat în .
  5. ↑ „Guvernul Grindeanu a fost DEMIS. MOȚIUNEA de cenzură a trecut cu 241 de voturi pentru, 10 împotrivă”. Mediafax. .
  6. ↑ „CV” (PDF). cdep.
  7. ↑ „Jumatate de milion de oameni au iesit in strada la Bucuresti si in tara. 500.000 de romani au cerut demisia guvernului Grindeanu, dar premierul i-a sfidat in direct la Antena 3”. HotNews. .
  8. ↑ „Atac dur al lui Grindeanu la Dragnea: A mângâiat cineva ghipsul sistemului ca să scape de dosare?”. Digi24. .
  9. ↑ „Liviu Dragnea, declaratii dupa sedinta conducerii PSD: Propunerea noastra de premier este Sorin Grindeanu / Grindeanu: Este o relatie de subordonare fata de Dragnea, este presedintele PSD”. HotNews.ro. .
  10. 1 2 3 „BIOGRAFIE: Sorin Grindeanu, noul premier al României. A urmat un curs la Academia Națională de Informații, a fost membru în Comisia de control a SRI / Ce avere are”. Mediafax. .
  11. ↑ „Sorin Grindeanu a fost numit președintele”. ANCOM.
  12. ↑ „Sorin Grindeanu: În niciun caz nu voi mai rămâne la Ministerul Transporturilor”. agerpres.
  13. ↑ Kit Gillet (). „Romania Chooses Left-Leaning Government”. The New York Times.
  14. ↑ „Moțiune de cenzură împotriva guvernului Grindeanu la București”, Radio Europa Liberă, accesat în
  15. 1 2 „Sorin Grindeanu, ales președinte interimar al PSD”. Profit.ro. . Accesat în .
  16. 1 2 Sălaj, Monitorul de (). „Sorin Grindeanu este noul președinte interimar al PSD”. Accesat în .
  17. 1 2 Vulcan, Dora (), „Sorin Grindeanu a fost ales președinte al Partidului Social Democrat. El a fost singurul candidat.”, Europa Liberă România, accesat în
  18. ↑ „Sorin Grindeanu, ales președinte al PSD. Câte voturi a obținut singurul candidat. Lista cu noua echipă de conducere”. Știrile ProTV. Accesat în .
  19. ↑ „Sorin Frunzăverde îl contestă pe inspectorul general școlar Nicolae Grindeanu!”. Reper24. . Arhivat din original la . Accesat în .
  20. 1 2 „BIOGRAFIE: Sorin Grindeanu, propus ministru al Comunicațiilor, a absolvit informatica și este fostul viceprimar al Timișoarei”. Mediafax. .
  21. ↑ „Sorin Grindeanu, prim-ministru desemnat (fișă biografică)”. Agerpres. . Arhivat din original la . Accesat în .
  22. ↑ „Guvernul Ponta 4, prezentat în plenul Parlamentului la ora 18:00. Lista noilor miniștri”. Jurnalul Național. .
  23. ↑ Adrian Panduru (). „Sorin Grindeanu este noul președinte al PSD Timiș: Este momentul ca stânga să câștige Timișoara”. TION.
  24. ↑ Loredana Codruț (). „Grindeanu, PALMĂ pentru UNPR la CJ Timiș: majoritate cu PMP și ALDE. Cine vor fi vicepreședinții”. pressalert.ro.
  25. ↑ „Rezultate finale alegeri parlamentare 2016. PSD a castigat alegerile, insa nu are majoritate in Parlament”. Stirileprotv.ro. Accesat în .
  26. ↑ „Președintele Iohannis: Am decis să nu accept propunerea ca Sevil Shhaideh să fie prim-ministru”. Agerpres.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
  27. ↑ „Schimbare la PSD: Dragnea a anuntat propunerea Sorin Grindeanu pentru premier, cu liderii partidului in spatele sau”. HotNews.ro. Accesat în .
  28. ↑ „Sorin Grindeanu a fost desemnat premier de presedintele Klaus Iohannis”. HotNews.ro. Accesat în .
  29. ↑ „Guvernul a abrogat OUG de modificare a Codurilor Penale”. romania-actualitati.ro.
  30. ↑ „Sorin Grindeanu despre OUG 13: Guvernul a actionat legal, nu ne opreste nimic sa guvernam in continuare. Acele decizii CCR privind prevederi din Codul penal sunt obligatorii, am spus asta si la Bruxelles”. . Accesat în .
  31. ↑ „Grindeanu a iniţiat desecretizarea stenogramei şedinţei de Guvern în care a fost adoptată OUG 13”. Digi24. .
  32. ↑ „Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a demisionat”. romania-actualitati.ro.
  33. ↑ „Protest istoric: 600.000 de oameni au fost în stradă”. Digi24. .
  34. ↑ „Premierul român Sorin Grindeanu refuză să demisioneze spre deosebire de mulți membri ai guvernului”, Radio Europa Liberă, accesat în
  35. ↑ Negruțiu, Florin (). „Orice ar face acum, Liviu Dragnea pierde”. Republica.
  36. ↑ „Cum provoaca Dragnea, Tariceanu si Grindeanu un razboi cu UE”. HotNews. .
  37. 1 2 Fati, Sabina (), „Cine pierde jocul de sub control: Dragnea vs. Grindeanu”, Radio Europa Liberă
  38. ↑ „Dragnea: CEx a aprobat excluderea lui Grindeanu din PSD şi iniţierea unei moţiuni de cenzură. Grindeanu e o unealtă. Înainte să fie premier îl aprecia pe Vâlcov. La Palatul Victoria este un Guvern fantomă”. News.ro. . Accesat în .
  39. ↑ „21 de ministri din cabinetul Grindeanu si-au retras demisiile, folosind acelasi text. Au copiat unul de la altul si greselile”. stirileprotv.ro.
  40. ↑ „Organizaţia PSD Iaşi îşi anunţă susţinerea pentru Sorin Grindeanu”. Mediafax. .
  41. ↑ Dobrescu, Petre (). „Guvernul Grindeanu a căzut”. Libertatea. Accesat în .
  42. ↑ „Adrian Dita, numit de Guvernarea PSD-ALDE, la sefia arbitrului telecom, si-a dat demisia”. .
  43. ↑ „Președintele ANCOM a demisionat din funcție”. Digi24. .
  44. ↑ Luțac, Răzvan (). „Ce au făcut și cât au câștigat „îngerii lui Grindeanu" înainte de a-l sfătui pe fostul premier la ANCOM”. Libertatea.
  45. ↑ Dobrescu, Petre (). „Sorin Grindeanu recunoaște deplasarea pe bani publici în Insulele Azore, alături de consiliera sa: „Nu am nimic de ascuns"”. Libertatea.
  46. ↑ „Fotografie din deplasarea lui Sorin Grindeanu în Insulele Azore. Prima reacție a fostului premier” (în Romanian). www.antena3.ro.
  47. 1 2 „Sorin Grindeanu renunță la salariul de 10.000 euro de la ANCOM pentru echipa PSD Ciolacu-Firea” (în engleză). Newsweek România. .
  48. ↑ „Salarii mărite în 2019 pentru angajații din ANCOM, arbitrul pieței telecom: Sorin Grindeanu, venit mediu net lunar de peste 44.000 de lei”. .
  49. ↑ „ANCOM taie 160 de posturi și 30% din salarii. Leafă mărită de 4 ori pentru fostul președinte Grindeanu”. stirileprotv.ro.
  50. ↑ Liberă, Europa (), „PMP cere demisia lui Sorin Grindeanu de la ANCOM pentru implicarea în PSD”, Europa Liberă România, accesat în
  51. ↑ Intelligence, Financial (). „Grindeanu spune că în septembrie demisionează de la ANCOM, după transpunerea în legislație a memorandumului România-SUA”. Financial Intelligence.
  52. ↑ Seceleanu, Adrian. „Sorin Grindeanu și-a dat seama că data demisiei sale de la ANCOM nu servește PSD așa că a revenit cu demisia 2.0: pleacă de azi, mai repede cu 8 zile, și pierde astfel peste 2.000 de euro ca să facă loc altui protejat al partidului”. ZF.ro.
  53. ↑ „Sorin Grindeanu a devenit nr. 2 în PSD”. Digi24. .
  54. ↑ Podaru, Mădălina (). „Cresc salariile la CFR și Metrorex. Grindeanu: Vom găsi o soluție pentru aplicarea Statutului Personalului Feroviar pentru că e nevoie de salarii decente pentru feroviari”. Economedia.ro.
  55. ↑ „Topul INDEMNIZAȚIILOR primite de membrii Consiliilor de Administrație ale marilor companii controlate de Ministerul Transporturilor”. Gândul. .
  56. ↑ „"Niciuna din companiile din sectorul feroviar nu este pe profit"”. Ziare.com.
  57. ↑ „Cresc salariile celor de la ANR și CERONAV. Ministerul Transporturilor invocă o „situație excepțională"”. replicaonline.ro. .
  58. ↑ Matache, Cristian (). „Creșteri de salarii fără număr pentru subordonații lui Grindeanu!”. Puterea.ro.
  59. ↑ „Grindeanu confirmă: I-am cerut lui Boloș 16 miliarde lei la rectificare. Am crezut că face infarct”. Profit.ro. .
  60. ↑ „Câți bani încasează Sorin Grindeanu ca ministru al Transporturilor: „Este cam al 180-lea salariu din minister"”. Digi24. .
  61. 1 2 Bianca Felseghi (). „Două dintre cele trei cărți din CV-ul premierului Grindeanu sunt de negăsit”. PressOne.
  62. ↑ Ioana Hurdea (). „Sorin Grindeanu a scris o carte care nu se găsește nicăieri: nici în librării, nici în biblioteci, nici pe internet”. Aktual24.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Răzvan Cotovelea		 Ministrul Comunicațiilor
7 decembrie 2014 – 15 noiembrie 2015		 Succesor:
Marius Bostan


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sorin_Grindeanu&oldid=17655696