Guvernul Nicolae Ciucă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Guvernul Nicolae Ciucă
Al 132-lea guvern al României Flag of Romania.svg
25 noiembrie 2021 — în funcție
Exercită mandatul
Nicolae-Ionel Ciucă 2020-5001 (cropped).jpg
Data formării 25 noiembrie 2021 (învestit acum 10 luni și 2 zile)
Oameni și organizații
Prim-ministru Nicolae Ciucă
Șeful statului Klaus Iohannis
Numărul curent de miniștri 21
Partide membre Coaliția Națională pentru România constituită din

Guvern majoritar absolut

319 / 466 (68%)
Partide de opoziție
Opoziție minoritară
147 / 466 (32%)
Liderii opoziției
Istoria
Alegeri precedente 2020
Mandatul legislativului 2020-2024
Bugetul Bugetul de finanțare a statului din anul 2022 cu valoarea de 88,8 mld. lei


Precedent Guvernul Florin Cîțu

Guvernul Nicolae Ciucă exercită puterea executivă în România începând cu 25 noiembrie 2021. Condus de politicianul și generalul român în rezervă Nicolae Ciucă, guvernul este girat de Coaliția Națională pentru România, alcătuită din formațiunile politice Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și susținut în Parlament de către Grupul parlamentar al Minorităților Naționale.[1]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Guvernul Nicolae Ciucă este un guvern supermajoritar format de alianța politică Coaliția Națională pentru România, care însumează 65% dintre deputații și senatorii Parlamentului României, formându-se majoritate absolută, compusă din Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), sprijinită de deputații Grupului parlamentar al Minorităților Naționale, însumând 4% dintre deputați și senatori, astfel încrederea acordată la votul de învestitură a fost de 69%.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Informații suplimentare: Criza politică din România din 2021

În data de 22 noiembrie 2021, Nicolae Ciucă a fost desemnat prim-ministru pentru a doua oară.

În zilele de 22 și 23 noiembrie 2021, partidele politice constituante ale guvernului au anunțat componența acestuia.

Tot pe 23 noiembrie 2021, cele trei formațiuni politice și-au demonstrat majoritatea parlamentară, votând candidați comuni pentru funcțiile de președinte ale Camerelor Parlamentului: președintele Camerei DeputațilorMarcel Ciolacu, afiliat PSD și președintele SenatuluiFlorin Cîțu, afiliat PNL. În timp ce Camera Deputaților nu mai avea președinte cu mandat cu atribuții depline din cauza demisiei fostului prim-ministru Ludovic Orban, Senatul a demis-o pe președinta Anca Dragu și a fost înlocuită în aceeași zi cu premierul interimar din acel moment, Florin Cîțu.

În 24 noiembrie 2021, au avut loc audierile miniștrilor propuși în comisiile parlamentare. Toți miniștrii au fost validați prin audieri.

În 25 noiembrie 2021, guvernul a fost supus votului de încredere în Parlamentul României (primind 318 de voturi „pentru” și 126 „împotrivă”), a avut loc ceremonia de depunere a jurământului la Cotroceni și a fost publicat decretul în Monitorul Oficial.[2]

La data de 8 decembrie 2021, s-a înființat în Guvernul Nicolae Ciucă postul ministerial de secretar general al Guvernului. Funcția este ocupată de Marian Neacșu, afiliat Partidului Social Democrat.

Pe 15 decembrie 2021, Florin Roman a demisionat din funcția de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării. Apoi, funcția a fost preluată interimar de ministrul Energiei, Virgil Popescu.

În 28 ianuarie 2022, după o lună la demisia lui Florin Roman, ministrul Fondurilor Europene în guvernele Orban (1) și Orban (2), Marcel Boloș, a fost învestit în funcția de ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării de către Președintele României Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.

Pe 7 aprilie 2022, Dan Vîlceanu a demisionat din funcția de ministru al Fondurilor Europene. Funcția este preluată interimar de Ioan-Marcel Boloș, care a mai deținut anterior ministerul.

Pe 3 mai 2022, Marcel Boloș a devenit ministru al Proiectelor Europene, iar deputatul Sebastian Burduja ministru al Digitalizării.[3]

Pe 23 iunie 2022, Adrian Chesnoiu a demisionat din funcția de ministru al Agriculturii, după ce a fost acuzat de corupție, abuz în serviciu și luare de mită.

Pe 8 iulie 2022, la două săptămâni după demisia lui Adrian Chesnoiu, Petre Daea a redevenit ministru al Agriculturii după mai bine de cinci ani.

Pe 28 iulie 2022, în urma discursului prim-ministrului maghiar Viktor Orban în localitatea Băile Tușnad, doi președinți ale unor filiale ale PNL au susținut că UDMR trebuie să renunțe la portofoliile ministeriale deținute de el și să treacă în Opoziția Parlamentară. Apoi, și Președintele României a cerut explicații organizației politice UDMR să răspundă cu privire la discursul șefului executivului maghiar.

Componența[modificare | modificare sursă]

Unele funcții din guvern sunt schimbate prin rotație între PSD și PNL: Prim-ministrul, Secretarul General al Guvernului, și miniștrii Afacerilor Interne, Justiției, Finanțelor Publice și Apărării.[4] Presupunând că alianța guvernamentală nu se va desființa între timp, următoarea rotativă va avea loc pe 25 mai 2023.[5]

MinisterNumePartidÎn funcție dinPână la
Prim-ministru al României Flag of the Prime Minister of Romania.svgNicolae CiucăPNL25 noiembrie 2021
Viceprim-ministru cu portofoliul de ministru al Transporturilor și InfrastructuriiSorin GrindeanuPSD25 noiembrie 2021
Viceprim-ministru fără portofoliu ministerialHunor KelemenUDMR25 noiembrie 2021
Ministrul Afacerilor ExterneBogdan AurescuIndependent25 noiembrie 2021
Ministrul Afacerilor InterneLucian BodePNL25 noiembrie 2021
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării RuraleAdrian ChesnoiuPSD25 noiembrie 202123 iunie 2022
Petre DaeaPSD8 iulie 2022
Ministrul Apărării NaționaleVasile DîncuPSD25 noiembrie 2021
Ministrul Cercetării, Inovării și DigitalizăriiFlorin RomanPNL25 noiembrie 202115 decembrie 2021
Ioan-Marcel BoloșPNL28 ianuarie 20223 mai 2022
Sebastian BurdujaPNL3 mai 2022
Ministrul CulturiiLucian RomașcanuPSD25 noiembrie 2021
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și AdministrațieiAttila CsekeUDMR25 noiembrie 2021
Ministrul EconomieiFlorin SpătaruPSD25 noiembrie 2021
Ministrul EducațieiSorin CîmpeanuPNL25 noiembrie 2021
Ministrul EnergieiVirgil-Daniel PopescuPNL25 noiembrie 2021
Ministrul FinanțelorAdrian CâciuPSD25 noiembrie 2021
Ministrul Investițiilor și Proiectelor EuropeneDan VîlceanuPNL25 noiembrie 20217 aprilie 2022
Ioan-Marcel BoloșPNL3 mai 2022
Ministrul JustițieiCătălin PredoiuPNL25 noiembrie 2021
Ministrul Muncii și Solidarității SocialeMarius BudăiPSD25 noiembrie 2021
Ministrul Mediului, Apelor și PădurilorBarna TánczosUDMR25 noiembrie 2021
Ministrul SănătățiiAlexandru RafilaPSD25 noiembrie 2021
Ministrul SportuluiEduard NovakUDMR25 noiembrie 2021
Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de ȘanseGabriela FireaPSD25 noiembrie 2021
Ministrul Antreprenoriatului și TurismuluiDaniel CadariuPNL25 noiembrie 2021
Secretarul General al GuvernuluiMarian NeacșuPSD25 noiembrie 2021

Distribuția ministerelor conform afilierii politice[modificare | modificare sursă]

Proiecte guvernamentale[modificare | modificare sursă]

Domeniul energetic[modificare | modificare sursă]

Susținerea energiei verzi[modificare | modificare sursă]

Un comunicat guvernamental din 15 iulie 2022 anunță susținerea programului de dezvoltare al energiei verzi în România.

Susținerea energiei nucleare obținute prin reactoare mici modulare[modificare | modificare sursă]

Guvernul a semnat un acord pentru dezvoltarea de reactoare nucleare mici modulare cu firma americană NuScale Power.

Susținerea dezvoltării automobilelor electrice[modificare | modificare sursă]

Prim-ministrul României a declarat susținere pentru inițiativa unui colectiv clujean de dezvoltatori ai unui prototip românesc de automobil electric la prezentarea publică a acestuia la un târg tehnologic în 20 mai 2022.

Opoziția Parlamentară[modificare | modificare sursă]

Uniunea Salvați România (USR), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Forța Dreptei (FD), Partidul Alternativa Dreaptă (AD), Alianța pentru Patrie (APP), Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER), Partidul SOS România și Grupul parlamentar al Neafiliaților formează Opoziția Parlamentară față de Guvernul Nicolae Ciucă.

USR și-a retras susținerea acordată Guvernului Florin Cîțu după ce a respins proiectul Anghel Saligny și nu a tolerat multe probleme cu prim-ministrul, printre care istoricul penal al acestuia. Ca replică, PNL nu a mai coalizat cu USR, ci a început discuții cu PSD privind formarea unui nou cabinet guvernamental.

AUR a fost în opoziție față de toate guvernele din legislatura 2020-2024 al legislativului.

FD este un partid rezultat din desprinderea unui părți din PNL care a susținut mișcarea lui Ludovic Orban de a demisiona din partid.

Neafiliații sunt senatori și deputați care nu mai sunt afiliați partidului și/sau grupului parlamentar pentru care au candidat. Din neafiliați fac parte deputați și senatori afiliați anterior PNL, AUR, UDMR și PSD.

Un deputat afiliat anterior AUR, Francisc Tobă, este acum membru al partidului politic Alianța pentru Patrie, deci este neafiliat ca grup parlamentar, dar afiliat politic.

Începând cu anul 2022, Guvernul Nicolae Ciucă a fost supus mai multor moțiuni simple inițiate împotriva unor miniștri afiliați Partidului Național Liberal și Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, toate fiind inițiate de deputați asociați partidului Uniunea Salvați România. Fiecare moțiune simplă nu a reușit să întrunească majoritatea necesară. Cea mai recentă moțiune simplă a fost cea împotriva ministrului Energiei Virgil Popescu, fiind suspendată din cauza lipsei ministrului la care s-a inițiat moțiunea. O moțiune simplă depusă a fost invalidă, fiind aceea împotriva ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, din cauza unei erori la tabelul de semnături. Singurul partid politic din coaliție care nu a avut până în prezent un ministru supus unei moțiuni a fost Partidul Social Democrat.

În ultimele zile ale lunii mai, senatorul de Iași Diana Șoșoacă s-a înscris în formațiunea SOS România, fiind neafiliată până atunci.

De-a lungul lunii iunie, deputați și senatori din USR s-au dezafiliat din formațiune, optând pentru afilierea în actualul partid politic REPER. Nu au demisionat toți în același timp, ci unul câte unul, pentru ca tranziția din USR în REPER să rămână timp îndelungat în presă.

Partidele politice Forța Dreptei, Alianța pentru Patrie, SOS România și REPER nu au grupuri parlamentare proprii, dar au fost menționate pentru că au unul sau mai mulți parlamentari afiliați în aceste formațiuni. Dintre toate, Forța Dreptei deține cel mai mare număr de parlamentari. Cu toate că are numărul necesar de formare a unui grup parlamentar, Forța Dreptei nu poate forma unul, deoarece Regulamentul Camerei Deputaților interzice înființarea unui grup parlamentar în timpul mandatului legislativului. Se poate forma grup parlamentar doar în timpul validării mandatelor deputaților și senatorilor. Pentru Forța Dreptei există un grup parlamentar care funcționează doar moral, nefiind înregistrat la Camera Deputaților.

Note și referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Guvernul PNL-PSD-UDMR, jurământ la Cotroceni. Iohannis: E nevoie de un guvern solid și acum există / A fost nevoie să se treacă peste multe orgolii pentru a găsi punctele comune, HotNews, , accesat în  
  2. ^ VIDEO Guvernul PNL-PSD-UDMR a trecut de Parlament cu 318 voturi. Ciucă: Am înțeles cu toții că este vorba despre asumarea responsabilității - Politic - HotNews.ro, www.hotnews.ro,  
  3. ^ Marcel Boloș, numit ministru la Proiecte Europene, iar Sebastan Burduja la Digitalizare, Stirileprotv.ro,  
  4. ^ „Cum arată Guvernul Ciucă. Rotativă în 2023 pentru premier și trei ministere. Premierul desemnat, prima ședință cu miniștrii propuși”. Digi24. 
  5. ^ „Surse: Olguța Vasilescu: "Bravo, Marcele! Ai luat și banii de pe pieptul mortului". Stănescu: "Ești mai bun negociator ca Hrebenciuc". Digi24.