Florin Cîțu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Florin Cîțu
Romanian Prime Minister Vasile-Florin Cîțu (11-05-2021) (cropped).jpg
Date personale
Născut (49 de ani) Modificați la Wikidata
Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațieeconomist
politician Modificați la Wikidata
Lider de partid în Partidul Național Liberal Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Precedat deLudovic Orban
Ministru al finanțelor Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deAlexandru Nazare
Succedat deDan Vîlceanu
Al 69-lea prim-ministru al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – [1]
Precedat deLudovic Orban
Senator al României Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
CircumscripțiaBucurești
Legislaturălegislatura 2020–2024
Al 160-lea ministru al finanțelor Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deEugen Teodorovici
Succedat deAlexandru Nazare
Senator al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
CircumscripțiaBucurești
Legislaturălegislatura 2016–2020[*]

PremiiOrdinul de Merit, clasa I[*] ()
Partid politic PNL
Alma materUniversitatea Statului Iowa[*] (master în politică monetară, )
Grinnell College[*][[Grinnell College (liberal arts college in Iowa, United States)|​]] (licență[*] în economie, )
Prezență online

Florin-Vasile Cîțu (n. , Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România) este un politician român, prim-ministru interimar al României, senator al circumscripției București, și fost ministru al Finanțelor Publice.[2][3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Educație[modificare | modificare sursă]

Florin Cîțu este licențiat în științe economice, absolvind Grinnell College din Iowa, SUA în 1996. Pregătirea academică a acestuia a continuat cu un masterat în științe economice în cadrul Iowa State University, pe care l-a susținut în anul 2002.[4][5]

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

Florin Cîțu a ocupat postul de economist în cadrul Băncii Naționale a Noii Zeelande, între ianuarie 2001 și octombrie 2003, și în cadrul Băncii Europene de Investiții între noiembrie 2003 și decembrie 2004.[6]

În cadrul ING Bank România, a activat ca economist șef, între ianuarie 2006 și ianuarie 2007, și șef al departamentului piețe financiare, între ianuarie 2007 și martie 2011.[6] Cîțu a pierdut postul din cadrul ING România după reorganizarea departamentului din care făcea parte.[7] Mișu Negrițoiu, directorul ING România din acea perioadă, care l-a recrutat, iar ulterior înlăturat pe Cîțu, l-a caracterizat pe acesta drept „un mic satrap, foarte învechit” care „nu știe să lucreze în echipă”.[7][8] Cîțu a pierdut procesul intentat fostului angajator pentru concediere.[7]

Între aprilie 2011 și octombrie 2016, Florin Cîțu a activat ca analist și consultant economic pe probleme de administrarea riscului de curs valutar și de dobândă și politică macroeconomică.[6][9]

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

Florin Cîțu a fost ales senator pe listele PNL în circumscripția electorală nr. 42, București, cu prilejul alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016 și reales în urma alegerilor parlamentare din 2020. Anterior ocupării fotoliului de ministru al Finanțelor în Guvernul Ludovic Orban (1), acesta a fost membru al diverselor comisii din Parlamentul României specializate în teme financiare și economice.[10]

Ministru al Finanțelor Publice[modificare | modificare sursă]

Ca ministru al Finanțelor, Florin Cîțu a susținut o serie de politici economice moderat liberale, politica de taxare a statului rămânând stabilă pe parcursul mandatului său.[11] Acesta nu s-a opus măsurilor de politică socială impuse de guvernele anterioare, promițând creșterea valorilor pensiilor de stat și alocațiilor de stat pentru copii.[12]

Florin Cîțu și-a început mandatul de ministru al Finanțelor cu intenția de a lista la bursă CEC Bank și compania de energie Hidroelectrica, ambele deținute de statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, a doua fiind deținută parțial și de Fondul Proprietatea.[13][14] Dificultățile cauzate de pandemia de COVID-19 și lipsa unei majorități parlamentare care să susțină o astfel de măsură au împiedicat-o.[13][15] În iunie 2020, parlamentul, controlat de opoziția condusă de Partidul Social Democrat, a promulgat o lege care interzicea înstrăinarea participațiilor statului în orice societate în care are calitate de acționar, făcând imposibile listările la bursă a companiilor menționate.[13][15]

Florin Cîțu a ocupat funcția de ministru al Finanțelor în contextul pandemiei de COVID-19 și recesiunii din 2020. A fost responsabil pentru programul economic menit să combată efectele recesiunii în România și să stimuleze creșterea economică. Programul a fost caracterizat de intervenționism economic, fiind acordate o serie de granturi societăților cu răspundere limitată, întreprinderilor mici și mijlocii și firmelor cu activitate agricolă.[16] De asemenea, s-a căutat stimularea investițiilor prin acordarea de granturi pentru noi investiții și prin asigurarea creditelor pentru investiții.[17][18] Măsurile cu impact social au inclus susținerea șomajului tehnic de către bugetul de stat, acordarea de granturi pentru formarea profesională a angajaților și încurajarea programului de muncă flexibil și a muncii de la distanță.[16]

Rezultatele programului de stimulare economică au rămas incerte la finalul mandatului de ministru al Finanțelor al lui Florin Cîțu.[19] În primele două semestre ale anului 2020, anterior măsurilor de susținere a activității economice, economia României a suferit a doua cea mai accentuată scădere din Uniunea Europeană.[20] În urma măsurilor luate de Ministerul de Finanțe, România a suferit o creștere economică de 5,6%.[20] Meritul programului de stimulare economică rămâne incert deoarece perioada de revenire economică a coincis cu perioada de relaxare a măsurilor de carantină generală.[19]

Prima desemnare ca prim-ministru al României[modificare | modificare sursă]

În urma demiterii prin moțiune de cenzură a Guvernului Ludovic Orban (1), Cîțu a fost desemnat de președintele Klaus Iohannis drept candidat la funcția de prim-ministru al României pe data de 26 februarie 2020.[21][22]. Acest fapt a creat un conflict cu liderului PNL, Ludovic Orban, care își dorea în continuare funcția de prim-ministru. În urma acestui conflict, și datorită lipsei de susținere din partea PNL, Cîțu își retrage mandatul de premier desemnat pe data de 12 martie 2020. Acesta este reinvestit ca ministru al Finanțelor Publice în data de 14 martie 2020 în Guvernul Ludovic Orban (2).[3][23][24]

Prim-ministru al României[modificare | modificare sursă]

În urma alegerilor parlamentare din 2020, coaliția formată din PNL, alianța USR-PLUS și UDMR l-a propus pe Florin Cîțu pentru funcția de prim-ministru al României.[25] În data de 22 decembrie 2020, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Florin Cîțu candidat pentru funcția de prim-ministru al României.[26] La 23 decembrie 2020, Guvernul Florin Cîțu a fost aprobat de Parlamentul României, cu 260 de voturi pentru și 186 împotrivă, și a depus jurământul în fața Președintelui României.[27]

În urma unor conflicte repetate și a demiterii miniștrilor Vlad Voiculescu și Stelian Ion, USR PLUS își retrage toți miniștri din guvernul Cîțu pe 6 septembrie 2021 și depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului.[28][29] Guvernul Cîțu a fost demis pe 5 octombrie 2021, cu 281 de voturi, moțiunea de cenzură împotriva guvernului fiind cea mai votată de după revoluție până în acel punct.[30][31] Ultima hotărâre luată de Cîțu ca premier a fost distribuirea unei sume de peste un miliard de lei din fondul de rezervă al Guvernului către administrațiile locale conduse de primarii coaliției PNL și UDMR, în detrimentul celor conduse de opoziția PSD și USR.[32][33]

Controverse[modificare | modificare sursă]

Florin Cîțu a fost arestat în data de 3 decembrie 2000, în Comitatul Story, Iowa, acuzat de conducere sub influența alcoolului, având o alcoolemie de 0.161 la mie, limita legală în statul Iowa fiind de 0.08.[34][35][36] Găsit vinovat, Cîțu a fost condamnat la 2 zile de închisoare, achitarea unei amenzi de 1.000 de dolari și a tuturor costurilor legale.[35]

Pe 21 iulie 2008, Cîțu a fost dat în judecată a doua oară în SUA, din cauza neplății unei datorii de 6.698,73 de dolari către Maryland National Bank.[37][38][39] Nefiind prezent în America și neputând fi localizat de către firma de investigații angajată de bancă, procesul împotriva lui Cîțu este suspendat.[38] În perioada acestor evenimente, Cîțu era director de Piețe Financiare la ING Bank România.[38]

În august 2021, au fost prezentate în presă mai multe inadvertențe din CV-ul oficial al lui Cîțu.[40][41][42] Deși acesta susținea că a urmat un curs de master între anii 1997 și 1999, ulterior urmând studii doctorale până în anul 2002, Grinnell College a confirmat public că Florin Cîțu a terminat programul de master doar în anul 2002.[40]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ministers of the Romanian Government (în engleză), accesat în  
  2. ^ „Citu appointed Romania's prime minister-designate”. 
  3. ^ a b „Cine este Florin Cîțu, noul premier desemnat”. 
  4. ^ „Premierul Cîțu a mințit în CV-ul oficial de la Guvern cu privire la anul absolvirii masterului în SUA!”. Libertatea. . Accesat în . 
  5. ^ „Inadvertențe în CV-ul premierului Cîțu: Deși a scris că a terminat masterul în 1999, Universitatea din Iowa spune ca l-a încheiat doar în 2002”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  6. ^ a b c „Florin Cîțu CV” (PDF). gov.ro. 
  7. ^ a b c „Mișu Negrițoiu, fostul șef al lui Florin Cîțu: „Un mic satrap, foarte învechit, nu știe să lucreze în echipă". Libertatea. . Accesat în . 
  8. ^ „Mișu Negrițoiu, fostul șef al lui Florin Cîțu, explică de ce l-a concediat din ING: "Un mic satrap, foarte învechit, nu știe să lucreze în echipă". G4Media.ro. . Accesat în . 
  9. ^ „Cine este Florin Cîțu, noul premier desemnat de președintele Iohannis”. 
  10. ^ „senat.ro Florin-Vasile CÎȚU”. 
  11. ^ „Ce se va întâmpla cu taxele în România. Explicațiile ministrului Finanțelor, Florin Cîțu”. 
  12. ^ „Florin Cîțu: Creștem pensiile cu cea mai mare sumă pe care au văzut-o românii. Da, le vom crește”. 
  13. ^ a b c „Listarea Hidroelectrica. Meyer, Fondul Proprietatea: Cea mai mare problemă rămâne dezacordul dintre Guvern și Parlament”. 
  14. ^ „CEC se va lista la bursă. Ministrul de finanțe: „Competiția este cea mai bună, să fii analizat de piață, altfel îți faci treaba!". 
  15. ^ a b „PSD interzice pentru doi ani orice privatizare, printr-o lege inițiată de Șerban Nicolae. Orban critică dur proiectul”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  16. ^ a b „A apărut planul pentru relansarea economică a României: guvernul va da bani în mână IMM-urilor și unora dintre angajați”. 
  17. ^ „IMM Factor 2020: garanții și ajutor de stat pentru firme”. 
  18. ^ „IMM Invest”. 
  19. ^ a b „Romania's Unique Workforce Traits Were The Key For Its Labor Market Resilience In 2020”. 
  20. ^ a b „România are o scădere economică de 6%, a doua cea mai mare din UE”. 
  21. ^ Braghiș, Nicoleta (). „A fost desemnat un nou candidat pentru funcția de premier al României”. Ziarul de Gardă. Accesat în . 
  22. ^ „Klaus Iohannis: Azi am decis să îl desemnez pentru poziția de premier pe domnul Florin Cîțu”. G4media.ro. . Accesat în . 
  23. ^ „Comunicat de presă”. Administratia prezidențială. . Accesat în . 
  24. ^ „Cine este Florin Cîțu și prin ce s-a remarcat în ultimul an, ca ministru al Finanțelor”. 
  25. ^ „Cum se împart banii și puterea în noul Guvern”. 
  26. ^ Popescu, Sebastian (). „Cine este Florin Cîțu, desemnat de Klaus Iohannis pentru funcția de prim-ministru”. ProTV.ro. Accesat în . 
  27. ^ Departamentul Politic (), „Noul Guvern de coaliție condus de Florin Cîțu a fost învestit de Parlament. Mesajul lui Iohannis, la ceremonia de învestire”, Mediafax, accesat în  
  28. ^ „Reacții după anunțul demisiilor miniștrilor USR PLUS. Orban: "Premierul a luat niște decizii care au aruncat în aer coaliția". Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  29. ^ „Miniștrii USR PLUS pleacă din Guvernul Cîțu. „Marți dimineață, la prima oră, premierul va avea demisiile noastre pe birou". Libertatea. . Accesat în . 
  30. ^ „BREAKING Guvernul Cîțu a căzut. 281 de voturi la moțiunea de cenzură, cel mai mare scor din istoria moțiunilor”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  31. ^ „Guvernul Cîțu a fost demis. Moțiunea de cenzură a trecut, cu un scor istoric / Ce urmează - Esential - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  32. ^ „Un miliard pentru primari din pușculița premierului Cîțu | Marii câștigători sunt de la PNL și UDMR”. Europa Liberă România. Accesat în . 
  33. ^ „Lista completă a primăriilor și consiliilor județene pentru care Cîțu a scos un miliard de lei din Fondul de rezervă”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  34. ^ „Florin Cîțu a recunoscut că a fost închis în SUA, după ce a fost prins băut la volan acum 20 de ani. „A fost o greșeală. Am plătit foarte scump". Libertatea. . Accesat în . 
  35. ^ a b „EXCLUSIVITATE. Întreg dosarul penal al premierului Florin Cîțu din instanța din SUA. Adevărata poveste DOCUMENT”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  36. ^ „Cîțu recunoaște că a condus băut în SUA: A fost o greșeală acum 20 de ani, am plătit o amendă foarte mare. E interesant că apare informația acum, în competiția internă din PNL”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  37. ^ „Al doilea dosar al lui Florin Cîțu din instanța din SUA”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  38. ^ a b c „Mediafax publică un dosar din SUA din 2008 împotriva lui Cîțu pentru neplata unei datorii de aproape 7.000 de dolari la Maryland National Bank”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  39. ^ „Florin Cîțu, dat în judecată în SUA pentru o datorie de aproape 7.000 de dolari”. adevarul.ro. Accesat în . 
  40. ^ a b „Premierul Cîțu a mințit în CV-ul oficial de la Guvern cu privire la anul absolvirii masterului în SUA!”. Libertatea. . Accesat în . 
  41. ^ „Inadvertențe în CV-ul premierului Cîțu: Deși a scris că a terminat masterul în 1999, Universitatea din Iowa spune ca l-a încheiat doar în 2002”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  42. ^ „Cîțu, despre inadvertențele sesizate în CV-ul său: Deși cursurile programului doctoral au fost completate, nu am mai susținut disertația /Am terminat programul de master în cadrul Iowa State University”. G4Media.ro. . Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons-logo.svg Materiale media legate de Florin Cîțu la Wikimedia Commons


Predecesor:
Eugen Teodorovici
Al 160-lea ministru
al Finanțelor Publice ale României

4 noiembrie 201923 decembrie 2020
Succesor:
Alexandru Nazare