Nicolae Ionescu (publicist)
| Nicolae Ionescu | |||
 | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | 1820 Roman, Principatul Moldovei[1] | ||
| Decedat | 24 ianuarie 1905 Brad, Regatul României | ||
| Cetățenie |  România  | ||
| Ocupație | publicist și om politic | ||
| Limbi vorbite | română | ||
| Partid politic | Partidul Național Liberal , Fracțiunea Liberă și Independentă | ||
| Studii | Academia Mihăileană din Iași, Facultatea de Drept din Paris | ||
| Note | |||
| Revoluționar pașoptist Participant la Marea Adunare Națională de la Blaj | |||
| |||
Modifică date / text  | |||
Nicolae Ionescu (n. 1820, Roman, Principatul Moldovei[2][3] – d. 24 ianuarie 1905, Brad, Regatul României) a fost un publicist și politician român, membru fondator și vicepreședinte (1889-1892) al Societății Academice Române (Academia Română). A desfășurat o activitate didactică intensă, a participat la Revoluția din 1848, a fost senator, deputat și ministru de externe. S-a remarcat ca un orator deosebit.
Nicolae Ionescu a studiat la Academia Mihăileană din Iași, după care a urmat Facultatea de Drept la Paris. Aici, el s-a alăturat Societății Studenților Români din capitala Franței și a luat parte la diferite acțiuni de susținere a culturii române, printre altele fiind redactor la revista Étoile du Danube, care apărea la Bruxelles. În februarie 1848, a luat parte la Revoluție, la Paris.
După ce s-a întors în țară, a început o intensă activitate didactică și publicistică. Timp de 7 ani (1860 - 1867) a fost redactor la revista Tribuna Română.
S-a implicat în politică, participând la Marea Adunare Națională de la Blaj din 1848. A participat la activitatea Comitetului revoluționar de la Cernăuți.
Distincții
[modificare | modificare sursă]A fost distins cu ordinele „Steaua României” în grad de Mare Ofițer (1 ianuarie 1878) și „Coroana României” în grad de Mare Cruce (26 mai 1882).[4]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Chirilă, Andrei (). „Nicolae Ionescu și Fracțiunea Liberă și Independentă de la Iași” (PDF). Anuarul Muzeului Național al Literaturii Române Iași (14): 9–23. Accesat în .
- ↑ Burlacu, Gheorghe; Rădulescu, Mihai Sorin (). „Ioneștii de la Brad, studiu genealogic și istoric” (PDF). Carpica (21): 57–94. Accesat în .
- ↑ Burlacu, Gheorghe; Măzăreanu, Ion (). „Satul Brad, baștină și moșie a Isăceștilor și Ioneștilor” (PDF). Carpica (22): 117–156. Accesat în .
- ↑ Anuarul Ordinelor Române: Cuprindend mutuațiunile până la 13 februarie 1898 (1898). Bucuresci: Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, p. 113
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, București, 1999 ISBN 973-27-06967