Nicolae Ciucă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Nicolae Ciucă
Nicolae-Ionel Ciucă 2020-5001 (cropped).jpg
Nicolae Ciucă
Date personale
Născut (54 de ani) Modificați la Wikidata
Plenița, Oltenia, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Națională de Apărare „Carol I”
Academia de Înalte Studii Militare[*]  Modificați la Wikidata
Activitate
RamuraForțele Terestre Române  Modificați la Wikidata
Gradulgeneral  Modificați la Wikidata
Bătălii / Războaierăzboiul din Irak[*]
Bătălia de la Nassiriya[*]  Modificați la Wikidata
Cariera politică
Senator al României Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
CircumscripțiaDolj
Legislaturălegislatura 2020–2024
Prim-ministru al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Șef al statuluiKlaus Iohannis
Precedat deLudovic Orban
Succedat deFlorin Cîțu
Ministru al apărării naționale Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
GuvernGuvernul Ludovic Orban
Guvernul Ludovic Orban (2)
Guvernul Florin Cîțu
Precedat deGabriel-Beniamin Leș
Șef al Statului Major General al Armatei Române Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Șef al statuluiKlaus Iohannis
Precedat deȘtefan Dănilă
Succedat deDaniel Petrescu[*]

Partid politicPNL (din )

Nicolae Ionel Ciucă (n. , Plenița, Oltenia, România) este un general român cu 4 stele în rezervă și politician român care în prezent ocupă funcția de Ministru al Apărării Naționale în cadrul Guvernului României. În perioada 7 decembrie 2020 - 23 decembrie 2020, acesta a ocupat funcția de prim-ministru interimar al României în urma demisiei lui Ludovic Orban.[1] Între 1 ianuarie 2015 și 29 octombrie 2019 a ocupat funcția de Șef al Statului Major al Apărării, înlocuindu-l pe generalul Ștefan Dănilă, care deținuse funcția în perioada 28 decembrie 2010 – 1 ianuarie 2015.[2] În data de 28 octombrie 2019 a fost trecut în rezervă de către Klaus Iohannis, președintele României.[3]

La sfârșitul anului 2020, în urma Alegerilor Parlamentare din 6 decembrie, numele său a fost vehiculat de către presa din România ca posibilă propunere pentru funcția de prim ministru cu mandat plin, în cele din urmă, pe 22 decembrie 2020, Klaus Iohannis propunându-l pe Florin Cîțu pentru aceasta funcție.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Nicolae Ionel Ciucă s-a născut pe 7 februarie 1967 în localitate Plenița din județul Dolj. În anul 1985, acesta promovează ciclul liceal la Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, trei ani mai târziu, absolvind Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. În 1995, promovează cursurile Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea Interarme, Specialitatea Arme Întrunite din București. În perioada 1990-2000, Ciucă urmează diverse cursuri de perfecționare, de asemenea ocupă și anumite funcții de ofițer în cadrul Brigăzii 2 Mecanizată „Rovine” și Batalionului 121 Cercetare. În 2003, Ciucă devine doctor în științe militare cu teza Dimensiunea angajării Armatei României în operații întrunite multinaționale în cadrul UNAP „Carol I” București. De asemenea, în 2006, își desăvârșește cunoștințele în materie militară prin absolvirea unui masterat în Studii Strategice în cadrul Colegiul de Război al Forțelor Terestre din SUA. Începând cu data de 4 noiembrie 2019, acesta exercită funcția de Ministru al Apărării Naționale în cadrul Guvernului României. Nicolae Ciucă este căsătorit și are un copil.

Controverse[modificare | modificare sursă]

Nicolae Ciucă s-a aflat în centrul unui scandal iscat la sfârșitul anului 2018, când Președintele Romaniei, Klaus Iohannis, a hotărât în mod unilateral prelungirea cu un an a mandatului lui Ciucă la conducerea SMAp, decizie atacată în instanța de Contencios Administrativ de către ministrul apărării de la acea vreme, Gabriel-Beniamin Leș, cu susținerea Palatului Victoria. Toată situația s-a petrecut datorită refuzului lui Iohannis de a numi în funcția de șef al SMAp pe generalul Dumitru Scarlat, cunoscut ca fiind un apropiat al Palatului Victoria. Opoziția lui Iohannis se datora faptului că generalul Scarlat nu îndeplinea condițiile impuse de lege, nefiind nici șeful SMFT, SMFA sau SMFN, nici locțiitorul șefului SMAp, cei patru fiind sigurii ce puteau ocupa poziția cea mai înalta pe linie militară din Armata Română. Palatul Victoria dorea ca generalul Scarlat să fie numit în funcția șef al unei categorii de forțe, după care, în aceeași ședință a CSAT, Scarlat să fie numit șef al SMAp, variantă evaluată de Iohannis ca fiind total neprofesionistă. În cele din urmă, conflictul a fost dezamorsat de către Curtea de Apel București, care i-a dat dreptate lui Iohannis printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Cine este Nicolae Ciucă, Stirile ProTV, 7 decembrie 2020
  2. ^ „Generalul Nicolae-Ionel Ciucă a fost numit în funcția de șef al Statului Major (biografie)”. Agerpres. . Accesat în . 
  3. ^ „Klaus Iohannis a semnat decretul privind trecerea în rezervă a generalului Nicolae Ciucă, propus ministru al Apărării”. Digi24. . Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
General Ștefan Dănilă
Șeful Statului Major General
31 decembrie 2014

Succesor:
General-locotenent Daniel Petrescu