Guvernul Florin Cîțu
| Guvernul Florin Cîțu Al 131-lea guvern al României  | |
| 23 decembrie 2020 — 25 noiembrie 2021 Revocat prin moțiune de neîncredere | |
_(cropped).jpg) | |
| Data formării | |
| Data dizolvării | |
| Oameni și organizații | |
| Prim-ministru | Florin Cîțu |
| Șeful statului | Klaus Iohannis |
| Numărul curent de miniștri | 18 |
| Partide membre | Coaliție guvernamentală compusă din
244 / 466 (52%)
Guvern minoritar (din 7 septembrie 2021) 164 / 466 (35%)
|
| Partide de opoziție |
Opoziție minoritară 206 / 466 (44%)
|
| Liderii opoziției |
|
| Istoria | |
| Alegeri | 2020 |
| Mandatul legislativului | 2020–2024 |
| Precedent | Guvernul Ludovic Orban (2) |
| Succesor | Guvernul Nicolae Ciucă |
Modifică text  |
|
Guvernul Florin Cîțu a guvernat România începând cu și până la 25 noiembrie 2021.[1] Acesta a fost format în urma alegerilor parlamentare din același an. Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 octombrie 2021 cu 281 de voturi „pentru” și 0 voturi „împotrivă” dintre cele 281 de voturi exprimate și a rămas în funcție cu atribuții limitate până la investirea noului Guvern Ciucă.[2]
Guvernul a avut următoarea componență:
Istoric[modificare | modificare sursă]
După alegerile legislative din 2020, președintele Klaus Iohannis a anunțat posibilitatea formării unui guvern de centru-dreapta, referindu-se la trei formațiuni politice (PNL, USR-PLUS și UDMR).[12]
Negocierile pentru formarea majorității au fost la început dificile, întrucât USR-PLUS nu a acceptat ca Ludovic Orban să continue ca prim-ministru, și a revendicat președinția Camerei Deputaților, cu scopul de a avea influență asupra agendei legislative a Parlamentului. În cele din urmă, USR-PLUS a acceptat să cedeze președinția Camerei Deputaților, primind în schimb conducerea Senatului și alte posturi ministeriale cu putere de decizie.
Cele trei formațiuni politice și-au demonstrat majoritatea parlamentară în prima zi de activitate a noului Parlament, votând candidați comuni pentru posturile de președinți de cameră: președintele Camerei Deputaților — Ludovic Orban, de la PNL și președintele Senatului — Anca Dragu, de la USR-PLUS, pe baza acordului de guvernare semnat în aceeași zi.[13]
Președintele a invitat din nou liderii tuturor formațiunilor politice la o nouă rundă de consultări, în data de . În urma consultărilor, a fost desemnat Florin Cîțu pentru funcția de premier.[14] În data de au avut loc audierile miniștrilor și votul parlamentului pentru noul guvern. În urma acestora, toți miniștrii au primit aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate, iar guvernul a fost învestit cu 260 de voturi.[15]
Pe 14 iunie 2021, s-a votat o moțiune de cenzură a PSD împotriva Cabinetului PNL-USR-PLUS-UDMR. Moțiunea a picat, fiind votată exclusiv de parlamentari PSD și AUR, adică 201 parlamentari.
Pe 8 iulie 2021, prim-ministrul Florin Cîțu a luat măsura destituirii ministrului de finanțe Alexandru Nazare, asumându-și personal funcția de ministru interimar al finanțelor. Drept motiv pentru această măsură au fost rezervele pe care Nazare le exprimase pentru achiziționarea a 120 milioane doze de vaccin anti-covid-19 în următorii 2 ani, cât și pentru alocarea a 7 miliarde lei pentru investiții la nivelul primăriilor.
Pe data de 3 septembrie 2021, USR-PLUS și AUR au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Florin Cîțu, așadar USRPLUS a intrat în Opoziție, deoarece ministrul Justiției, Stelian Ion, a fost demis de premier pe 1 septembrie. Moțiunea a fost blocată, apoi, în aceeași lună, PSD depune moțiune de cenzură proprie, care a fost votată pe 5 octombrie 2021.
Guvernul Florin Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 octombrie 2021.
Destituirea ministrului de finanțe Alexandru Nazare[modificare | modificare sursă]
În 8 iulie 2021 prim-ministrul Florin Cîțu a luat măsura destituirii ministrului de finanțe Alexandru Nazare, asumându-și personal funcția de ministru interimar al finanțelor. Drept motiv pentru această măsură au fost rezervele pe care Nazare le exprimase pentru achiziționarea a 120 milioane doze de vaccin anti-covid-19 în următorii 2 ani, cât și pentru alocarea a 7 miliarde lei pentru investiții la nivelul primăriilor[16].
Politică fiscală și economică[modificare | modificare sursă]
Bugetul de stat[modificare | modificare sursă]
Parlamentul a adoptat, în premieră, legea bugetului fără amendamente. Coaliția de guvernare a reușit să strângă 234 de voturi pentru adoptarea bugetului. Cheltuielile cresc, anvelopa salarială nu înregistrează scăderi, nu cresc impozitele și taxele, declară Alexandru Nazare, ministrul de Finanțe. PSD depune mai multe amendamente și mizează mai mult pe un buget axat pe creșteri salariale, de pensii și de alocații, decât pe investiții și reforme. [17]
Președintele Klaus Iohannis a promulgat în data de 8 martie legea bugetului de stat, declarând că investițiile, reformele și creșterea economică sunt pilonii pe care este construit bugetul pentru 2021[18].
Creșterea datoriei publice[modificare | modificare sursă]
În timpul guvernului Florin Cîțu s-a înregistrat o explozie fără precedent a datoriei guvernamentale, acest guvern împrumutând echivalentul a 71 milioane euro/zi.[19] În septembrie 2021 s-a ajuns la o datorie publică de 1750 euro pentru fiecare român (inclusiv copiii)[20]
Lupta cu pandemia COVID-19[modificare | modificare sursă]
Unul din principalele obiective ale guvernului Cîțu a fost lupta cu pandemia COVID-19. La scurt timp după instalarea acestui guvern, în 25 decembrie 2020, prima tranșă de vaccinuri anti-COVID-19 a ajuns în România[21]. Vaccinarea împotriva COVID-19 a început în 27 decembrie 2020[22], concomitent cu toate țările Uniunii Europene. Premierul a declarat că „acțiunile celor care se împotrivesc vaccinării și purtării măștii sunt similare cu ale teroriștilor”[23].
În momentul învestirii guvernului Cîțu (23 decembrie 2020) numărul persoanelor diagnosticate cu infecție COVID-19 în România care muriseră era de 14.766[24]. Până în 5 octombrie 2021, data răsturnării guvernului prin moțiune de cenzură, numărul persoanelor diagnosticate cu infecție COVID care muriseră ajunsese la 37.929[25].
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Guvernul Cîțu a primit 260 de voturi și este învestit”. G4Media. . Accesat în .
- ^ „Guvernul Cîțu a căzut. 281 de voturi la moțiunea de cenzură, cel mai mare din istoria moțiunilor”. G4Media. . Accesat în .
- ^ a b c d e „Miniștrii USR PLUS și-au depus demisiile din Guvernul Cîțu”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Ministrul Agriculturii își anunță demisia: "Pentru Florin Cîțu, agricultura și industria alimentară nu au fost niciodată priorități"”. Digi24. . Accesat în .
- ^ a b c d e „Decret semnat de Președintele României”. Administratia Prezidentiala. . Accesat în .
- ^ „VIDEO Florin Cîțu: Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost revocat. A avut posibilitatea să își prezinte demisia, dar a preferat să fie revocat / Premierul preia interimatul”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Decret semnat de Președintele României”. Administratia Prezidentiala. . Accesat în .
- ^ „Decret semnat de Președintele României”. Administratia Prezidentiala. . Accesat în .
- ^ „Decret semnat de Președintele României”. Administratia Prezidentiala. . Accesat în .
- ^ „Decret semnat de Președintele României”. Administratia Prezidentiala. . Accesat în .
- ^ „Decret semnat de Președintele României”. Administratia Prezidentiala. . Accesat în .
- ^ „Se cristalizează o coaliție de centru-dreapta”. EuropaFM. . Accesat în .
- ^ „Liderii PNL, USR-PLUS și UDMR au semnat acordul Coaliției de guvernare”. HotNews. . Accesat în .
- ^ „Florin Cîțu este noul premier desemnat”. ProTV. . Accesat în .
- ^ „Noul Guvern de coaliție condus de Florin Cîțu a fost învestit de Parlament”. Mediafax. . Accesat în .
- ^ Nazare, Ministrul de Finanțe revocat de Florin Cîțu: Mi-am exprimat rezerve față de achiziționarea unor cantități atât de mari de vaccin[nefuncțională]
- ^ „Este oficial: Controversatul Buget pe 2021 a fost adoptat de Parlament. Premierul Florin Cîțu: Bugetul este concentrat pe investiții și forțează reforma în administrația publică centrală și locală. PSD acuză coaliția de guvernare că a instaurat „dictatura bugetară" și a impus controlul absolut asupra bugetului”. ZF.ro. Accesat în .
- ^ „Promulgarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021”. www.presidency.ro. Accesat în .
- ^ Roxana Roșu - Explozie fără precedent a datoriei guvernamentale: 498 miliarde lei la finalul lui 2020, adică 47,7% din PIB. Datoria statului a crescut cu 124 miliarde lei într-un an. Florin Cîțu a împrumutat România cu 341 milioane lei pe zi, adică 71 milioane euro/zi, Ziarul Financiar, 24 februarie 2021
- ^ DATORIA PUBLICA A ROMANIEI – Performanta guvernului de dreapta: „Fiecare roman este mai dator cu 1750 de euro, inclusiv copiii”, Lumea Banilor, 22 septembrie 2021
- ^ referitoare la prima tranșă de vaccinuri împotriva COVID-19 livrată României în data de 25 decembrie, Rovaccinare, 28 decembrie 2020[nefuncțională]
- ^ persoană vaccinată anti-Covid din România: "Sper ca în scurt timp să scăpăm și să fim din nou fericiți"[nefuncțională]
- ^ Cîțu: Acțiunile celor care se împotrivesc vaccinării și purtării măștii sunt similare cu ale teroriștilor VIDEO, Digi24, 12 martie 2021
- ^ COVID -19, Grupul de Comunicare Strategică, 23 decembrie, ora 13.00[nefuncțională]
- ^ COVID -19, Grupul de Comunicare Strategică, 5 octombrie, ora 13.00[nefuncțională]
| Precedat(ă) de: Guvernul Ludovic Orban (2) |
Guvernul Florin Cîțu 23 decembrie 2020 - 25 noiembrie 2021 |
Succedat(ă) de: Guvernul Nicolae Ciucă |