Sari la conținut

Gheorghe Potopeanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gheorghe Potopeanu
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Decedat1966 (76 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
militar Modificați la Wikidata
Activitate
Gradulgeneral-maior  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaieAl Doilea Război Mondial  Modificați la Wikidata

Gheorghe T. Potopeanu (n. 15 aprilie 1889, Târgoviște – d. 1966, București)[2] a fost un general și om politic român, ministru de finanțe al României în anul 1944-1945.

A absolvit Școala Militară de Artilerie. Grade: sublocotenent - 01.07.1910 (în baza studiilor făcute de Germania), locotenent - 01.10.1913, căpitan - 01.11.1916, maior - 01.09.1917, locotenent-colonel - 01.07.1927, colonel - 15.04.1933, general de brigadă - 27.02.1939, general de divizie - 18.07.1942.

A participat la tratativele româno-bulgare de la Craiova, la 19 august 1940, cu privire la cedarea către Bulgaria a Cadrilaterului. În legătură cu traseul frontierei, generalul Potopeanu a precizat că granița din 1913 prezenta două intrânduri (în sectoarele Cranova și Pădureni) de unde se putea controla extrem de ușor un spațiu mare din teritoriul românesc. Ca urmare, a sugerat, „din proprie inițiativă”, ca guvernul bulgar să aibă inițiativa fixării viitoarei frontiere la sud de aceste intrânduri, care cuprindeau 6-7 sate. Generalul Potopeanu a mai rugat delegația bulgară să intervină pentru a se pune capăt atacurilor bandelor înarmate de comitagii din sudul Dobrogei, precizând că altfel, declarațiile de bună vecinătate „sună fals”(citate din Revista Art-Emis; 1940. Ocuparea Cadrilaterului de către Bulgaria (2) - Col. (r) Prof. univ. dr. Alesandru Duțu).

A fost decorat la 7 noiembrie 1941 cu Ordinul Militar „Mihai Viteazul”, cl. III-a „pentru bravura și destoinicia cu care și-a comandat Divizia în bătălia din jurul Odesei”.[3]

În cariera sa militară strǎlucită, a fost, inter alia, guvernator al Transnistriei.[4] În decursul celui de al doilea război mondial, a comandat trupele române care au luptat alături de trupele germane.[2]

Generalul Potopeanu a fost numit la 1 septembrie 1944 în funcția de ministru al economiei naționale și ministru ad-interim al finanțelor.[5]

Generalul de divizie Gheorghe Potopeanu a fost trecut în cadrul disponibil la 9 august 1946, în baza legii nr. 433 din 1946, și apoi, din oficiu, în poziția de rezervă la 9 august 1947.[6]

Generalul Gheorghe Potopeanu a fost arestat și condamnat de două ori, a fost grațiat în 1963 și a decedat în libertate.[7]

Miniștrii care au participat la Procesul Marii Trădări naționale în calitate de martori, au fost eliberați, dar ulterior au fost arestați și în 1949 condamnați. Printre aceștia erau Ion Petrovici, generalul Radu Rosetti (ministrul învățămîntului); generalul Gheorghe Potopeanu (ministrul economiei), etc. În 1998, Curtea Supremă de Justiție a consemnat retragerea recursului cu privire la decizia juridică de condamnare din 19 ianuarie 1949.[8]

Funcții deținute

[modificare | modificare sursă]
  • Subsecretar de Stat în Ministerul Economiei,
  • 1941 – 1943 - Comandantul Divizie 1 Grăniceri,
  • 1943 – 1944 - Comandantul Corpului 2 Armată,
  • 1944 - Guvernator - General al Transnistriei,
  • 1 aprilie 1944 - 15 august 1944 - Comandantul Corpului 7 Armată,
  • 23 august 1944 – 12 octombrie - Ministrul Economiei,
  • 1944 – 1945 - Arestat,
  • 1945 - Eliberat,
  • 1948 – 1949 - Arestat,
  • 1949 - Condamnat la 5 ani închisoare închis la Văcărești,
  • 1953 - Eliberat,
  • 1957 - Arestat,
  • 1957 - Condamnat la 15 ani închisoare,
  • 1963 - Eliberat.
  1. ^ T. Gheorghe Potopeanu 
  2. ^ a b Biographie de Gheorghe POTOPEANU - École supérieure de guerre
  3. ^ a b Decretul Regal nr. 3.063 din 7 noiembrie 1941 pentru decorațiuni de războiu, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 273 din 17 noiembrie 1941, partea I-a, p. 7.156.
  4. ^ Biography of Major-General Gheorghe Potopeanu (1889 – 1966), Romania
  5. ^ Decretul regal nr. 1.628 din 1 septembrie 1944 pentru numiri de miniștri secretari de Stat, publicat în Monitorul Oficial, anul CXII, nr. 202 din 2 septembrie 1944, partea I-a, p. 6.232.
  6. ^ Decretul Regal nr. 1.652 din 7 august 1947 pentru treceri în pozițiunea de rezervă, publicat în Monitorul Oficial, anul CXV, nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7.512.
  7. ^ ibid
  8. ^ Curtea Suprema de Justitie a respins reabilitarea Lotului Antonescu: ZIUA, www.ziua.ro, arhivat din original la , accesat în  
  9. ^ Decretul Regal nr. 1.906 din 8 iunie 1940 pentru numiri de membri ai ordinului „Coroana României”, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.789.


Predecesor:
Gheron Netta
Ministrul de finanțe
23 august 194413 octombrie 1944
Succesor:
Gen. Constantin Sănătescu