Chivu Stoica

Chivu Stoica
Chivu Stoica
Date personale
Născut	8 august 1908 Smeeni, Regatul României
Decedat	16 februarie 1975, (67 de ani) București, Republica Socialistă România
Cauza decesului	sinucidere
Căsătorit cu	Maria Manolescu
Copii	Duțu și Ani (adoptați)
Naționalitate	română
Cetățenie	România
Religie	creștin ortodox
Ocupație	politician
Limbi vorbite	limba română
Prim-ministru al României
În funcție 2 octombrie 1955 – 21 martie 1961
Precedat de	Gheorghe Gheorghiu-Dej
Succedat de	Ion Gheorghe Maurer
Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România
În funcție 24 martie 1965 – 9 decembrie 1967
Succedat de	Nicolae Ceaușescu
Premii	Erou al Muncii Socialiste[*]​
Partid politic	Partidul Comunist Român
Profesie	militar

Parte dintr-o serie despre
România comunistă
Organizații Partidul Comunist Român Securitate Uniunea Tineretului Comunist Marea Adunare Națională Consiliul de Stat Gărzile Patriotice Pionierii Academia Ștefan Gheorghiu Biserica Ortodoxă Scînteia Comturist
Lideri Petru Groza Ana Pauker Ion Gheorghe Maurer Chivu Stoica Gheorghe Gheorghiu-Dej Nicolae Ceaușescu Elena Ceaușescu
Ideologie Comunismul național Tezele din iulie Protocronism Cultul personalității lui Ceaușescu
Politici Colectivizarea Naționalizarea Campania de alfabetizare Planurile cincinale De-Stalinizarea Sistematizarea Politica de austeritate din anii 1980
Cultură Daciada Cîntarea României Cenaclul Flacăra Obsedantul deceniu Emblema Drapelul
Represiune Cenzura Canalul Dunăre-Marea Neagră Reeducarea Deportările în Bărăgan Înscenarea de la Tămădău Experimentul Pitești Închisoarea Sighet
Proteste și rezistență Rezistența anticomunistă din România Mișcările studențești din București din 1956 Dizidența sub Nicolae Ceaușescu Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 SLOMR Revolta de la Brașov Scrisoarea celor șase Revoluția Română din 1989
Relațiile cu URSS Ocupația sovietică (1944–1958) SovRom Problema basarabeană
Relațiile cu alte state Relațiile dintre România și Coreea de Nord⁠(en)

Chivu Stoica (n. 8 august 1908, Smeeni, Buzău, România – d. 18 februarie 1975, București, România) a fost un politician comunist român, prim-ministru al României în perioada 1955-1961, cel de-al 48-lea prim-ministru/Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în perioada 24 martie 1965 - 9 decembrie 1967, după care a fost înlocuit în această funcție de către Nicolae Ceaușescu.

Biografie

Activitate

În anul 1931 a devenit membru al Partidului Comunist din România. În anul 1933 a fost condamnat la închisoare pentru participare la greva de la Atelierele CFR Grivița.

Chivu Stoica a fost deputat în Adunarea Deputaților în sesiunea 1946 - 1948. Chivu Stoica a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1948 - 1975.

Chivu Stoica s-a sinucis acasă cu propria armă de vânătoare.[1]

Decorații, ordine și medalii

Chivu Stoica a fost distins cu următoarele decorații:

• Ordinul „Coroana României“ în grad de Mare Ofițer (1947);
• Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa I (1948, 1958);
• „Ordinul Muncii“ clasa I (1949);
• Ordinul „Apărarea Patriei“ clasa I (1949);
• Titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și Medalia de Aur „Secera și Ciocanul“ (1958);
• Ordinul „23 August“ clasa I (1959);
• Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa I (1966);
• Titlul de „Erou al Republicii Socialiste România“ (1973).

Galerie de imagini

• 

  Chivu Stoica

Vezi și

• Lista șefilor de stat ai României

Bibliografie suplimentară

• Nicolescu, Nicolae C. (2006), Enciclopedia șefilor de guvern ai României (1862-2006), București: Editura Meronia, pp. 288–293 

Legături externe

• „Sinuciderea“ lui Chivu Stoica, consilierul Pacepa și traducătorul „savantei“ Lenuța, 21 mai 2013, Lavinia Betea, Adevărul
• Apostolii lui Stalin. Chivu Stoica, incompetentul candid din umbra marelui Dej. „E un bou de un anumit soi“, 13 decembrie 2014, Laurențiu Ungureanu, Radu Eremia, Adevărul