Guvernul Tăriceanu II

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Guvernul Tăriceanu II
al 117-lea guvern al României Flag of Romania.svg
'
Victor Ponta la semnarea declaratiei politice privind infiintarea USL 2.0 - 14.11 (4) (15621866127) (cropped 2).jpg
Data formării
Data dizolvării
Oameni și organizații
Prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu
Șeful statului Traian Băsescu
Număr total de miniștri 18
Partide membre

Guvern de coaliție minoritară

Partide de opoziție

Opoziție majoritară

Liderii opoziției
Istoria
Alegeri precedente 2004
Mandatul legislativului 2004–2008
Precedent Guvernul Tăriceanu I
Succesor Guvernul Emil Boc (1)

Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu II a deținut puterea executivă în România în perioada 5 aprilie 2007 - 22 decembrie 2008. Acest guvern este succesorul Guvernului Tăriceanu I, pe care l-a înlocuit în 2007.

Istoricul coalitiei de conjunctura PNL-PSD de la inceputul lui 2007[modificare | modificare sursă]

Schimbarea compoziției politice a guvernului a fost necesitată de o schismă internă a PNL, care a adus în conflict o grupare pro-Băsescu și una anti-Băsescu. În 2003, PNL, sub conducerea lui Theodor Stolojan, a format o alianță electorală cu Partidul Democrat (PD), condus de Traian Băsescu, numită Alianța Dreptate și Adevăr, Alianța DA (ADA), care ulterior a pierdut alegerile parlamentare din 2004 (cu 32%), care au fost câștigate de PSD + PUR, cu 37%. Însă chiar în cursul anului 2004, Stolojan s-a declarat temporar inapt și a cedat rolul său lui Tăriceanu. După alegerile din decembrie 2004, Tăriceanu a obținut postul de premier cu promisiunea de a renunța rapid, pentru organizarea de alegeri anticipate, la însănătoșirea lui Stolojan.

Dar de-a lungul anului 2005, Tăriceanu a transformat ceea ce părea o poziție temporară într-una definitivă, reușind să impună în fruntea partidului și a guvernului oameni fideli sieși, cum ar fi Crin Antonescu, Dinu Patriciu și Ludovic Orban. Sub pretextul unor inundații, Tăriceanu și-a renegat promisiunea de a demisiona.

Membrii PNL care ar fi avut de câștigat în urma unor alegeri anticipate, incluzând pe Gheorghe Flutur, Raluca Turcan, Valeriu Stoica, au declanșat mai multe crize, cum ar fi cea din CSAT cu privire la retragerea din Irak din vara lui 2006[1]. În acea dezbatere, membrii PNL ai CSAT care au votat împotriva indicațiilor pro-retragere de la Tăriceanu au fost penalizați pe linie de partid.

Schisma a fost oficializată pe 7 decembrie 2006, când Gheorghe Flutur, recent demisionat din PNL, a anunțat crearea unui nou partid, Partidul Liberal Democrat, PLD[2]. Plecările din grupul parlamentar PNL se accelerează după 12 ianuarie 2007, cand Tăriceanu obține un nou mandat de 2 ani in fruntea in PNL[3]. Băsescu și Tăriceanu continuă duelul in mass-media, în interviuri la BBC[4] și TVR[5], primul acuzand intervenții ilegale ale premierului în piața energiei, iar celălalt acuzând președintele de acțiuni dictatoriale. La 17 ianuarie 2007, într-o conferință de presă de la Palatul Prezidențial, Traian Băsescu îl acuză pe Tăriceanu de tentativă de influențare a justiției, prin celebrul "bilețel roz"[6].

Simultan și independente, parlamentarii PSD si PC au declansat procedurile primului proces de demitere al lui Traian Băsescu. La 3 decembrie, ministrului PC Seres i se deschide dosar penal, moment in care conducerea partidului decide intrarea în opoziție[7]. La 12 februarie 2007, PSD sesizează Curtea Constituțională pentru a demara procedura de demitere. La 28 februarie, o comisie condusă de Dan Voiculescu este constituită, primind aprobarea parlamentului, deși PD și PLD votează împotriva constituirii comisiei și nu vor trimite reprezentanți. La 21 martie, comisia pentru suspendarea lui Traian Basescu își incheie lucrarile, cu un vot final pentru suspendare, de la care reprezentanții PNL se abțin[8].

În anul 2007, România urma să organizeze primele sale alegeri europarlamentare. Traian Băsescu încearcă să își aducă publicul la urne, încercând să programeze, simultan cu euroalegerile, un referendum cu o tema pe care o consideră atractivă. Pentru a-l contracara, celelalte partide au încercat să impună amânarea euroalegerilor. Un rol hotărâtor în această direcție îl joacă hotărârile Guvernului Tăriceanu.

Nominalizarea si validarea guvernului Tariceanu 2[modificare | modificare sursă]

Pe fondul disensiunilor dintre membrii de guvern pro- si anti-Basescu, la 1 aprilie 2007, premierul Tariceanu a anuntat restructurarea guvernului prin inlocuirea ministrilor PD si PLD[9]. UDMR ramane ca unic partener junior de guvernare, pastrandu-si ministerele.

Noul guvern, rezultat din restructurarea guvernamentală propusă de premierul Tăriceanu, a fost validat în data de 3 aprilie 2007 în plenul reunit al Parlamentului cu 302 voturi pentru și 27 împotrivă. La momentul votului, din sala au lipsit parlamentarii PD si PLD. Votul fiind secret, se crede ca sustinatorii noului guvern cuprindeau membri ai coalitiei nominale de guvernamant (PNL, UDMR, minoritati), dar si membri ai opozitiei nominale, de la PSD si PC, iar cei 27 de opozanti erau de la PRM[10][11].

Noii miniștri au depus jurământul de credință în fața președintelui României la data de 5 aprilie 2007.[12][13][14][15][16][17][18]

Portofoliu Nume Partid În funcție din Până la
Prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu PNL 29 decembrie 2004 22 decembrie 2008
Ministru de stat pentru
coordonarea activităților
din domeniul culturii, învățământului
și integrării europene
Béla Markó UDMR 5 aprilie 2007 3 iulie 2007
Ministrul afacerilor externe Adrian Cioroianu PNL 5 aprilie 2007 11 aprilie 2008
Lazăr Comănescu independent 14 aprilie 2008 22 decembrie 2008
Ministrul economiei și finanțelor Varujan Vosganian PNL 5 aprilie 2007 22 decembrie 2008
Ministrul justiției Tudor Chiuariu PNL 5 aprilie 2007 10 decembrie 2007
Teodor Meleșcanu
(interimar)
PNL 15 ianuarie 2008 29 februarie 2008
Cătălin Marian Predoiu independent 29 februarie 2008 22 decembrie 2008
Ministrul internelor și reformei administrative Cristian David PNL 5 aprilie 2007 22 decembrie 2008
Ministrul apărării Teodor Meleșcanu PNL 5 aprilie 2007 22 decembrie 2008
Ministrul transporturilor Ludovic Orban PNL 5 aprilie 2007 22 decembrie 2008
Ministrul educației, cercetării și tineretului Cristian Adomniței PNL 5 aprilie 2007 6 octombrie 2008
Anton Anton PNL 6 octombrie 2008 22 decembrie 2008
Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse Paul Păcuraru PNL 5 aprilie 2007 23 septembrie 2008
Mariana Câmpeanu PNL 25 septembrie 2008 22 decembrie 2008
Ministrul pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț, turism și profesii liberale Ovidiu Silaghi PNL 5 aprilie 2007 22 decembrie 2008
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale Decebal Traian Remeș PNL 5 aprilie 2007 11 octombrie 2007
Dacian Cioloș independent 11 octombrie 2007 22 decembrie 2008
Ministrul sănătății publice Eugen Nicolăescu PNL 5 aprilie 2007 22 decembrie 2008
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor Laszlo Borbely UDMR 5 aprilie 2007 22 decembrie 2008
Ministrul mediului și dezvoltării durabile Attila Korodi UDMR 5 aprilie 2007 22 decembrie 2008
Ministrul culturii și cultelor Adrian Iorgulescu PNL 5 aprilie 2007 22 decembrie 2008
Ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației Zsolt Nagy[19] UDMR 5 aprilie 2007 30 iulie 2007
Iuliu Winkler UDMR 7 august 2007 1 decembrie 2007
Károly Borbély UDMR 13 decembrie 2007 22 decembrie 2008
Ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul Mihai Voicu PNL 5 aprilie 2007 22 decembrie 2008

Evenimente din cursul guvernarii Tariceanu 2[modificare | modificare sursă]

Nedispunand de sprijinul unei majoritati parlamentare, Guvernul Tariceanu 2 nu a luat decizii importante pe termen lung, in contrast cu deciziile privitoare la cota unica sau impozitul pe autovehicule luate de Guvernului Tariceanu 1, care se baza pe voturile PD.

La 19 aprilie, 2007 comisia Voiculescu transmite parlamentului raportul sau, conform caruia este indicata demiterea lui Traian Basescu. Toti parlamentarii, cu exceptia PD si PLD, voteaza pentru suspendarea presedintelui Basescu si demiterea lui daca aceasta este aprobata prin referendum. Dar referendumul de la 19 mai 2007 consemneaza peste 6 milioane de voturi (aproape 75% din total) impotriva demiterii lui Traian Basescu.

In vara lui 2007, Tariceanu anunta majorarea unor pensii, chiar si cu 40%[20]. Traian Basescu sustine ca fondurile necesare nu sunt disponibile[21] si anunta ca va refuza sa semneze legi de marire a pensiilor.

Pe data de 24 septembrie 2007, PSD a depus o moțiune de cenzură împotriva guvernului Tăriceanu, intitulată 1000 de zile de haos - Sfârșitul guvernării de dreapta. Ea a fost însoțită de cele 139 de semnături ale parlamentarilor social-democrați. Pe data de 3 octombrie 2007 moțiunea a fost supusă votului plenului Parlamentului. Pentru ca moțiunea, inițiată de PSD, să conducă la retragerea încrederii acordate Guvernului Tăriceanu erau necesare 232 de voturi din numărul total al parlamentarilor. La finalul votului, rezultatele arătau astfel: din 374 parlamentari prezenți, 220 au votat pentru, iar 152 împotrivă, existând și două voturi anulate.[22]

La 4 octombrie 2007, ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, si ministrul Muncii, Paul Pacuraru, sunt trimisi in judecata in dosarul Posta Romana. La 29 noiembrie, Traian Basescu solicita, printr-o scrisoare deschisa, demiterea celor doi. Presedintele era dernajat mai ales de tentativele lui Chiuariu de a restrictiona atributiile presedintelui in ceea ce il privea[23]. Tudor Chiuariu demisioneaza la 10 decembrie 2007[24],

La 10 octombrie 2007, TVR difuzeaza o inregistrare cu ministrul agriculturii de la acea data, Decebal Traian Remes, primind un plic de la fostul ministru, Ioan Avram Muresan, si discutand despre inlesnirea accesului la contracte cu statul pentru firmele omului de afaceri Gheorghe Ciorba[25]. Ancheta ulterioara va dovedi ca Decebal Traian Remes primea 15,000 de euro mita, dar si un pachet cu caltabosi[26]. A doua zi, premierul Tariceanu ii solicita si obtine demisia lui Remes, iar a treia zi, este numit ministru Dacian Julien Ciolos[27].

Referendumul propus de Traian Basescu se desfasoara simultan cu euroalegerile, la 25 noiembrie 2007. PD obtine 28% din votul popular, iar PNL - doar 13%.

In decembrie 2007, fostii penelisti de la PLD au fuzionat prin absorbtie cu PD, confirmand statutul lor de partid prezidential. Liderii PLD au preluat controlul in PD, culminand cu propunerea PD ca premier a lui Theodor Stolojan in preambulul si dupa alegerile din decembrie 2008.

In a doua jumatate a lui 2008, criza economica mondiala este politizata de taberele Tariceanu si Basescu. Bugetul propus de Tariceanu la finalul lui 2007 prognozase o crestere economica anuala de 6%. Chiar si in mai 2008, Tariceanu legifereaza sau promite mariri de salariu pentru angajatii bugetari si micsorari de taxe, argumentand ca "economia duduie"[28]. Totusi, in iunie 2008, Tariceanu isi reneaga promisiunile si amana marirea salariilor profesorilor pentru 2009, declarand ca "marirea salariilor ar aduce in Romania criza mondiala"[29]. Situatia din 2007 se inverseaza, pentru ca in 2008 presedintele si liderii PD sa sustina ca majorarile promise sunt obligatorii din punct de vedere legal. Emil Boc reclama, in octombrie 2008, intarzierea majorarilor ca fiind o infractiune de abuz in serviciu, anchetabila de procurori[30].

In majoritatea perioadei 2007-2008, PSD se multumeste sa asiste pasiv la lupta intre fostii parteneri, PNL si PD. Totusi, pe final, PSD incepe sa faca opozitie. In octombrie 2008, pentru a evita o motiune de cenzura propusa de liderul pesedist Mircea Geoana, Tariceanu accepta sa majoreze pensii si salarii asa cum promisese la inceputul anului, si anume inca din noiembrie 2008[31][32].

Inlocuirea Guvernului Tariceanu 2[modificare | modificare sursă]

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, cele mai multe voturi au fost câștigate de Alianța PSD+PC (33,09% la Camera Deputaților si 34,16% la Senat) dar, datorita regulilor de redistribuire, PDL a obtinut cele mai multe mandate (35,2% din Parlament, fata de cei 34,6% ai PSD+PC). Cu doar 19,5% din mandate la PNL, si ignorat de presedinte, Tariceanu a asistat neputincios la negocierile pentru formarea unui nou guvern.

Negocierile initiale dintre PSD si PDL sunt conduse de Stolojan, dar la 17 decembrie 2008, Emil Boc este desemnat ca posibil inlocuitor al lui Tariceanu. La 22 decembrie 2008, Guvernul Boc 1, cuprinzand ministri PD-L si PSD, inlocuieste cabinetul Tariceanu 2. Desi votul este din nou secret, numarul de 324 de voturi pentru Boc este aproximative egal cu 329, totalul parlamentarilor PSD, PDL si PC. Astfel, UDMR si PNL, fosti parteneri in cabinetul Tariceanu 2, intra impreuna in opozitie.

Evenimentele ulterioare aveau sa dovedeasca limitele diferentelor dintre guvernul Tariceanu 2 si guvernul Boc 1. Mai precis, la 20 ianuarie 2009, membrii CSAT, incluzand membrii guvernului Boc si presedintele Basescu, voteaza retragerea trupelor romane din Irak[33]. In aprilie 2009, Guvernul Emil Boc, sustinut de alianta parlamentara PDL-PSD, amana marirea salariilor pentru 2010[34]. Mai mult, in iunie 2010, Emil Boc propune micsorarea pensiilor cu 15% si a salariilor cu 25%[35].

Cu toate acestea, Calin Popescu Tariceanu este penalizat pentru pierderea alegerilor parlamentare din 2008, de catre membrii inca ramasi in PNL. La 20 martie 2009, in cursul unui congres extraordinar, Calin Popescu Tariceanu pierde sefia PNL in fata lui Crin Antonescu[36]. Timp de cativa ani, Tariceanu va sprijini echipa care l-a inlocuit la conducerea PNL.

In octombrie 2009, PSD renunta la guvernare, pentru ca in februarie 2011 sa formeze alianta electorala de opozitie USL, impreuna cu PNL-Antonescu. Cand USL obtine 58% din mandate, la alegerile din 2012, Antonescu si Tariceanu se contreaza in declaratii publice, cand presedintele Basescu sugereaza ca USL ar trebui reprezentat de Tariceanu la Palatul Victoria[37]. Abia peste 5 ani, in februarie 2014, Tariceanu decide sa paraseasca PNL, cand Crin Antonescu a decis ruperea USL si intrarea PNL in opozitie[38]. Drept rasplata, aceiasi parlamentari PSD-Ponta care l-au sprijinit pe Antonescu pivoteaza, sprijinindu-l pe Tariceanu sa obtina al doilea post in stat, cel de Presedinte al Senatului.

Majoritatea cazurilor de coruptie descoperite in guvernul Tariceanu 2 au fost dovedite ulterior in instanta. Fostul ministru Remes a fost condamnat in 2014 la 3 ani de inchisoare cu executare pentru mita filmata[39]. Tot in 2014, ministrii Nagy si Chiuariu au fost condamnati la inchisoare cu suspendare pentru avizele unei hotarari de guvern, care au fost asimilate unui abuz in serviciu[40].

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „BBCRomanian.com”. www.bbc.co.uk. Accesat în . 
  2. ^ „Stolojan este, oficial, presedintele PLD”. Ziare.com. Accesat în . 
  3. ^ AGERPRES. „DOCUMENTAR: Congresele PNL (1990-2017)”. www.agerpres.ro. Accesat în . 
  4. ^ „BBCRomanian.com”. www.bbc.co.uk. Accesat în . 
  5. ^ „Traian Basescu si C.P. Tariceanu s-au contrat dur la TVR1 - Arhiva noiembrie 2007 - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  6. ^ „Basescu dezvaluie continutul biletelului trimis de Tariceanu - Arhiva noiembrie 2007 - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  7. ^ „PC, un partid mic, dar foarte imprevizibil pentru aliaţi” (în engleză). adevarul.ro. 1316443319. Accesat în 2021-10-06.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  8. ^ „Basescu, acuzat de Comisia Voiculescu pentru timorarea si insultarea Parlamentului. Cititi Raportul comisiei - Arhiva noiembrie 2007 - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  9. ^ „Tariceanu a scos PD din Guvern. Iliescu si Patriciu fac jocurile acum - Arhiva noiembrie 2007 - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  10. ^ „PSD si PC l-au reinscaunat pe Tariceanu - Arhiva noiembrie 2007 - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  11. ^ „BBCRomanian.com”. www.bbc.co.uk. Accesat în . 
  12. ^ PĂCĂLICEANU, 2 aprilie 2007, evz.ro, accesat la 12 decembrie 2011
  13. ^ Basescu a validat guvernul, 4 aprilie 2007, evz.ro, accesat la 12 decembrie 2011
  14. ^ Traian Basescu a scos mitraliera, 5 aprilie 2007, evz.ro, accesat la 12 decembrie 2011
  15. ^ Juramant fara sampanie si cu nervi incordati, 6 aprilie 2007, evz.ro, accesat la 12 decembrie 2011
  16. ^ Puterea si Opozitia si-au validat guvernul, 4 aprilie 2007, evz.ro, accesat la 12 decembrie 2011
  17. ^ Programul cabinetului Tariceanu: businessul in grup, 3 aprilie 2007, Ioana Lupea, evz.ro, accesat la 12 decembrie 2011
  18. ^ UE nu agreeaza remanierea!, 3 aprilie 2007, evz.ro, accesat la 12 decembrie 2011
  19. ^ La data de 11 iunie 2007, Zsolt Nagy a fost suspendat din funcția de ministru, fiind anchetat în dosarul privatizărilor strategice
  20. ^ „BBCRomanian.com”. www.bbc.co.uk. Accesat în . 
  21. ^ „Guvernul i-a trimis presedintelui Basescu documentul cu explicatiile privind sursele petru marirea pensiilor - Hotnews Mobile”. m.hotnews.ro. Accesat în . 
  22. ^ Geoană, probleme, mă?, 4 octombrie 2007, Carmen Vintila, Monica Iordache Apostol, Aniela Nine, Dana Piciu, Jurnalul Național, accesat la 5 iulie 2012
  23. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „Preşedintele cere demiterea ministrului de Justiţie | DW | 07.12.2007”. DW.COM. Accesat în . 
  24. ^ „Tudor Chiuariu a trimis demisia la premier - Ultima ora - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  25. ^ „Dosarul Caltabosul: Remes si Muresan, condamnati definitiv la 3 ani de inchisoare”. www.wall-street.ro. Accesat în . 
  26. ^ Magazine, Q. „Decebal Traian Remeș a murit – Q Magazine”. www.qmagazine.ro. Accesat în . 
  27. ^ „BBCRomanian.com”. www.bbc.co.uk. Accesat în . 
  28. ^ „BBC Romanian”. www.bbc.co.uk. Accesat în . 
  29. ^ „Sindicalistii ameninta ca ies in strada daca salariul minim nu creste - Ultima ora - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  30. ^ „PD-L depune plangere penala impotriva premierului Tariceanu, daca se blocheaza majorarea salariilor profesorilor - Politic - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  31. ^ „Guvernul a acceptat majorarea pensiilor de la 1 octombrie”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  32. ^ „UPDATE Traian Basescu: Am promulgat legea majorarii cu 50% a salariilor profesorilor - Esential - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  33. ^ „Romania trage linie dupa 6 ani in Irak”. România Liberă. . Accesat în . 
  34. ^ „UPDATE Guvernul ingheata salariile tuturor bugetarilor. Boc: Guvernul face eforturi sustinute sa achite salariile si pensiile - Esential - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  35. ^ „Cum de a ajuns guvernul lui Emil Boc să taie 15% din pensii şi 25% din salariile din sistemul public”. ZF.ro. Accesat în . 
  36. ^ AGERPRES. „DOCUMENTAR: Congresele PNL (1990-2017)”. www.agerpres.ro. Accesat în . 
  37. ^ Times, Epoch. „Război în PNL: Contre între Tăriceanu şi Antonescu, referitor la viitorul partidului | Epoch Times România”. epochtimes-romania.com. Accesat în . 
  38. ^ „Călin Popescu Tăriceanu a demisionat din PNL. Ce spune Crin Antonescu”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  39. ^ „Remeş, primul ministru de Finanţe din istoria României condamnat la închisoare”. ZF.ro. Accesat în . 
  40. ^ „Dosarul Poșta Română. Închisoare cu suspendare pentru Tudor Chiuariu și Zsolt Nagy”. www.digi24.ro. Accesat în . 
Precedat(ă) de:
Guvernul Tăriceanu I
Guvernul Călin Popescu Tăriceanu II Succedat(ă) de:
Guvernul Emil Boc (1)