Dacian Cioloș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Dacian Cioloș
EPP Congress 2187 (8096672652) (cropped).jpg
Dacian Cioloș la Congresul PPE din octombrie 2012
Date personale
Nume la naștereDacian Julien Cioloș
Născut (50 de ani) Modificați la Wikidata
Zalău, România Modificați la Wikidata
Căsătorit cuValérie Villemin (c. 2000)
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
ReligieCreștin-ortodox
OcupațiePolitician
Lider al Renew Europe în Parlamentul European
Deținător actual
Funcție asumată
1 iulie 2019
Precedat deGuy Verhofstadt (ALDE)
Președinte al Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate
Deținător actual
Funcție asumată
26 ianuarie 2019
Prim-ministru al României
În funcție
17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017
Viceprim-ministruVasile Dîncu
Costin Borc
Precedat deVictor Ponta
Succedat deSorin Grindeanu
Comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
În funcție
9 februarie 2010 – 1 noiembrie 2014
PreședinteJosé Manuel Barroso
Precedat deMariann Fischer Boel
Succedat dePhil Hogan
Ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale
În funcție
11 octombrie 2007 – 22 decembrie 2008
Prim-ministruCălin Popescu-Tăriceanu
Precedat deDecebal Traian Remeș
Succedat deIlie Sârbu

PremiiOrdinul Republicii (2016)
Partid politicPLUS (2018–prezent)
Alma materUniversitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
École nationale supérieure agronomique din Rennes
École nationale supérieure agronomique din Montpellier
Université Montpellier-I
ProfesieInginer horticultor

Dacian Julien Cioloș (n. , Zalău, România) este un politician român, de profesie inginer horticultor, care a deținut funcția de prim-ministru al României din noiembrie 2015 până în ianuarie 2017. Anterior, el a ocupat funcția de comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală în cadrul Comisiei Europene între 2010 și 2014. În ianuarie 2019 a fost ales președinte al Partidului Libertății, Unității și Solidarității (PLUS).

Origine și studii[modificare | modificare sursă]

Dacian Cioloș s-a născut pe 27 iulie 1969 în Zalău. O parte a copilăriei a petrecut-o la Pericei, comuna din care este originară mama sa.[1] După absolvirea în 1987 a studiilor medii la Liceul Agricol din Șimleu Silvaniei, a urmat cursurile Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (1989–1994), obținând diploma de inginer horticultor.[2] A urmat apoi studii de agronomie aprofundată, specializarea „Sisteme de producție și dezvoltare rurală” la École nationale supérieure agronomique din Rennes (1995–1996), beneficiind de o bursă guvernamentală franceză și un master științific în „Economia dezvoltării agricole, agroalimentare și rurale” la École nationale supérieure agronomique și Université Montpellier-I (1996–1997).[3] Din 2000 este doctorand în economia dezvoltării agricole, agroalimentare și rurale la Institutul Național de Cercetări Agronomice din cadrul École nationale supérieure agronomique din Montpellier.[3]

În perioada studenției a fost reprezentant al studenților în senatul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară și în consiliul de administrație al Facultății de Horticultură din Cluj-Napoca (1990–1995), coordonator al programului de stagii pentru studenții USAMV Cluj-Napoca în ferme agricole din Franța (1992–1995) și inițiator și membru fondator al asociației profesionale AGROECOLOGIA (1995).[4] În anul 2000 a devenit membru al Grupului din Bruges, grup european independent de analize și propuneri privind politica agricolă comună a Uniunii Europene.[5]

A urmat stagii practice totalizând 13 luni în ferme de agricultură ecologică sub egida Federației Regionale a Agricultorilor Ecologici din Bretania (1991–1996), studiind administrarea fermelor agricole familiale, principiile agriculturii durabile și organizarea interprofesională a agriculturii ecologice în Franța.[4] A activat la Centrul Internațional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă din Paris-Montreuil (august–septembrie 1995), ocupându-se de pregătirea unui proiect de cooperare descentralizată Savoia–Argeș pentru dezvoltare rurală.[4] A activat în calitate de inginer stagiar la Camera Județeană de Agricultură Aveyron (februarie–septembrie 1997), ocupându-se cu elaborarea lucrării de diplomă DAA „Analiza și evaluarea experienței de dezvoltare agricolă și rurală în Nord-Aveyron”.[6]

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

După absolvirea masteratului, Dacian Cioloș a lucrat ca agroeconomist stagiar la Comisia Europeană de la Bruxelles, în cadrul Diviziei de Dezvoltare Rurală a Direcției Generale de Agricultură (martie–iulie 1997, aprilie 1999), ocupându-se cu pregătirea programului SAPARD.[4] În perioada martie 1998–octombrie 1999 a fost directorul Programului de dezvoltare rurală locală în Argeș, în cadrul cooperării descentralizare dintre Consiliul General Savoia și Consiliul Județean Argeș.[4] Între noiembrie 1999 și decembrie 2001 a fost coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă și rurală la Centrul Internațional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă în cooperare cu Asociația Națională de Dezvoltare Agricolă.[4]

Între anii 2002 și 2003 a lucrat la Comisia Europeană, Delegația CE în România, ca manager în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, SAPARD.[5]

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

Dacian Cioloș a intrat pe scena politică în ianuarie 2005 când a devenit consilier al ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și reprezentant în Comitetul Special Agricol la Consiliul European.[4] Deși nu făcea parte din niciun partid politic, în perioada mai–octombrie 2007 a fost subsecretar de stat pentru Afaceri Europene.[7]

Ministru al Agriculturii[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2007, Dacian Cioloș a fost propus de premierul Călin Popescu-Tăriceanu pentru ocuparea funcției de ministru al Agriculturii în locul lui Decebal Traian Remeș care a demisionat în urma unor acuzații de trafic de influență.[8] Liberalii au luat în calcul înlocuirea lui Remeș cu Dan Radu Rușanu, Ilie Bolojan sau Dacian Cioloș. Acesta din urmă, deși nu este membru PNL, a fost preferat în cele din urmă din cauza experienței sale în domeniu și în relațiile cu organismele UE.[9] Cioloș a deținut aceast portofoliu până la demisia cabinetului după alegerile parlamanentare din noiembrie 2008.

Comisar european[modificare | modificare sursă]

Dacian Cioloș în septembrie 2010 în calitate de comisar european pentru Agricultură

În octombrie 2009, guvernul Boc, în speranța de a-și asigura portofoliul Agriculturii în a doua Comisie Barroso, l-a nominalizat pe Dacian Cioloș pentru funcția de comisar european din partea României.[10] Propunerea a fost criticată de liberalii și social-democrații din opoziție, care au considerat-o drept o manevră de ultim moment a unui guvern aflat în pragul prăbușirii, dar și de Partidul Socialiștilor Europeni care a considerat că această poziție ar fi trebuit să meargă la un social-democrat.[11] Într-adevăr, guvernul Boc a căzut la o zi după nominalizarea lui Cioloș, când a pierdut o moțiune de cenzură.[12] Deși nominalizarea sa a fost susținută de președintele Traian Băsescu, Cioloș a menținut o autonomie față de acesta și s-a bucurat de o reputație bună în rândul parlamentarilor.[13]

La sfârșitul lunii noiembrie, președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, l-a nominalizat pentru postul de comisar pe Agricultură. Barroso a apreciat că Dacian Cioloș a fost „cel mai competent nume” de pe lista candidaților pentru acest portofoliu.[14] De asemenea, Barroso a lăudat „viziunea modernă” a acestuia asupra agriculturii și dezvoltării rurale.[14] Revista britanică Farmers Weekly a considerat numirea „o alegere controversată”, invocând gestionarea defectuoasă de către România a fondurilor europene, dar a recunoscut „experiența agricolă amplă” a acestuia.[15] Sindicatul Național al Fermierilor din Anglia și Țara Galilor și Sindicatul Național al Fermierilor din Scoția au salutat numirea lui Cioloș.[16] Ministrul italian al Agriculturii Luca Zaia și președintele francez Nicolas Sarkozy l-au felicitat, de asemenea, pe Dacian Cioloș.[17][18] Agenția germană de știri Deutsche Presse-Agentur și ziarul britanic The Independent au criticat nominalizarea lui Cioloș din cauza chestiunii fondurilor europene,[19] în timp ce cotidianul francez Ouest-France a apreciat că motivul indignării britanicilor a fost percepția că Cioloș ar fi de fapt un al doilea comisar francez, date fiind legăturile sale strânse cu această țară.[20]

În ianuarie 2010, Dacian Cioloș a fost audiat în Parlamentul European pentru a se stabili dacă este candidatul potrivit pentru postul de comisar pentru Agricultură. Cioloș a fost votat în unanimitate de către membrii comisiei.[4] Parlamentul European a acordat pe 9 februarie votul de încredere echipei conduse de José Manuel Barroso.[21] Cioloș a stabilit ca obiective pentru mandatul său menținerea unui sector agricol prosper, conservarea mediului și protecția peisajului rural, combaterea încălzirii globale și asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru fermieri. Cioloș a promis, de asemenea, să continue adaptarea și restructurarea politicii agricole comune.[22] Chestiunea fondurilor europene reclamată de unele publicații internaționale a fost adusă în discuție de Cioloș la câteva zile de la începerea mandatului. Pe 16 februarie, acesta a cerut României, într-o scrisoare oficială, remedierea deficiențelor din Sistemul Integrat de Administrare și Control prin care se acordă subvențiile europene.[23] Pe 12 octombrie 2011 și-a publicat propunerile de revizuire a politicii agricole europene, în care suțtine ca Uniunea Europeană ar trebui să își dubleze producția agricolă până în 2050.[13]

În iulie 2015, succesorul lui Barroso, Jean-Claude Juncker, l-a desemnat pe Dacian Cioloș în funcția de consilier special privind siguranța alimentară internațională.[24]

Prim-ministru[modificare | modificare sursă]

Pe 10 noiembrie 2015, Dacian Cioloș a fost desemnat prim-ministru al României de către președintele Klaus Iohannis, la șase zile după demisia premierului Victor Ponta.[25] Cioloș a propus un cabinet tehnocrat format din 21 de membri, o treime dintre aceștia femei.[26] Pe 17 noiembrie, guvernul condus de Dacian Cioloș a fost învestit de către Parlament, după ce a primit susținerea a 389 de deputați și senatori, cu 115 voturi mai multe decât cele necesare.[27] PSD, PNL, UDMR, UNPR și grupul minorităților au anunțat că susțin guvernul, în timp ce ALDE, PMP și PND s-au opus.[28] Președintele PSD, Liviu Dragnea, a negociat susținerea Guvernului Cioloș în schimbul desemnării lui Vasile Dîncu în funcțiile de vicepremier și ministru al Dezvoltării.[29]

Pe fondul crizei dezinfectanților diluați, ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, a demisionat pe 9 mai 2016. Premierul Dacian Cioloș a asigurat interimatul acestei funcții până la numirea succesorului acestuia, Vlad Voiculescu, pe 20 mai.[30]

În octombrie 2016, în preajma alegerilor parlamentare, Dacian Cioloș a lansat Platforma România 100, o platformă de principii, valori și proiecte pentru dezvoltarea României, pe care a propus-o spre dezbatere partidelor aflate în campanie.[31] Concomitent, Cioloș a confirmat că nu va candida la alegeri.[32] Principalele două partide din opoziție, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România, și-au anunțat susținerea pentru Platforma România 100. La rândul său, Dacian Cioloș a recomandat electoratului să voteze PNL sau USR.[33]

Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate[modificare | modificare sursă]

În decembrie 2017, Dacian Cioloș a anunțat că din Platforma România 100 se va desprinde un partid politic.[34] Trei luni mai târziu, Cioloș a pus bazele Mișcării România Împreună.[35] Întrucât înființarea acestei formațiuni a fost tergiversată în instanță,[36] Dacian Cioloș a abadonat proiectul,[37] iar pe 15 decembrie 2018 a prezentat, la Cluj-Napoca, un nou partid politic – Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate – înscris deja în Registrul partidelor politice.[38]

Pe 26 ianuarie 2019, la prima convenție națională a PLUS, Cioloș a fost ales președinte al partidului cu 99,17% din voturi.[39] Din 2 februarie 2019, Dacian Cioloș este copreședinte al Alianței 2020 USR+PLUS alături de președintele USR, Dan Barna, alianța fiind constituită în ședința Comitetului Politic al USR, care a decis să participe pe o listă comună la alegerile europarlamentare din 26 mai.[40] La aceeași dată, reprezentanții partidelor USR și PLUS au anunțat lista comună de candidați, Dacian Cioloș ocupând prima poziție.[41] Alianța a primit 22,36% din voturi și, astfel, Cioloș a obținut un mandat de eurodeputat.[42] În lunile dinaintea scrutinului, Cioloș a avut mai multe discuții cu conducerile partidelor En Marche! din Franța și Ciudadanos din Spania pentru constituirea unui nou grup politic, de centru-dreapta, în Parlamentul European.[43] În iunie 2019, acesta a fost ales liderul grupului Renew Europe, al treilea grup ca mărime din Parlament, cu 65 de voturi „pentru” și 41 de voturi „împotrivă”.[44]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

Pe 27 noiembrie 2014, Dacian Cioloș s-a numărat printre cei care au primit distincția „Personalitatea anului pentru o Românie europeană”, acordată de către Fundația Eurolink–Casa Europei, parte integrantă a Federației Internaționale a Caselor Europei.[45] În octombrie 2015 i-a fost acordat titlul de Professor Honoris Causa al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.[46]

Viață personală[modificare | modificare sursă]

În 2000, Dacian Cioloș s-a căsătorit cu Valérie Villemin, o expertă în agricultură pe care a cunoscut-o în timpul studiilor în Franța.[47] Cununia a avut loc în Pericei.[1] Cuplul nu are copii. Cioloș are un frate mai mic, Sorin.[1] Tatăl său a insistat asupra primului prenume, Dacian, în timp ce al doilea prenume, de origine franceză, vine de la Julien Sorel, protagonistul romanului Roșu și negru, o carte pe care mama sa a citit-o în timpul sarcinii.[48] Cioloș este creștin-ortodox.[49]

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dacian Cioloș
  1. ^ a b c Alina Pop (). „Dacian Cioloș, „povestit" de vecinii din satul natal: „Am ajuns noi, legumicultori renumiți, să cumpărăm roșiile lui". Adevărul. 
  2. ^ Alina Pop (). „Dacian Cioloș, de pe hotarul din Pericei la Palatul Victoria. Povestea sălăjeanului care a făcut de mic pasiune pentru agricultură”. Adevărul. 
  3. ^ a b en „CV”. European Commission. 
  4. ^ a b c d e f g h „Dacian Cioloș”. Ziare.com. 
  5. ^ a b „Cine este Dacian Cioloș, românul de pe lista lui Barroso”. 9AM. . 
  6. ^ „Dacian Cioloș, premier desemnat. De la ministru al Agriculturii și comisar european, la prim ministru tehnocrat”. Știrile TVR. . 
  7. ^ Valentina Postelnicu (). „Atunci și Acum | Dacian Cioloș, inginerul agronom ajuns șef al Executivului, în prima guvernare tehnocrată a României”. Libertatea. 
  8. ^ „Tăriceanu a transmis Președinției nominalizarea lui Dacian Cioloș ca ministru al Agriculturii”. Mediafax. . 
  9. ^ D. M., A. N., B. B. (). „Dacian Cioloș a fost numit oficial ministru al Agriculturii”. HotNews.ro. 
  10. ^ „Dacian Cioloș, candidatul României pentru postul de comisar european”. Mediafax. . 
  11. ^ Dan Carp (). „Cioloș aruncat în luptă”. Ziua. 
  12. ^ „Guvernul Boc 2 a fost demis - VIDEO”. Mediafax. . 
  13. ^ a b en Dan Alexe (). „The farm manager”. POLITICO. 
  14. ^ a b „Dacian Cioloș, comisar european pentru Agricultură | VIDEO”. Evenimentul zilei. . 
  15. ^ en Philip Clarke (). „Romanian takes EU's top agriculture job”. Farmers Weekly. 
  16. ^ en Alistair Driver (). „Romanian to take over as EU farm chief”. Farmers Guardian. 
  17. ^ „Ministrul italian al Agriculturii îl felicită pe Cioloș pentru portofoliul atribuit în CE”. Realitatea.net. . 
  18. ^ „Sarkozy salută nominalizarea lui Cioloș la funcția de comisar pentru agricultură”. Adevărul. . 
  19. ^ „Nemții și britanicii și-au înfipt colții în Cioloș”. Evenimentul zilei. . 
  20. ^ „Britanicii consideră că Franța va avea doi comisari europeni: Michel Barnier și Dacian Cioloș”. Mediafax. . 
  21. ^ en „Euro MPs back new European Commission”. BBC News. . 
  22. ^ en „Mandate”. European Commission. 
  23. ^ Anca Bundaru (). „Dacian Cioloș amenință România cu blocarea fondurilor UE”. Ziare.com. 
  24. ^ Mădălina Mihalache (). „Președintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, l-a numit consilier pe Dacian Cioloș”. Adevărul. 
  25. ^ Mădălina Mihalache, Sebastian Zachmann (). „Dacian Cioloș, premierul ales de Klaus Iohannis. Cioloș: Voi deschide Guvernul spre societate; Dragnea: Nu știu cum vom vota. Avem doar un nume și un chip”. Adevărul. 
  26. ^ Vasile Măgrădean (). „CABINETUL CIOLOȘ: Cine sunt miniștrii propuși de premierul desemnat - GALERIE FOTO”. Mediafax. 
  27. ^ „Guvernul Cioloș a trecut lejer de Parlament - cine face totuși opoziție tehnocraților lui Iohannis”. Ziare.com. . 
  28. ^ Paul Cristescu (). „Guvernul Cioloș a primit votul de încredere al Parlamentului”. Revista 22. 
  29. ^ Mădălina Mihalache, Radu Eremia (). „Cine n-a votat Guvernul Cioloș”. Adevărul. 
  30. ^ G. S. (). „Cioloș a acceptat demisia ministrului sănătății și va prelua interimatul. Achimaș Cadariu, al patrulea ministru ce pleacă în mai puțin de o lună”. HotNews.ro. 
  31. ^ „Cioloș a lansat Platforma #România 100: Iată cele zece principii de guvernare (Video)”. Ziare.com. . 
  32. ^ R. M. (). „Dacian Cioloș a publicat Platforma România100 și cele zece principii ale unei "guvernări pentru cetățeni", dar promite în continuare că nu va candida”. HotNews.ro. 
  33. ^ Gabriel Pecheanu (). „Dacian Cioloș, îndemn ca românii să voteze PNL sau USR: "Avem cu cine să ducem România înainte" / Klaus Iohannis: Nu lăsați pe altul să decidă în locul vostru!”. Mediafax. 
  34. ^ M. K. (). „Cioloș: Din platforma România 100 se va desprinde un partid”. EurActiv. 
  35. ^ Maria Tufan (). „În sfârșit, Dacian Cioloș a anunțat noul partid: Mișcarea România Împreună. „După un an de zile am decis că e nevoie de mai mult decât de o mișcare civică". Adevărul. 
  36. ^ Ionel Stoica (). „Povestea incredibilă a celor 266 de zile în care Cioloș a încercat să își înregistreze un partid și nu a reușit”. Ziare.com. 
  37. ^ Cristian Citre (). „Dacian Cioloș și-a făcut un nou partid: PLUS – Partidul Libertății, Unității și Solidarității / Înregistrarea formațiunii Mișcarea România Împreună a fost abandonată”. G4Media. 
  38. ^ „Dacian Cioloș are, oficial, partid: PLUS. Ce s-a întâmplat cu Mișcarea România Împreună”. Digi 24. . 
  39. ^ „Dacian Cioloș a fost ales președinte al PLUS”. Adevărul. . 
  40. ^ V. M. (). „VIDEO Cioloș și Barna anunță formarea „Alianței 2020 USR PLUS" pentru alegeri”. HotNews.ro. 
  41. ^ „Lista candidaților USR PLUS la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019”. Știrile Pro TV. . 
  42. ^ Irina Andreea Cristea (). „Dacian Cioloș, europarlamentar ales pe lista Alianței 2020 USR-PLUS (fișă biografică)”. AGERPRES. 
  43. ^ „Cioloș: Am avut discuții cu En Marche și Ciudadanos pentru constituirea unui nou grup politic în Parlamentul European”. Ziare.com. . 
  44. ^ Matei Alexandru (). „Dacian Cioloș a fost ales liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, al treilea grup ca mărime din Legislativul UE”. G4Media. 
  45. ^ „Destinul franțuzesc al premierului desemnat. Ambasada Franței: "Dacian Cioloș nu e cetățean francez". Realitatea.net. . 
  46. ^ „Professor Honoris Causa”. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. 
  47. ^ Valentin Vioreanu (). „PREMIERĂ: Soția premierului nu este româncă”. Capital. 
  48. ^ Gabriel Pecheanu (). „Premierul Dacian Cioloș a explicat de ce îl cheamă și Julien: "Mama a fost marcată de Julien Sorel din Roșu și negru și a propus prenumele acesta". Mediafax. 
  49. ^ Radu Eremia (). „Cioloș, despre religia sa: Eu sunt creștin-ortodox. Credința adevărată e cea pe care o duci în suflet, nu cea pe care o afișezi când ai un interes să te vadă lumea”. Adevărul.