Dacian Cioloș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Dacian Cioloș
2019-07-03 Dacian Cioloș MEP-by Olaf Kosinsky-8138 (cropped).jpg
Dacian Cioloș (2019)
Date personale
Nume la naștereDacian Julien Cioloș
Născut (51 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Zalău, România Modificați la Wikidata
Căsătorit cuValérie Villemin (c. 2000)
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
ReligieCreștin-ortodox
OcupațiePolitician
Lider al Renew Europe în Parlamentul European
Deținător actual
Funcție asumată
1 iulie 2019
Precedat deGuy Verhofstadt (ALDE)
Președinte al Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate
Deținător actual
Funcție asumată
26 ianuarie 2019
Prim-ministru al României
În funcție
17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017
Viceprim-ministruVasile Dîncu
Costin Borc
Precedat deVictor Ponta
Succedat deSorin Grindeanu
Comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
În funcție
9 februarie 2010 – 1 noiembrie 2014
PreședinteJosé Manuel Barroso
Precedat deMariann Fischer Boel
Succedat dePhil Hogan
Ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale
În funcție
11 octombrie 2007 – 22 decembrie 2008
Prim-ministruCălin Popescu-Tăriceanu
Precedat deDecebal Traian Remeș
Succedat deIlie Sârbu

PremiiOrdinul Republicii (2016)
Partid politicPLUS (2018–prezent)
Alma materUniversitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
École nationale supérieure agronomique din Rennes
École nationale supérieure agronomique din Montpellier
Université Montpellier-I
ProfesieInginer horticultor
Prezență online

Dacian Julien Cioloș (n. ,[1] Zalău, România) este un politician român, de profesie inginer horticultor, care a deținut funcția de prim-ministru al României din noiembrie 2015 până în ianuarie 2017. Anterior, el a ocupat funcția de comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală în cadrul Comisiei Europene între 2010 și 2014. În ianuarie 2019 a fost ales președinte al Partidului Libertății, Unității și Solidarității (PLUS).

Origine și studii[modificare | modificare sursă]

Dacian Cioloș s-a născut pe 27 iulie 1969 în Zalău. O parte a copilăriei a petrecut-o la Pericei, comuna din care este originară mama sa.[2] După absolvirea în 1987 a studiilor medii la Liceul Agricol din Șimleu Silvaniei, a urmat cursurile Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (1989–1994), obținând diploma de inginer horticultor.[3] A urmat apoi studii de agronomie aprofundată, specializarea „Sisteme de producție și dezvoltare rurală” la École nationale supérieure agronomique din Rennes (1995–1996), beneficiind de o bursă guvernamentală franceză și un master științific în „Economia dezvoltării agricole, agroalimentare și rurale” la École nationale supérieure agronomique și Université Montpellier-I (1996–1997).[4] Din 2000 este doctorand în economia dezvoltării agricole, agroalimentare și rurale la Institutul Național de Cercetări Agronomice din cadrul École nationale supérieure agronomique din Montpellier.[4]

În perioada studenției a fost reprezentant al studenților în senatul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară și în consiliul de administrație al Facultății de Horticultură din Cluj-Napoca (1990–1995), coordonator al programului de stagii pentru studenții USAMV Cluj-Napoca în ferme agricole din Franța (1992–1995) și inițiator și membru fondator al asociației profesionale AGROECOLOGIA (1995).[5] În anul 2000 a devenit membru al Grupului din Bruges, grup european independent de analize și propuneri privind politica agricolă comună a Uniunii Europene.[6]

A urmat stagii practice totalizând 13 luni în ferme de agricultură ecologică sub egida Federației Regionale a Agricultorilor Ecologici din Bretania (1991–1996), studiind administrarea fermelor agricole familiale, principiile agriculturii durabile și organizarea interprofesională a agriculturii ecologice în Franța.[5] A activat la Centrul Internațional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă din Paris-Montreuil (august–septembrie 1995), ocupându-se de pregătirea unui proiect de cooperare descentralizată Savoia–Argeș pentru dezvoltare rurală.[5] A activat în calitate de inginer stagiar la Camera Județeană de Agricultură Aveyron (februarie–septembrie 1997), ocupându-se cu elaborarea lucrării de diplomă DAA „Analiza și evaluarea experienței de dezvoltare agricolă și rurală în Nord-Aveyron”.[7]

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

După absolvirea masteratului, Dacian Cioloș a lucrat ca agroeconomist stagiar la Comisia Europeană de la Bruxelles, în cadrul Diviziei de Dezvoltare Rurală a Direcției Generale de Agricultură (martie–iulie 1997, aprilie 1999), ocupându-se cu pregătirea programului SAPARD.[5] În perioada martie 1998–octombrie 1999 a fost directorul Programului de dezvoltare rurală locală în Argeș, în cadrul cooperării descentralizare dintre Consiliul General Savoia și Consiliul Județean Argeș.[5] Între noiembrie 1999 și decembrie 2001 a fost coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă și rurală la Centrul Internațional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă în cooperare cu Asociația Națională de Dezvoltare Agricolă.[5]

Între anii 2002 și 2003 a lucrat la Comisia Europeană, Delegația CE în România, ca manager în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, SAPARD.[6]

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

Dacian Cioloș a intrat pe scena politică în ianuarie 2005 când a devenit consilier al ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și reprezentant în Comitetul Special Agricol la Consiliul European.[5] Deși nu făcea parte din niciun partid politic, în perioada mai–octombrie 2007 a fost subsecretar de stat pentru Afaceri Europene.[8]

Ministru al Agriculturii[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2007, Dacian Cioloș a fost propus de premierul Călin Popescu-Tăriceanu pentru ocuparea funcției de ministru al Agriculturii în locul lui Decebal Traian Remeș care a demisionat în urma unor acuzații de trafic de influență.[9] Liberalii au luat în calcul înlocuirea lui Remeș cu Dan Radu Rușanu, Ilie Bolojan sau Dacian Cioloș. Acesta din urmă, deși nu este membru PNL, a fost preferat în cele din urmă din cauza experienței sale în domeniu și în relațiile cu organismele UE.[10] Cioloș a deținut aceast portofoliu până la demisia cabinetului după alegerile parlamentare din noiembrie 2008.

Comisar european[modificare | modificare sursă]

Dacian Cioloș în septembrie 2010 în calitate de comisar european pentru Agricultură

În octombrie 2009, guvernul Boc, în speranța de a-și asigura portofoliul Agriculturii în a doua Comisie Barroso, l-a nominalizat pe Dacian Cioloș pentru funcția de comisar european din partea României.[11] Propunerea a fost criticată de liberalii și social-democrații din opoziție, care au considerat-o drept o manevră de ultim moment a unui guvern aflat în pragul prăbușirii, dar și de Partidul Socialiștilor Europeni care a considerat că această poziție ar fi trebuit să meargă la un social-democrat.[12] Într-adevăr, guvernul Boc a căzut la o zi după nominalizarea lui Cioloș, când a pierdut o moțiune de cenzură.[13] Deși nominalizarea sa a fost susținută de președintele Traian Băsescu, Cioloș a menținut o autonomie față de acesta și s-a bucurat de o reputație bună în rândul parlamentarilor.[14]

La sfârșitul lunii noiembrie, președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, l-a nominalizat pentru postul de comisar pe Agricultură. Barroso a apreciat că Dacian Cioloș a fost „cel mai competent nume” de pe lista candidaților pentru acest portofoliu.[15] De asemenea, Barroso a lăudat „viziunea modernă” a acestuia asupra agriculturii și dezvoltării rurale.[15] Revista britanică Farmers Weekly a considerat numirea „o alegere controversată”, invocând gestionarea defectuoasă de către România a fondurilor europene, dar a recunoscut „experiența agricolă amplă” a acestuia.[16] Sindicatul Național al Fermierilor din Anglia și Țara Galilor și Sindicatul Național al Fermierilor din Scoția au salutat numirea lui Cioloș.[17] Ministrul italian al Agriculturii Luca Zaia și președintele francez Nicolas Sarkozy l-au felicitat, de asemenea, pe Dacian Cioloș.[18][19] Agenția germană de știri Deutsche Presse-Agentur și ziarul britanic The Independent au criticat nominalizarea lui Cioloș din cauza chestiunii fondurilor europene,[20] în timp ce cotidianul francez Ouest-France a apreciat că motivul indignării britanicilor a fost percepția că Cioloș ar fi de fapt un al doilea comisar francez, date fiind legăturile sale strânse cu această țară.[21]

În ianuarie 2010, Dacian Cioloș a fost audiat în Parlamentul European pentru a se stabili dacă este candidatul potrivit pentru postul de comisar pentru Agricultură. Cioloș a fost votat în unanimitate de către membrii comisiei.[5] Parlamentul European a acordat pe 9 februarie votul de încredere echipei conduse de José Manuel Barroso.[22] Cioloș a stabilit ca obiective pentru mandatul său menținerea unui sector agricol prosper, conservarea mediului și protecția peisajului rural, combaterea încălzirii globale și asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru fermieri. Cioloș a promis, de asemenea, să continue adaptarea și restructurarea politicii agricole comune.[23] Chestiunea fondurilor europene reclamată de unele publicații internaționale a fost adusă în discuție de Cioloș la câteva zile de la începerea mandatului. Pe 16 februarie, acesta a cerut României, într-o scrisoare oficială, remedierea deficiențelor din Sistemul Integrat de Administrare și Control prin care se acordă subvențiile europene.[24] Pe 12 octombrie 2011 și-a publicat propunerile de revizuire a politicii agricole europene, în care suțtine ca Uniunea Europeană ar trebui să își dubleze producția agricolă până în 2050.[14]

În iulie 2015, succesorul lui Barroso, Jean-Claude Juncker, l-a desemnat pe Dacian Cioloș în funcția de consilier special privind siguranța alimentară internațională.[25]

Prim-ministru[modificare | modificare sursă]

Pe 10 noiembrie 2015, Dacian Cioloș a fost desemnat prim-ministru al României de către președintele Klaus Iohannis, la șase zile după demisia premierului Victor Ponta.[26] Cioloș a propus un cabinet tehnocrat format din 21 de membri, o treime dintre aceștia femei.[27] Pe 17 noiembrie, guvernul condus de Dacian Cioloș a fost învestit de către Parlament, după ce a primit susținerea a 389 de deputați și senatori, cu 115 voturi mai multe decât cele necesare.[28] PSD, PNL, UDMR, UNPR și grupul minorităților au anunțat că susțin guvernul, în timp ce ALDE, PMP și PND s-au opus.[29] Președintele PSD, Liviu Dragnea, a negociat susținerea Guvernului Cioloș în schimbul desemnării lui Vasile Dîncu în funcțiile de vicepremier și ministru al Dezvoltării.[30]

Pe fondul crizei dezinfectanților diluați, ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, a demisionat pe 9 mai 2016. Premierul Dacian Cioloș a asigurat interimatul acestei funcții până la numirea succesorului acestuia, Vlad Voiculescu, pe 20 mai.[31]

În octombrie 2016, în preajma alegerilor parlamentare, Dacian Cioloș a lansat Platforma România 100, o platformă de principii, valori și proiecte pentru dezvoltarea României, pe care a propus-o spre dezbatere partidelor aflate în campanie.[32] Concomitent, Cioloș a confirmat că nu va candida la alegeri.[33] Principalele două partide din opoziție, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România, și-au anunțat susținerea pentru Platforma România 100. La rândul său, Dacian Cioloș a recomandat electoratului să voteze PNL sau USR.[34]

Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate[modificare | modificare sursă]

În decembrie 2017, Dacian Cioloș a anunțat că din Platforma România 100 se va desprinde un partid politic.[35] Trei luni mai târziu, Cioloș a pus bazele Mișcării România Împreună.[36] Întrucât înființarea acestei formațiuni a fost tergiversată în instanță,[37] Dacian Cioloș a abadonat proiectul,[38] iar pe 15 decembrie 2018 a prezentat, la Cluj-Napoca, un nou partid politic – Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate – înscris deja în Registrul partidelor politice.[39]

Pe 26 ianuarie 2019, la prima convenție națională a PLUS, Cioloș a fost ales președinte al partidului cu 99,17% din voturi.[40] Din 2 februarie 2019, Dacian Cioloș este copreședinte al Alianței 2020 USR+PLUS alături de președintele USR, Dan Barna, alianța fiind constituită în ședința Comitetului Politic al USR, care a decis să participe pe o listă comună la alegerile europarlamentare din 26 mai.[41] La aceeași dată, reprezentanții partidelor USR și PLUS au anunțat lista comună de candidați, Dacian Cioloș ocupând prima poziție.[42] Alianța a primit 22,36% din voturi și, astfel, Cioloș a obținut un mandat de eurodeputat.[43] În lunile dinaintea scrutinului, Cioloș a avut mai multe discuții cu conducerile partidelor En Marche! din Franța și Ciudadanos din Spania pentru constituirea unui nou grup politic, de centru-dreapta, în Parlamentul European.[44] În iunie 2019, acesta a fost ales liderul grupului Renew Europe, al treilea grup ca mărime din Parlament, cu 65 de voturi „pentru” și 41 de voturi „împotrivă”.[45]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

Pe 27 noiembrie 2014, Dacian Cioloș s-a numărat printre cei care au primit distincția „Personalitatea anului pentru o Românie europeană”, acordată de către Fundația Eurolink–Casa Europei, parte integrantă a Federației Internaționale a Caselor Europei.[46] În octombrie 2015 i-a fost acordat titlul de Professor Honoris Causa al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.[47]

Viață personală[modificare | modificare sursă]

În 2000, Dacian Cioloș s-a căsătorit cu Valérie Villemin, o expertă în agricultură pe care a cunoscut-o în timpul studiilor în Franța.[48] Cununia a avut loc în Pericei.[2] Cuplul nu are copii. Cioloș are un frate mai mic, Sorin.[2] Tatăl său a insistat asupra primului prenume, Dacian, în timp ce al doilea prenume, de origine franceză, vine de la Julien Sorel, protagonistul romanului Roșu și negru, o carte pe care mama sa a citit-o în timpul sarcinii.[49] Cioloș este creștin-ortodox.[50]

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dacian Cioloș
  1. ^ a b Dacian Ciolos, Munzinger-Archiv, accesat în  
  2. ^ a b c Alina Pop (). „Dacian Cioloș, „povestit" de vecinii din satul natal: „Am ajuns noi, legumicultori renumiți, să cumpărăm roșiile lui". Adevărul. 
  3. ^ Alina Pop (). „Dacian Cioloș, de pe hotarul din Pericei la Palatul Victoria. Povestea sălăjeanului care a făcut de mic pasiune pentru agricultură”. Adevărul. 
  4. ^ a b en „CV”. European Commission. 
  5. ^ a b c d e f g h „Dacian Cioloș”. Ziare.com. 
  6. ^ a b „Cine este Dacian Cioloș, românul de pe lista lui Barroso”. 9AM. . 
  7. ^ „Dacian Cioloș, premier desemnat. De la ministru al Agriculturii și comisar european, la prim ministru tehnocrat”. Știrile TVR. . 
  8. ^ Valentina Postelnicu (). „Atunci și Acum | Dacian Cioloș, inginerul agronom ajuns șef al Executivului, în prima guvernare tehnocrată a României”. Libertatea. 
  9. ^ „Tăriceanu a transmis Președinției nominalizarea lui Dacian Cioloș ca ministru al Agriculturii”. Mediafax. . 
  10. ^ D. M., A. N., B. B. (). „Dacian Cioloș a fost numit oficial ministru al Agriculturii”. HotNews.ro. 
  11. ^ „Dacian Cioloș, candidatul României pentru postul de comisar european”. Mediafax. . 
  12. ^ Dan Carp (). „Cioloș aruncat în luptă”. Ziua. 
  13. ^ „Guvernul Boc 2 a fost demis - VIDEO”. Mediafax. . 
  14. ^ a b en Dan Alexe (). „The farm manager”. POLITICO. 
  15. ^ a b „Dacian Cioloș, comisar european pentru Agricultură | VIDEO”. Evenimentul zilei. . 
  16. ^ en Philip Clarke (). „Romanian takes EU's top agriculture job”. Farmers Weekly. 
  17. ^ en Alistair Driver (). „Romanian to take over as EU farm chief”. Farmers Guardian. 
  18. ^ „Ministrul italian al Agriculturii îl felicită pe Cioloș pentru portofoliul atribuit în CE”. Realitatea.net. . 
  19. ^ „Sarkozy salută nominalizarea lui Cioloș la funcția de comisar pentru agricultură”. Adevărul. . 
  20. ^ „Nemții și britanicii și-au înfipt colții în Cioloș”. Evenimentul zilei. . 
  21. ^ „Britanicii consideră că Franța va avea doi comisari europeni: Michel Barnier și Dacian Cioloș”. Mediafax. . 
  22. ^ en „Euro MPs back new European Commission”. BBC News. . 
  23. ^ en „Mandate”. European Commission. 
  24. ^ Anca Bundaru (). „Dacian Cioloș amenință România cu blocarea fondurilor UE”. Ziare.com. 
  25. ^ Mădălina Mihalache (). „Președintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, l-a numit consilier pe Dacian Cioloș”. Adevărul. 
  26. ^ Mădălina Mihalache, Sebastian Zachmann (). „Dacian Cioloș, premierul ales de Klaus Iohannis. Cioloș: Voi deschide Guvernul spre societate; Dragnea: Nu știu cum vom vota. Avem doar un nume și un chip”. Adevărul. 
  27. ^ Vasile Măgrădean (). „CABINETUL CIOLOȘ: Cine sunt miniștrii propuși de premierul desemnat - GALERIE FOTO”. Mediafax. 
  28. ^ „Guvernul Cioloș a trecut lejer de Parlament - cine face totuși opoziție tehnocraților lui Iohannis”. Ziare.com. . 
  29. ^ Paul Cristescu (). „Guvernul Cioloș a primit votul de încredere al Parlamentului”. Revista 22. 
  30. ^ Mădălina Mihalache, Radu Eremia (). „Cine n-a votat Guvernul Cioloș”. Adevărul. 
  31. ^ G. S. (). „Cioloș a acceptat demisia ministrului sănătății și va prelua interimatul. Achimaș Cadariu, al patrulea ministru ce pleacă în mai puțin de o lună”. HotNews.ro. 
  32. ^ „Cioloș a lansat Platforma #România 100: Iată cele zece principii de guvernare (Video)”. Ziare.com. . 
  33. ^ R. M. (). „Dacian Cioloș a publicat Platforma România100 și cele zece principii ale unei "guvernări pentru cetățeni", dar promite în continuare că nu va candida”. HotNews.ro. 
  34. ^ Gabriel Pecheanu (). „Dacian Cioloș, îndemn ca românii să voteze PNL sau USR: "Avem cu cine să ducem România înainte" / Klaus Iohannis: Nu lăsați pe altul să decidă în locul vostru!”. Mediafax. 
  35. ^ M. K. (). „Cioloș: Din platforma România 100 se va desprinde un partid”. EurActiv. 
  36. ^ Maria Tufan (). „În sfârșit, Dacian Cioloș a anunțat noul partid: Mișcarea România Împreună. „După un an de zile am decis că e nevoie de mai mult decât de o mișcare civică". Adevărul. 
  37. ^ Ionel Stoica (). „Povestea incredibilă a celor 266 de zile în care Cioloș a încercat să își înregistreze un partid și nu a reușit”. Ziare.com. 
  38. ^ Cristian Citre (). „Dacian Cioloș și-a făcut un nou partid: PLUS – Partidul Libertății, Unității și Solidarității / Înregistrarea formațiunii Mișcarea România Împreună a fost abandonată”. G4Media. 
  39. ^ „Dacian Cioloș are, oficial, partid: PLUS. Ce s-a întâmplat cu Mișcarea România Împreună”. Digi 24. . 
  40. ^ „Dacian Cioloș a fost ales președinte al PLUS”. Adevărul. . 
  41. ^ V. M. (). „VIDEO Cioloș și Barna anunță formarea „Alianței 2020 USR PLUS" pentru alegeri”. HotNews.ro. 
  42. ^ „Lista candidaților USR PLUS la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019”. Știrile Pro TV. . 
  43. ^ Irina Andreea Cristea (). „Dacian Cioloș, europarlamentar ales pe lista Alianței 2020 USR-PLUS (fișă biografică)”. AGERPRES. 
  44. ^ „Cioloș: Am avut discuții cu En Marche și Ciudadanos pentru constituirea unui nou grup politic în Parlamentul European”. Ziare.com. . 
  45. ^ Matei Alexandru (). „Dacian Cioloș a fost ales liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, al treilea grup ca mărime din Legislativul UE”. G4Media. 
  46. ^ „Destinul franțuzesc al premierului desemnat. Ambasada Franței: "Dacian Cioloș nu e cetățean francez". Realitatea.net. . 
  47. ^ „Professor Honoris Causa”. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. 
  48. ^ Valentin Vioreanu (). „PREMIERĂ: Soția premierului nu este româncă”. Capital. 
  49. ^ Gabriel Pecheanu (). „Premierul Dacian Cioloș a explicat de ce îl cheamă și Julien: "Mama a fost marcată de Julien Sorel din Roșu și negru și a propus prenumele acesta". Mediafax. 
  50. ^ Radu Eremia (). „Cioloș, despre religia sa: Eu sunt creștin-ortodox. Credința adevărată e cea pe care o duci în suflet, nu cea pe care o afișezi când ai un interes să te vadă lumea”. Adevărul.