Sari la conținut

Gheorghe Manu (general)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gheorghe Manu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, Țara Românească Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
PărințiIoan Manu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
om de stat Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteromână Modificați la Wikidata
Ambasador al României în Regatul Unit Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deAlexandru C. Catargi[*]​
Succedat deNicolae Mișu
Ministru al apărării naționale Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deDimitrie Sturdza
Succedat deAlexandru Averescu
În funcție
 – 
Precedat deConstantin Barozzi
Succedat deMatei Vlădescu
În funcție
 – 
Precedat deIoan Alexandru Duca
Succedat deEustațiu Pencovici
Ministru al finanțelor Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deGheorghe Pallade
Succedat deTake Ionescu
Al 17-lea Prim-ministrul României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
GuvernGuvernul Manu
Precedat deLascăr Catargiu
Succedat deIon Emanuel Florescu
Primar al Municipiului București Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deConstantin N. Brăiloiu
Succedat deConstantin Alexandru Rosetti
Deputat al României Modificați la Wikidata
Senator al României Modificați la Wikidata

PremiiOrdinul Steaua României ()
Ordinul Virtutea Militară ()
Ordinul Coroana României ()
Partid politicPartidul Conservator  Modificați la Wikidata
Acest articol se referă la un general și prim-ministru român. Pentru alte sensuri, vedeți Gheorghe Manu (dezambiguizare).

Gheorghe Manu (alternativ George Manu; n. 26 iulie 1833, București – d. 16 mai 1911, București) a fost un general și om de stat român, ministru de război în mai multe guverne, cel de-al șaptesprezecelea premier al României (1889-1891). A mai ocupat și funcțiile de ministru de interne, președinte al Adunării Deputaților și primar al Bucureștiului și ambasador al României în Regatul Unit.

A fost fiul fostului agă și caimacam al Valahiei Iancu Manu; mama sa, Ana Ghica a fost una din fiicele marelui ban Alexandru Ghica.

Manu era descendent direct al domnitorului Constantin Brâncoveanu.[1]

Studii, carieră

[modificare | modificare sursă]

După studii militare în Prusia, la Potsdam, a fost sublocotenent în armata prusacă (1853). Întors în țară in 1858, a fost însărcinat cu organizarea artileriei române. Cu gradul de colonel, a fost ministru de Război în guvernele Dimitrie Ghica și Manolache Costache Epureanu (1869-1870). A fost primar al Bucureștiului intre 1874 și 1877.

La izbucnirea Războiului de Independență al României, în 1877, generalul Manu a comandat Divizia a 4-a, însărcinată cu apărarea frontierei la Oltenița, Corabia, Bechet, Islaz și Turnu Măgurele. Ulterior, în urma ofensivei, divizia sa a participat la campania din câmpia Bulgariei, la Plevna și Vidin. A fost primul român decorat cu Medalia „Virtutea Militară”, în mai 1877.[2]

După război a fost unul dintre fruntașii Partidului Conservator.

După război, a fost inspector de artilerie până în 1888, când și-a dat demisia. A fost ministru de război în guvernele conduse de Theodor Rosetti și Lascăr Catargiu, între 12 noiembrie 1888 și 5 noiembrie 1889 (stil vechi). A fost, de asemenea, prim-ministru între 5 noiembrie 1889 și 15 februarie 1891. La 27 noiembrie 1891, în guvernul lui Lascăr Catargiu, a devenit ministru al Domeniilor Statului, dar a demisionat pentru a ocupa funcția de președinte al Camerei Deputaților, pe care a deținut-o până în 1895, când s-a retras.[2]

  • Manu, Gheorghe; Mangâru, B. (). Discursurile, 1871–1906. Adunate și colecționate de B. Mangâru. Pentru a servi la cunoașterea istoriei moderne a României. București: Tipografia Curţii Regale F. Göbl. OCLC 890948983. 

Galerie imagini

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Berindei, Dan (), „Urmașii lui Constantin Brâncoveanu și locul lor în societatea românească. Genealogie și istorie”, În Cernovodeanu, Paul și Constantiniu, Florin, Constantin Brâncoveanu, București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. 285
  2. 1 2 3 Rosetti, Dimitrie R. (). Dicționarul contimporanilor (PDF). București: Editura Lito-Tipografiei "Populara". p. 122. OCLC 744717044.
  3. 1 2 Anuarul Ordinelor Române: Cuprindend mutuațiunile până la 13 februarie 1898 (1898). Bucuresci: Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, p. 132


Predecesor:
colonel Alexandru Duca
Ministrul Apărării Naționale
Ministru de război

14 iunie 1869 – 17 decembrie 1870
Succesor:
colonel Eustasie Pencovici
Predecesor:
general Constantin Barozzi
Ministrul Apărării Naționale
Ministru de război

12 noiembrie 1888 – 4 noiembrie 1889
Succesor:
general Matei Vlădescu
Predecesor:
Dimitrie Sturdza
Ministrul Apărării Naționale
Ministru de război

22 decembrie 1904 – 11 martie 1906
Succesor:
general Alexandru Averescu



Predecesor:
George D. Pallade
Ministrul de finanțe al Regatului României
11 aprilie 1899 – 9 ianuarie 1900
Succesor:
Take Ionescu


Format:Guvernul Gheorghe Manu