Gheorghe Manu (general)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gheorghe Manu
Președintele Consiliului de Miniștri George Manu.jpg
Generalul Gheorghe Manu
Date personale
Născut26 iulie 1833
București, România
Decedat (77 de ani)
București, România
NaționalitateRomân
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
ReligieOrtodox
Ocupațieom politic
om de stat Modificați la Wikidata
Ministrul de Război al României
În funcție
14 iunie 1869 – 17 decembrie 1870
Precedat deAlexandru Duca
Succedat deEustasie Pencovici
În funcție
12 noiembrie 1888 – 4 noiembrie 1889
Precedat deConstantin Barozzi
Succedat deMatei Vlădescu
În funcție
22 decembrie 1904 – 11 martie 1906
Precedat deDimitrie Sturdza
Succedat deAlexandru Averescu
Ministrul de Finanțe al României
În funcție
11 aprilie 1899 – 9 ianuarie 1900
Precedat deGeorge D. Pallade
Succedat deTake Ionescu

PremiiOrdinul național „Steaua României”
Ordinul Virtutea Militară
Profesiegeneral, politician

Gheorghe Manu (alternativ George Manu; n. 26 iulie 1833, București - d. 16 mai 1911, București) a fost un general și om de stat român, care a deținut funcția de președinte al Consiliului de Miniștri între 1889 și 1891.

A fost fiul fostului agă și caimacam al Valahiei Iancu Manu; mama sa, Ana Ghica a fost o fiică a marelui ban Alexandru Ghica.

Manu era descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu.[1]

După studii militare în Prusia, la Potsdam, a devenit sublocotenent în armata prusiană (1853). Întors în țară (1858), a fost însărcinat cu organizarea artileriei române. Cu gradul de colonel, a fost ministru de război în guvernele Dimitrie Ghica și Manolache Costache Epureanu (1869-1870). A fost primar al Bucureștiului (1874-1877). Cu gradul de general, s-a distins în războiul de independență, fiind primul român decorat cu Virtutea Militară (1877), ordin înființat de Prințul Carol.

Comandant de divizie în războiul pentru independență, el este cel care a obținut în februarie 1878 capitularea Vidinului.

După război a fost unul dintre fruntașii Partidului Conservator.

A fost inspector al artileriei până în 1888, ministru de război în guvernele Teodor Rosetti și Lascăr Catargiu (1888-1889) și președinte al Camerei Deputaților (1891-1895).

Galerie imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Berindei, Dan (), „Urmașii lui Constantin Brâncoveanu și locul lor în societatea românească. Genealogie și istorie”, În Cernovodeanu, Paul și Constantiniu, Florin, Constantin Brâncoveanu, București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. 285 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]



Predecesor:
colonel Alexandru Duca
Ministrul Apărării Naționale
14 iunie 186917 decembrie 1870

Succesor:
colonel Eustasie Pencovici


Predecesor:
gen. Constantin Barozzi
Ministrul Apărării Naționale
12 noiembrie 18884 noiembrie 1889

Succesor:
general Matei Vlădescu


Predecesor:
Dimitrie Sturdza
Ministrul Apărării Naționale
22 decembrie 190411 martie 1906

Succesor:
general Alexandru Averescu




Predecesor:
George D. Pallade
Ministrul de finanțe al Regatului României
11 aprilie 18999 ianuarie 1900

Succesor:
Take Ionescu