1866

1866
MDCCCLXVI

◄ · Secolul 18 ◄ Secolul 19 ► Secolul 20  · ►
◄ · Anii 1840 · Anii 1850 ◄ Anii 1860 ► Anii 1870 · Anii 1880 · ►
◄◄ · ◄ · 1861 · 1862 · 1863 · 1864 · 1865 ◄ 1866 ► 1867 · 1868 · 1869 · 1870 · 1871 · ► · ►►

1866 (MDCCCLXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Evenimente

Locotenența Domnească conduce țara după abdicarea lui Cuza și până la venirea Prințului Carol.

10 mai: Intrarea în București a princepelui Carol I.

Lideri militari prusaci implicați în Bătălia de la Sadowa, 1866.

• 12 ianuarie: La Londra, ia ființă Societatea Regală Aeronautică.
• 11 februarie: Alexandru Ioan Cuza, domnitorul României, este silit să abdice, ca urmare a conjurației pregătite de coaliția dintre conservatori și liberal-radicali (Monstruoasa coaliție). Puterea a fost preluată de o locotenență domnească alcătuită din: Lascăr Catargiu (reprezentantul Moldovei și al conservatorilor), generalul Nicolae Golescu (reprezentant al Țării Românești și al liberalilor) și colonelul Nicolae Haralambie (reprezentantul armatei). În drumul său spre exil, Cuza poposește în Timișoara, unde este cazat la Hotel Trompetistul.
• 16 februarie: Deși Filip de Flandra a comunicat refuzul său, "Monitorul Oficial" publică mesaje prin care acesta este aclamat ca Filip I.
• 26 februarie/10 martie: La Paris începe Conferința reprezentanților celor 7 puteri garante care discută problema Principatelor Unite. Se vor declara împotriva aducerii unui prinț străin, punând problema separării Principatelor, Unirea fiind recunoscută numai pe timpul domniei lui Cuza.
• 19 martie: Cu acordul guvernului, Ion C. Brătianu se deplasează la Düsseldorf pentru a încerca să obțină acceptul Prințului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen de a deveni domnul României. Carol a devenit candidat după refuzul fratelui său mai mare, Leopold, care viza tronul Spaniei.
• 1 aprilie: Ia ființă Societatea Literară Română, viitoarea Academie Română (din 1879), cu misiunea de a alcătui un dicționar al limbii române și de a-i fixa gramatica și ortografia. Scriitorul I. Heliade Rădulescu a devenit primul președinte.
• 29 aprilie: Sfătuit de cancelarul Otto Bismarck al Prusiei să pună puterile garante în fața faptului împlinit și încurajat de împăratul Napoleon al III-lea al Franței și cu aprobarea tacită a regelui Wilhelm al Prusiei, Prințul Carol se hotărăște să accepte domnia.
• 5 mai/17 mai: Reprezentanții puterilor garante întruniți la Paris se hotărăsc să nu recunoască validitatea alegerii lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
• 10 mai/22 mai: Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen în vârstă de 27 de ani ajunge la București și primește cheia orașului de la Dumitru Brătianu.
• 11 mai/23 mai: Principele Carol îi scrie reginei Victoria a Angliei vestindu-i urcarea sa pe tron și exprimând speranța recunoașterii sale de către guvernul englez.
• 23 mai/4 iunie: La Conferința de la Paris, Rusia propune să se acorde Turciei dreptul de a trimite un comisar în Principate dar propunerea - susținută de Turcia - este respinsă de Franța, Anglia, Italia și Prusia.
• 29 mai/10 iunie: Domnitorul Carol I începe învățarea limbii române cu August Treboniu Laurian, profesor la Universitatea din București.
• 8 iunie: Parlamentul canadian se întrunește pentru prima dată la Ottawa.
• 4 iunie/14 iunie: Începe Războiul austro-prusac.
• 20 iunie: Regatul Italiei declară război Austriei.
• 24 iunie: Bătăliile de la Custoza. În cea de-a doua bătălie, ca parte a unui efort militar de a câștiga Veneția, deținută de Austria, Italia a pierdut din nou. În prima încercare de a pune capăt controlului austriac asupra nordului Italiei (24 iulie 1848), austriecii, conduși de Joseph Radetzki, i-au învins pe sarzi. Italia a obținut Veneția prin Tratatul de la Viena (1866).
• 1 iulie: Carol I promulgă prima constituție a României – Constituțiunea Principatelor Unite Române.
• 3 iulie: Armata prusacă învinge armata austriacă în Bătălia de la Königgrätz.
• 5 iulie: Prințesa Helena, a treia fiică a reginei Victoria, se căsătorește cu Prințul Christian de Schleswig-Holstein.
• 6 august: Moare fratele mai mic al domnitorului Carol, Prințul Anton, la vârsta de 24 de ani în urma rănilor primite în războiul austro-prusac.
• 23 august: Pacea de la Praga pune capăt războiului austro-prusac.
• 11 octombrie: Poarta recunoaște ereditatea domniei lui Carol I, în descendență directă și recunoaște unirea celor două țări române.
• 12 octombrie: Tratatul de la Viena. Document prin care se pune capăt războiului dintre Austria și Italia. Ca urmare, Italia anexează Veneția.

Nedatate

• februarie: Principatele Unite. Camera și Senatul sunt convocate în ședință extraordinară și proclamă instituirea monarhiei constituționale, alegând în unanimitate pe contele Filip de Flandra, al treilea fiu al regelui Leopold I al Belgiei, ca Filip I.
• John Stuart Mill reclamă dreptul la vot pentru femei.
• David Livingstone începe să exploreze Africa Centrală.
• Intră în vigoare legea privind introducerea în România a sistemului metric.

Arte, științe, literatură și filozofie

• Primul concert simfonic din București, la Teatrul cel Mare, sub conducerea lui Eduard Wachmann.
• Debutul literar al lui Mihai Eminescu în revista Familia din Oradea, cu poezia De-aș avea.
• Bogdan Petriceicu Hașdeu editează, la București, revista săptămânală satirico–umoristică Satyrul.
• Institutul de Artă din Chicago. Muzeu din Chicago înființat sub titulatura Academia de Design.
• Premiera operei Viața pariziană de Jacques Offenbach.
• Paul Verlaine publică Poème saturniens.
• Fiodor Dostoievski publică Jucătorul.
• Édouard Manet pictează Femeie cu papagal.
• Alfred Nobel inventează dinamita.

Nașteri

• 13 ianuarie: Dinu Brătianu, om politic liberal, deputat, ministru român și președinte al Partidului Național Liberal (d. 1950)
• 29 ianuarie: Romain Rolland, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1944)
• 25 februarie: Benedetto Croce, critic, filosof idealist și politician italian (d. 1952)
• 28 februarie: Viaceslav Ivanov, poet și dramaturg rus (m. 1949)
• 21 martie: Octavian Smigelschi, pictor român (d. 1912)
• 12 aprilie: Alexandr Ilici Ulianov, revoluționar rus, unul dintre liderii mișcării Pervomartovți, fratele mai mare al lui Lenin (d. 1887)
• 31 iulie: Nicolae Coculescu, matematician român (d. 1952)
• 12 august: Jacinto Benavente, dramaturg spaniol, laureat al Premiului Nobel (d. 1954)
• 10 septembrie: Jeppe Aakjær, scriitor danez (d. 1930)
• 20 septembrie: George Coșbuc, poet, jurnalist și traducător român (d. 1918)
• 25 septembrie: Thomas H. Morgan, biolog și genetician american (d. 1945)
• 22 octombrie: Aglae Pruteanu, actriță română (d. 1941)
• 12 noiembrie: Sun Yat-sen, revoluționar chinez (d. 1925)
• 4 decembrie: Wassily Kandinsky, pictor rus (d. 1944)

Decese

• 8 aprilie: Benjamin Guy Babington, 72 ani, medic englez, inventatorul primului laringoscop (n. 1794)
• 13 iunie: Ludovic al II-lea al Bavariei (n. Ludwig II. Otto Friedrich Wilhelm), 40 ani (n. 1845)
• 20 iulie: Bernhard Riemann (n. Georg Friedrich Bernhard Riemann), 39 ani, matematician german (n. 1826)
• 25 septembrie: Karl Ludwig Hencke, 73 ani, astronom amator german (n. 1793)
• 13 octombrie: William Hopkins, 73 ani, geolog și matematician englez (n. 1793)
• 14 noiembrie: Miguel I al Portugaliei (n. Miguel Maria do Patrocínio João Carlos Francisco de Assis Xavier de Paula Pedro de Alcântara António Rafael Gabriel Joaquim José Gonzaga Evaristo de Bragança e Bourbon), 64 ani (n. 1802)

Suverani, conducători

Europa

• Anglia: Victoria (regină din dinastia de Hanovra, 1837-1901)
• Austria: Francisc Iosif (împărat din dinastia de Habsburg-Lorena, 1848-1916; totodată, rege al Cehiei, 1848-1916; totodată, rege al Ungariei, 1848/1867-1916)
• Bavaria: Ludovic al II-lea (Otto Frederic Wilhelm) (rege din dinastia de Wittelsbach, 1864-1886)
• Belgia: Leopold al II-lea (rege din dinastia Saxa-Coburg, 1865-1909)
• Cehia: Francisc Iosif (rege din dinastia de Habsburg-Lorena, 1848-1916; totodată, împărat al Austriei, 1848-1916; totodată, rege al Ungariei, 1848/1867-1916)
• Danemarca: Christian al IX-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1863-1906)
• Elveția: Melchior Josef Martin Knusel (președinte, 1861, 1866)
• Franța: Ludovic Napoleon Bonaparte (Napoleon al III-lea) (președinte, 1848-1870; împărat, din 1852)
• Grecia: George I (rege din dinastia Glucksburg, 1863-1913)
• Imperiul otoman: Abdul-Aziz (sultan din dinastia Osmană, 1861-1876)
• Italia: Victor Emmanuel al II-lea (rege din dinastia de Savoia, 1861-1878; anterior, rege al Sardiniei, 1849-1861)
• Liechtenstein: Johannes al II-lea cel Bun (principe, 1858-1929)
• Luxemburg: Wilhelm al III-lea (mare duce din dinastia de Orania-Nassau, 1849-1890; totodată, rege al Olandei, 1849-1890)
• Monaco: Carol al III-lea (principe, 1856-1889)
• Muntenegru: Nicolae (principe din dinastia Petrovic-Njegos, 1860-1918; rege, din 1910)
• Olanda: Wilhelm al III-lea (rege din dinastia de Orania-Nassau, 1849-1890; totodată, mare duce de Luxemburg, 1849-1890)
• Portugalia: Luis I (rege din dinastia de Braganca-Saxa-Coburg-Gotha-Kohary, 1861-1889)
• Prusia: Wilhelm I (rege din dinastia de Hohenzollern, 1861-1871; ulterior, împărat al Germaniei, 1871-1888)
• România: Alexandru Ioan Cuza (domnitor, 1859-1866) și Carol I (domnitor din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, 1866-1914; rege, din 1881)
• Rusia: Alexandru al II-lea Nikolaievici (împărat din dinastia Romanov-Holstein-Gottorp, 1855-1881)
• Saxonia: Johann (Nepomuk Marie Josef Anton Xaver Vinzenz Ludwig Franz de Paula Stanislaus Bernhard Paul Felix Damasus) (rege din dinastia de Wettin, 1854-1873)
• Serbia: Mihail (principe din dinastia Obrenovic, 1839-1842, 1860-1868)
• Spania: Isabela a II-lea (regină din dinastia de Bourbon, 1833-1868)
• Statul papal: Pius al IX-lea (papă, 1846-1878)
• Suedia: Carol al XV-lea (rege din dinastia Bernadotte, 1859-1872)
• Transilvania: Ludovic Folliot de Crenville (guvernator, 1861-1867)
• Ungaria: Francisc Iosif (rege din dinastia de Habsburg-Lorena, 1848/1867-1916; totodată, împărat al Austriei, 1848-1916; totodată, rege al Cehiei, 1848-1916)

Africa

• Așanti: Kwaku Dua I (așantehene, 1834-1867)
• Bagirmi: Abu-Sekkin Muhammad (mbang, 1858-1871)
• Barotse: Sipopa Lutangu (litunga, 1864-1876)
• Benin: Adolo (obba, cca. 1850-1888)
• Buganda: Mutesa I (Mukabaya) (kabaka, 1856-1884)
• Bunyoro: Kyebambe al IV-lea (Kamurasi) (mukama, cca. 1852-1869)
• Burundi: Mwezi al IV-lea Gisaabo (mwami din a patra dinastie, 1852-1908)
• Dahomey: Gelele (rege, 1858-1889)
• Darfur: Muhammad Hussain ibn Muhammad Fadl (sultan, 1838/1839-1873)
• Egipt: Ismail (conducător, 1863-1870; vicerege, din 1867)
• Ethiopia: Theodoros al II-lea (împărat, 1855-1868)
• Imerina: Rasoherina (Rakoto) (regină, 1863-1868)
• Imperiul otoman: Abdul-Aziz (sultan din dinastia Osmană, 1861-1876)
• Kanem-Bornu: Umar ibn Muhammad (șeic din dinastia Kanembu, 1837-1853, 1854-1880)
• Lesotho: Moshoeshoe I (rege, 1818/1820-1870)
• Liberia: Daniel Bashiel Warner (președinte, 1864-1868)
• Lunda: Cakasekene (mwato-yamvo, 1857-?) (?) și Muteba al II-lea (ya Cikombe) (uzurpator, ?-1874) (?)
• Maroc: Sidi Mohammed (al IV-lea) ibn Abd ar-Rahman (sultan din dinastia Alaouită, 1859-1873)
• Munhumutapa: Kataruza (rege din dinastia Munhumutapa, 1835-1868)
• Oyo: Adelu (rege, 1859-1875)
• Rwanda: Kigeri al IV-lea Rwaabugiri (rege, cca. 1865-1895)
• Swaziland: Mswati (Mdvuso) (rege din clanul Ngwane, 1840-1868)
• Tunisia: Muhammad al III-lea ibn Hussein as-Sadik (bey din dinastia Husseinizilor, 1859-1882)
• Wadai: Ali ibn Muhammad (sultan, 1858-1874)
• Zanzibar: Madjid ibn Said (sultan din dinastia Bu Said, 1856-1870)

Asia (Orientul Apropiat)

• Afghanistan: Șir Ali Khan (suveran din dinastia Barakzay, 1863-1866, 1869-1879) și Sirdar Muhammad Afdal Khan (suveran din dinastia Barakzay, 1866-1867)
• Arabia: Abdallah al III-lea ibn Faisal (imam din dinastia Saudiților/Wahhabiților, 1865-1871, 1871-1873, 1876-1885, 1889)
• Bahrain: Muhammad I ibn al-Khalifah (II) (emir din dinastia al-Khalifah, 1843-1868, 1869)
• Iran: Nasir ad-Din (șah din dinastia Kajarilor, 1848-1896)
• Imperiul otoman: Abdul-Aziz (sultan din dinastia Osmană, 1861-1876)
• Kuwait: Sabbah al II-lea ibn Jabir (emir din dinastia as-Sabbah, 1859-1866) și Abdullah al II-lea ibn Sabbah (emir din dinastia as-Sabbah, 1866-1892)
• Oman: Suwaini ibn Said (imam din dinastia Bu Said, 1856-1866) și Salim ibn Suwaini (imam din dinastia Bu Said, 1866-1868)
• Yemen, statul Sanaa: al-Mansur Muhammad (imam, 1853-1890) și al-Mutawakkil al-Muhsin (imam, 1855-1878)

Asia (Orientul Îndepărat)

• Atjeh: Mansur Șah (sultan, 1836-1870)
• Birmania, statul Toungoo: Mindon Min (rege din dinastia Alaungpaya, 1853-1878)
• Brunei: Abdul Mumin (sultan, 1852-1885)
• Cambodgea: Preah Ang Reachea Vodey Preah Norodom Borommo Ream Teneavottana (rege, 1860-1904), Ang Phim (pretendent, 1862-1866) și Pukombo (pretendent, 1865-1867)
• China: Muzong (Zai Chun) (împărat din dinastia manciuriană Qing, 1862-1874)
• Coreea, statul Choson: Kojong (Yi Hyong) (rege din dinastia Yi, 1864-1907; împărat, din 1897)
• India: John Laird Mair Lawrence (vicerege, 1863-1869)
• Japonia: Komei (împărat, 1847-1866), Iemochi (principe imperial din familia Tokugaua, 1858-1866) și Yoșinobu (Hitotsubași) (principe imperial din familia Tokugaua, 1866-1867)
• Laos, statul Champassak: Chao Kham Suk (Yutti Thammathone al II-lea) (1863-1893/1900)
• Laosul superior: Tiantharat (Chantha Kuman) (rege, 1851-1870)
• Maldive: Imad ad-Din Muhammad al III-lea (sultan, 1834-1882)
• Mataram (Jogjakarta): Abd ar-Rahman Amangkubowono al VI-lea (Mangku-bumi Gatot) (sultan, 1855-1877)
• Mataram (Surakarta): Pakubuwono al IX-lea (Bangun Kadaton) (sultan, 1861-1893)
• Nepal, statul Gurkha: Surendra Bikram Șah Bahadur Șamșir Jang (rege, 1847-1881)
• Rusia: Alexandru al II-lea Nikolaievici (împărat din dinastia Romanov-Holstein-Gottorp, 1855-1881)
• Thailanda, statul Ayutthaya: Pra Chomklao Chaoyuhua (Mongkut, Rama al IV-lea) (rege din dinastia Chakri, 1851-1868)
• Tibet: nGag-dbang bLo-bzang Phrin-las rgya-mtsho (dalai lama, 1858-1875)
• Tibet: Panchen dPal-ldan Ch'os-kyi gRags-pa (Chokye Trakpa) (panchen lama, 1857-1882)
• Vietnam: Tu Duc (Nguyen Duc-Tong) (împărat din dinastia Nguyen, 1848-1883)

America

• Argentina: Bartolome Mitre (președinte, 1862-1868)
• Bolivia: Jose Mariano Melgarejo (președinte, 1865-1871; dictator, din 1869)
• Brazilia: Pedro al II-lea (împărat din dinastia de Braganca, 1831-1889)
• Chile: Jose Joaquin Perez Mascayano (președinte, 1861-1871)
• Columbia: Manuel Murillo Toro (președinte, 1864-1866, 1872-1874), Jose Maria Rojas Garrido (președinte, 1866) și Tomas Cipriano de Mosquera y Arboleda (președinte, 1845-1849, 1862-1864, 1866-1867)
• Costa Rica: Jesus Jimenez Zamora (președinte, 1863-1866, 1868-1870) și Jose Maria Castro Madriz (președinte, 1866-1868)
• Republica Dominicană: Buenaventura Baez (președinte, 1849-1853, 1856-1857, 1865-1866, 1868-1873, 1876-1878 și Jose Maria Cabral (președinte, 1865, 1866-1868
• Ecuador: Jeronimo Carrion y Palacio (președinte, 1865-1867)
• El Salvador: Francisco Duenas (președinte, 1851, 1851-1852, 1852-1854, 1856, 1856, 1863-1871)
• Guatemala: Vicente Cerna (președinte, 1865-1871)
• Haiti: Nicholas Fabre Geffrard (președinte, 1859-1867)
• Honduras: Crescensio Gomez (președinte, 1864, 1865-1866, 1872, 1876, 1876) și Jose Maria Medina (președinte, 1862, 1863, 1864, 1864-1865, 1866-1867, 1867-1868, 1870-1871, 1871, 1871-1872, 1875-1876, 1876)
• Mexic: Benito Pablo Juarez (președinte, 1858-1872) și Maximilian I (împărat din dinastia de Habsburg, 1864-1867)
• Paraguay: Francisco Solano Lopez (dictator, 1862-1870)
• Peru: Mariano Ignacio Prado (dictator, 1865-1868; președinte, din 1867)
• Statele Unite ale Americii: Andrew Johnson (președinte, 1865-1869)
• Uruguay: Venancio Flores (dictator, 1854-1855, 1865-1868)
• Venezuela: Juan Crisostomo Falcon (președinte, 1863-1868)

Oceania

• Hawaii: Kamehameha al V-lea (Lot Kamehameha) (rege, 1863-1872)
• Noua Zeelandă: George Grey (guvernator, 1845-1853, 1861-1868)
• Tonga: George Tupou I (rege, 1845-1893)