Liviu Dragnea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Liviu Dragnea
Conferinta de presa la sediul PSD Arad - 22.05 (3) (14279137510) (cropped).jpg
Liviu Dragnea în 2014
Date personale
Nume la naștereLiviu Nicolae Dragnea
Născut (55 de ani)
Gratia, Teleorman
PărințiDumitru
Stanca
Frați și suroriViorel
Căsătorit cuBombonica Prodana (c. 1988–2015)
Copii2
Cetățenie România
ReligieOrtodox
OcupațiePolitician
Președintele Camerei Deputaților
Deținător actual
Funcție asumată
21 decembrie 2016
Precedat deFlorin Iordache
Președintele Partidului Social Democrat
Deținător actual
Funcție asumată
12 octombrie 2015
Interimar între 22 iulie–12 octombrie 2015
Precedat deVictor Ponta
Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
În funcție
21 decembrie 2012 – 15 mai 2015
Prim-ministruVictor Ponta
Precedat deEduard Hellvig
Succedat deSevil Shhaideh
Ministrul Afacerilor Interne
În funcție
20 ianuarie 2009 – 3 februarie 2009
Prim-ministruEmil Boc
Precedat deGabriel Oprea
Succedat deDan Nica
Președintele Consiliului Județean Teleorman
În funcție
4 iunie 2000 – 18 decembrie 2012
Succedat deAdrian Gâdea

Partid politicPSD (2001–prezent)
PD (1994–2001)
Alma materInstitutul Politehnic din București
Școala de Înalte Studii Administrative din Roma
Academia de Studii Economice
Colegiul Național de Apărare
ProfesieInginer
Prezență online

Liviu Nicolae Dragnea (n. 28 octombrie 1962, Gratia, România) este un politician român, președinte al Partidului Social Democrat (din octombrie 2015) și președinte al Camerei Deputaților (din decembrie 2016).

De profesie inginer, a intrat după Revoluție în politică: inițial a fost membru al Partidului Democrat (1994–2001), iar apoi s-a înscris în Partidul Social Democrat. Printre funcțiile publice pe care le-a deținut sunt cele de președinte al Consiliului Județean Teleorman (2000–2012), ministru al Afacerilor Interne în guvernul Emil Boc (2009) și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și viceprim-minstru în guvernele Victor Ponta (2012–2015).

În aprilie 2016 a fost condamnat definitiv cu suspendare în dosarul „Referendumul”. În consecință, nu a putut accede în funcția de prim-ministru, deși, sub conducerea sa, PSD a obținut în decembrie 2016 majoritatea relativă în alegeri și a format ulterior trei guverne împreună cu ALDE. În iunie 2018 este condamnat în primă instanță într-un nou dosar, cunoscut drept dosarul „Bombonica”, după numele fostei sale soții, la trei ani și șase luni cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. Decizia nu este definitivă.

Biografie și educație

Liviu Nicolae Dragnea s-a născut la 28 octombrie 1962, în comuna Gratia, județul Teleorman. Tatăl lui Liviu Dragnea, Dumitru, a fost subofițer de miliție și a deținut funcția de șef de post în două comune din județul Teleorman (Gratia și Dobrotești).[1]

A urmat cursurile Liceului de matematică–fizică Unirea din Turnu Măgurele (1976–1980).[2] În 1987 a absolvit Facultatea de Transporturi, secția Autovehicule rutiere, din cadrul Institutului Politehnic București.[3] Aici l-a avut ca profesor de Mecanica fluidelor pe fostul premier Petre Roman.[4] A lucrat ca inginer stagiar într-o secție auto aparținând Întreprinderii de Utilaj Greu și Transport pentru Construcții Craiova.[5]

În 1990 se asociază cu un sătean din Giuvărăști, Vasilică Petcu, în „Asociația cu scop lucrativ Bachus”, cei doi deschizându-și un bar.[5] Dragnea și Petcu se asociază apoi în firma „Com Orizont SRL”, care deschide și administrează o serie de baruri în satele de lângă Giuvărăști.[5] În 1992 se asociază cu Florin Mîndroc cu care preia firma „Dacorom SRL”, în actele căreia figura un bar din Turnu Măgurele. Firma preia în locație de gestiune Restaurantul Modern, Hanul Diligenței și Hotelul Turris din Turnu Măgurele în 1993 de la SC Turris SA Turnu Măgurele și SC Vedea SA Teleorman, ambele societăți deținute de statul român.[5] Cel care semnează cedarea în locație de gestiune din partea SC Vedea SA este directorul ei, Cicerone Constantinescu. În 1994, Dragnea înființează firma „Ștefimar SRL”, în care este asociat unic și pe numele căreia mută unele din activele deținute anterior de Dacorom și Com Orizont.[5] Cele trei firme sunt radiate în anii 2000, când Dragnea devine președintele Consiliului Județean Teleorman.

În 1997 a urmat un curs de specializare la Școala de Înalte Studii Administrative din Roma. În 2001 a urmat un curs de management al administrației publice locale din cadrul ASE București.[3] În 2004 a absolvit cursurile Colegiului Național de Apărare în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I” din București.[3]

Carieră politică

Ion Iliescu, Victor Ponta și Liviu Dragnea, președinți ai PSD între 1997–2000, 2010–2015, respectiv 2015–prezent

În plan politic, Liviu Dragnea s-a înscris după Revoluție în Partidul Democrat, devenind vicepreședinte al Organizației PD Turnu Măgurele. În anii 1995–1996, a fost vicepreședinte al Organizației Județene a Partidului Democrat Teleorman.[6] În anul 1996, devine directorul de campanie electorală pentru alegerile locale și generale ale PD Teleorman și tot în 1996 este ales consilier local în Consiliul Local al municipiului Turnu Măgurele.[6]

În iunie 2001, când Traian Băsescu a câștigat șefia Partidului Democrat în detrimentul lui Petre Roman, Liviu Dragnea a demisionat și s-a înscris în PSD.[7] În ianuarie 2001, citat de ziarul Teleormanul, Dragnea declara: „În niciun caz nu mă voi înscrie în PDSR [noul PSD]. Dacă îmi voi da demisia din Partidul Democrat, atunci îmi voi prezenta demisia și din funcția de președinte al Consiliului Județean și mă voi ocupa de afacerile mele”.[8] Între 2001 și 2005 a fost președinte executiv al PSD Teleorman și membru în Biroul Executiv Central. La Congresul Extraordinar al PSD din 10 decembrie 2006, Liviu Dragnea a fost ales vicepreședinte însărcinat cu reforma statului și descentralizarea. A fost șeful de campanie al PSD la alegerile pentru Parlamentul European din noiembrie 2007. În campania pentru alegerile parlamentare din 2008, a fost coordonator al campaniei PSD, împreună cu fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea.[9]

La 7 iulie 2008, Liviu Dragnea a fost numit coordonator al filialei Giurgiu a PSD, iar la 11 iulie 2008 a fost desemnat la Consiliul Național Comun al PSD și PC pentru a se ocupa de prezentarea ofertei electorale pe probleme de reformă, administrație și descentralizare.[10] La 18 decembrie 2008 a fost ales de Comitetul Executiv Național al PSD în funcția de coordonator al grupului de miniștri social-democrați din Guvernul Boc,[11] cu rolul de a păstra legătura de la nivelul conducerii partidului cu echipa de miniștri ai PSD. Din iulie 2009, a deținut funcția de secretar general interimar al PSD, pentru ca în octombrie 2009, Consiliul Național al PSD să-l desemneze secretar general al partidului.[10] A fost reales în această funcție la 20 februarie 2010, în cadrul Congresului Extraordinar al PSD.

Liviu Dragnea a fost ales, la 20 aprilie 2013, în funcția de președinte executiv al PSD, la Congresul formațiunii.[12] Funcția de președinte executiv a fost reînființată prin noul Statut al PSD, aprobat cu o zi înaintea Congresului. A candidat la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 în Teleorman, obținând un mandat de deputat în Colegiul 3 – Alexandria, cu scorul de 71,49%.[13] La Comitetul Executiv Național din 22 iulie 2015, a fost ales președinte interimar al PSD,[14] după ce Victor Ponta a anunțat că s-a retras din funcția de președinte al partidului. S-a înscris în cursa pentru președinția partidului, la 27 septembrie 2015, fiind singura candidatură acceptată de Comitetul Executiv Național al PSD. În 12 octombrie 2015, a fost ales cu 97% dintre voturi în funcția de președinte al PSD.[15]

Prefect al județului Teleorman (1996–2000)

În decembrie 1996, la doar 34 de ani, Dragnea este numit prefect de Teleorman.[16] A fost prefect al județului până în 2000, an în care a candidat și a câștigat șefia Consiliului Județean Teleorman pe listele PD.[16] Ca prefect, acesta a inițiat constituirea primei regiuni de dezvoltare (Muntenia-Sud) și a înființat Agenția pentru Dezvoltare Regională.[3] În perioada 1998–2000 a inițiat și a realizat ample lucrări de modernizare a legăturii rutiere dintre Alexandria și București, care au dus la reclasificarea DN6 în șoseaua europeană E70.[3]

Președinte al Consiliului Județean Teleorman (2000–2012)

Liviu Dragnea în septembrie 2009

Liviu Dragnea a deținut funcția de președinte al Consiliului Județean Teleorman între iunie 2000 și decembrie 2012, în cei 12 ani în care a condus județul alegându-se cu renumele de „baron de Teleorman”.[17]

În iunie 2002 inițiază și promovează proiectul „Punct de trecere a frontierei cu bacul Turnu Măgurele–Nikopol”, finanțat din fonduri Phare–CBC.[3] În luna noiembrie a aceluiași an a înființat Biroul de reprezentare a județului Teleorman la Bruxelles.[3] În aprilie 2003, a organizat, în calitate de raportor CPLRE, Conferința europeană privind managementul apelor din Bazinul Dunării, pe tema raportului „Rolul autorităților regionale și locale în managementul resurselor de apă”. O lună mai târziu, raportul întocmit a fost adoptat în unanimitate de către CPLRE ca rezoluție și de către Consiliul Europei ca recomandare.[3] În martie 2004 inițiază procedura de înființare la Bruxelles a Biroului de reprezentare a UNCJR, urmată de lansarea oficială a acestuia în octombrie 2005.[18] În septembrie 2006 inițiază proiectul de modificare a legii administrației publice locale pentru promovarea descentralizării și extinderea autonomiei regionale și locale.[3]

Ministru de Interne (ianuarie–februarie 2009)

Liviu Dragnea a deținut, la începutul anului 2009, portofoliul Administrației și Internelor, în Guvernul PSD–PDL, dar numai pentru 12 zile, preluând ministerul în urma demisiei lui Gabriel Oprea.[19] El demisionează la rândul său după numai 12 zile, în 3 februarie,[20] invocând ca motiv oficial insuficiența fondurilor alocate ministerului în raport cu îndeplinirea obiectivelor pe care și le fixase.[21] În presă s-a vehiculat faptul că demisia lui Dragnea de la MAI ar fi avut la bază refuzul premierului de atunci, Emil Boc, de a-i nominaliza pe Ionel Georgescu și Mincu Silvestru la șefia DGIPI.[21] Ionel Georgescu și Mincu Silvestru ar fi fost susținuți de liderul PSD București, Marian Vanghelie, care l-ar fi sprijinit pe Dragnea să ajungă ministru în schimbul nominalizării celor doi pe posturile enumerate.[21]

Ministru al Dezvoltării Regionale (2012–2015)

Liviu Dragnea la un miting electoral al alianței PSD–UNPR–PC în Călan

A deținut funcția de vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în Cabinetul Ponta II între 21 decembrie 2012–5 martie 2014.[22] Între 5 martie–16 decembrie 2014 a fost viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în Cabinetul Ponta III.[23] A deținut portofoliul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și în Cabinetul Ponta IV, în intervalul 16 decembrie 2014–15 mai 2015.[24] La 15 mai 2015, a demisionat din funcția de ministru și din cea de președinte executiv al PSD, ca urmare a condamnării sale la un an de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul”.[25]

Liviu Dragnea susține un discurs la Consiliul Național al PSD din Craiova.

În această funcție, finalizează negocierile cu Comisia Europeană pentru o serie de programe de finanțare: Programul Operațional Regional,[26] Programul Operațional Capacitate Administrativă,[27] Programul Național de Dezvoltare Locală[28] și Programul Național de Cadastru și Carte Funciară.[29] În 2013, adoptă măsura rambursării, care introdusese un blocaj generalizat atât în rândul autorităților locale, cât și în rândul beneficiarilor privați.[30] De asemenea, inițiază și implementează o serie de propuneri legislative: Strategia pentru consolidarea administrației publice,[31] Proiectul de strategie generală a descentralizării[32] și Codul administrativ al României.[33]

Președinte al Camerei Deputaților (2016–prezent)

În 21 decembrie 2016 Liviu Dragnea a fost ales președinte al Camerei Deputaților cu 216 voturi „pentru” și 101 „împotrivă”,[34] el fiind singurul candidat pentru această funcție.[35]

Condamnări penale

În 22 aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”. Procurorii DNA au cerut magistraților ÎCCJ pedeapsă cu executare pentru Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei și cinci ani de închisoare.[36] În cererea procurorilor se arată că liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe niște obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca „un moft, nu ca un drept”.[37] În primă instanță, judecătorii ÎCCJ l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea la un an de închisoare cu suspendare. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.[38] Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt.[37] Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.[37] În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primării/activiștii de partid.[39]

Pe 21 iunie 2018, magistrații ÎCCJ l-au condamnat în primă instanță pe Liviu Dragnea la trei ani și șase luni de închisoare cu executare plus interzicerea unor drepturi în procesul angajărilor de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, în care e acuzat de instigare la abuz în serviciu.[40] Decizia anulează condamnarea din dosarul „Referendumul”. Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006–decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv de președinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al DGASPC Teleorman, să își încalce atribuțiile de serviciu prin menținerea în funcție și implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiași instituții.[41] „În realitate, cele două persoane și-au desfășurat activitatea la sediul organizației județene Teleorman a partidului politic al cărui președinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, arată DNA.[42]

Acuzații de corupție

În septembrie 2016, Oficiul European de Luptă Antifraudă a trimis autorităților competente din România informații pe baza cărora s-a constituit dosarul „Tel Drum”. Începând cu data de 13 noiembrie 2017, DNA a dispus urmărirea penală a lui Liviu Dragnea sub acuzațiile de constituire de grup infracțional organizat, deturnare de fonduri europene și abuz în serviciu.[43] Alături de alte persoane, Liviu Dragnea ar fi obținut foloase necuvenite din diverse contracte publice acordate societății Tel Drum.[44] Potrivit purtătorului de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, „prejudiciile (...) se constituie din două sume – un prejudiciu din abuz în serviciu, aproximativ 30 de milioane de lei, și un prejudiciu de 20 de milioane de euro, bani obținuți nelegal, ca urmare a fraudării fondurilor europene”.[45]

În martie 2018, RISE Project și Folha de S.Paulo au dezvăluit că autoritățile din Brazilia au în desfășurare o anchetă al cărei subiect este Liviu Dragnea.[46] Conform procurorului federal Carlos Wagner Barbosa Guimarães, Dragnea este suspectat că ar fi folosit bani proveniți din afaceri corupte din România la achiziția de proprietăți pe plaja din Cumbuco, la 30 km de Fortaleza, capitala statului Ceará.[47] Brazilienii ar fi inițiat ancheta după ce procurorii din România au luat legătura cu ei în iulie 2017.[48] Liviu Dragnea a negat acuzațiile.[49]

Controverse

Protestele de stradă împotriva Ordonanței 13/2017, care au adunat peste 600.000 de oameni în țară și diaspora,[50] au fost îndreptate și împotriva liderului PSD, Liviu Dragnea, văzut ca principalul beneficiar al legii.[51]

Viață personală

Liviu Dragnea este mezinul familiei Dragnea. Fratele său mai mare, Viorel, a decedat în 24 august 2013, la vârsta de 58 de ani. Colonel în rezervă al Poliției Române, acesta suferea de cancer pulmonar.[52]

Liviu Dragnea a fost căsătorit 28 de ani cu Bombonica Prodana.[53] Împreună cu aceasta are doi copii: Valentin și Alexandra. Din mai 2016, Dragnea este logodit cu Irina Alexandra Tănase, fosta lui secretară, care este cu 30 de ani mai tânără decât el.[54]

Distincții

  • 2001 – Cetățean de onoare al Leon County, Florida, SUA[3]
  • 2003 – Oscarul pentru excelență, pentru recompensarea personalității anului în județul Teleorman[3]
  • 2004 – Diplomă de excelență, acordată de Federația Autorităților Locale din România, pentru recompensarea celui mai activ președinte de consiliu județean[3]
  • 2007 – Medalia de onoare „Prieten al comunităților evreiești din România”[55]
  • 2014 – Cetățean de onoare al orașului Negrești-Oaș[56]
  • 2016 – Compasul Ierusalimului, acordat de Congresul Evreiesc European[57]

Note

  1. ^ „Tatăl lui Dragnea a fost șef de post, tatăl lui Cioloș, ofițer de miliție”. Cotidianul. . 
  2. ^ „Liviu Dragnea”. Libertatea. 
  3. ^ a b c d e f g h i j k l „Nicolae-Liviu DRAGNEA”. Camera Deputaților. 
  4. ^ Cristian Delcea, Mihai Voinea. „Trecutul lui Dragnea (II)”. Recorder. 
  5. ^ a b c d e Mihai Voinea, Cristian Delcea. „Trecutul lui Dragnea (I)”. Recorder. 
  6. ^ a b „Profil de candidat – Liviu Nicolae Dragnea, candidat USL-PSD Camera Deputaților Colegiul 3 Alexandria”. Teleormanul. . 
  7. ^ Mihai Voinea, Cristian Delcea. „Trecutul lui Dragnea (III)”. Recorder. 
  8. ^ „„În nici un caz nu mă voi înscrie în PDSR"”. Teleormanul. . 
  9. ^ Dan Duca (). „Baronul PSD Liviu Dragnea bate pas de defilare spre MAI”. Cotidianul. 
  10. ^ a b Cerasela Bădiță, ed. (). „Liviu Dragnea - fișă biografică”. AGERPRES. 
  11. ^ A. N. (). „Liviu Dragnea, ales coordonator al grupului de miniștri PSD”. HotNews.ro. 
  12. ^ „CONGRESUL PSD: Ponta, reales președinte al partidului, Dragnea - președinte executiv. Care este componența noii echipe”. Mediafax. . 
  13. ^ Claudiu Dumitrache (). „Liviu Dragnea demisionează de la Consiliul Județean Teleorman”. Adevărul. 
  14. ^ „Liviu Dragnea a fost ales președinte interimar al PSD”. Digi 24. . 
  15. ^ „Liviu Dragnea, ales oficial președintele PSD. Primele măsuri pe care le va lua cu privire la membrii de partid”. Știrile Pro TV. . 
  16. ^ a b Elisabeth Bouleanu (). „Secretele lui Liviu Dragnea, baronul „sărac" de Teleorman care a înviat morții, a lăsat România fără banii UE și a pus stăpânire pe tot poporul PSD”. Adevărul. 
  17. ^ „ANALIZĂ: Liviu Dragnea, de la șefia CJ Teleorman, la vicepremier, ministru, om-cheie în PSD”. Mediafax. . 
  18. ^ Ionuț Oprea (). „Cu taxa la Bruxelles”. HotNews.ro. 
  19. ^ A. Neagu, V. Marin (). „Liviu Dragnea a depus jurământul la Interne / Traian Băsescu: Fac un apel către PSD și PDL ca problemele partidelor să nu mai fie transferate în Guvern. HotNews.ro. 
  20. ^ Liviu Dădăcuș (). „Dragnea a demisionat din cauza numirilor la MAI - surse”. Mediafax. 
  21. ^ a b c Liviu Dădăcuș (). „BIOGRAFIE: Cine este Liviu Dragnea, desemnat vicepremier și ministru al Administrației și Dezvoltării Regionale în cabinetul Ponta II”. Mediafax. 
  22. ^ Clarice Dinu (). „GUVERNUL PONTA II. Lista miniștrilor, anunțată de premier”. Gândul. 
  23. ^ „LISTA miniștrilor din Guvernul Ponta 3”. Știrile Pro TV. . 
  24. ^ Cristian Andrei (). „LISTA INTEGRALĂ A NOILOR MINIȘTRI din cabinetul Ponta IV”. Gândul. 
  25. ^ „Liviu Dragnea A DEMISIONAT din funcțiile de ministru și de președinte executiv PSD”. Mediafax. . 
  26. ^ „Dragnea: Am semnat contracte de finanțare pe POR de peste 200 de milioane de euro”. Ziare.com. . 
  27. ^ „POCA 2014-2020, PRINTRE PRIMELE PROGRAME OPERAȚIONALE LANSATE OFICIAL ÎN ROMÂNIA”. Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative. 
  28. ^ „Se simplifică accesul la finanțare pentru comunitățile locale printr-un nou program guvernamental!”. Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța. 
  29. ^ „Programul național de cadastru și carte funciară”. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. 
  30. ^ „Ordonanța de urgență nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum și modificarea unor acte normative”. Lege5 Online. 
  31. ^ „Hotărârea nr. 909/2014 privind aprobarea Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 și constituirea Comitetului național pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014-2020” (PDF). Agenția Națională a Funcționarilor Publici. 
  32. ^ Alina Neagu (). „Noul proiect de descentralizare a fost transmis de Liviu Dragnea către Klaus Iohannis, Parlament și autoritățile locale”. HotNews.ro. 
  33. ^ „MDRAP lucrează la elaborarea Codului finanțelor publice locale și Codului administrativ”. Curierul Judiciar. . 
  34. ^ „Liviu Dragnea e președintele Camerei Deputaților”. Digi 24. . 
  35. ^ Cătălina Mănoiu, Mădălina Dârvaru (). „Camera Deputaților și-a ales conducerea / Liviu Dragnea, noul președinte: Parlamentul, locul unde se stopează abuzul în aplicarea legii”. Mediafax. 
  36. ^ „Liviu Dragnea, doi ani de închisoare cu suspendare în Dosarul Referendumul, sentința e definitivă”. HotNews.ro. . 
  37. ^ a b c Petriana Condruț, Andreea Traicu (). „Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului. Lider PSD: "Suntem înmărmuriți". Mediafax. 
  38. ^ „De ce a fost Liviu Dragnea condamnat cu suspendare în dosarul Referendumului. Curtea Supremă a publicat motivarea”. Știrile Pro TV. . 
  39. ^ Eusebi Manolache (). „ÎCCJ: Liviu Dragnea, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul 'Referendumul'. AGERPRES. 
  40. ^ Florin Zafiu (). „Liviu Dragnea, condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare, pentru instigare la abuz, în dosarul angajărilor de la DGASPC Teleorman/ Fosta sa soție, Bombonica Prodana, scapă de proces”. Mediafax. 
  41. ^ „Dragnea, condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare”. Digi 24. . 
  42. ^ „Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. Decizia nu e definitivă”. HotNews.ro. . 
  43. ^ „COMUNICAT”. Direcția Națională Anticorupție. . 
  44. ^ Ionel Stoica (). „Liderul partidului de guvernământ din România, pus sub acuzare pentru fraudă ca urmare a unei investigații OLAF. Care sunt acuzațiile DNA”. Adevărul. 
  45. ^ „Săplăcan, despre prejudiciul în dosarul lui Dragnea: Aproximativ 30 de milioane de lei prin abuz în serviciu și 20 de milioane de euro prin fraudarea fondurilor europene”. News.ro. . 
  46. ^ pt Flávio Ferreira (). „Líder político romeno é investigado por compra de imóveis em praia cearense”. Folha de S.Paulo. 
  47. ^ „LIVIU DRAGNEA: ANCHETAT ÎN BRAZILIA PENTRU PORTOCALE”. RISE Project. . 
  48. ^ „RISE Project: Liviu Dragnea, anchetat în Brazilia pentru spălare de bani. Reacția șefului PSD: „Informațiile sunt false". Adevărul. . 
  49. ^ Claudia Spridon (). „Liviu Dragnea neagă informațiile RISE Project privind ancheta din Brazilia: „M-au prins vânzând portocale pe plajă". Adevărul. 
  50. ^ „Ziua a 6-a de proteste: 600.000 de oameni în stradă în toată țara. Piața Victoriei a fost luminată de telefoanele sutelor de mii de protestatari”. Adevărul. . 
  51. ^ en Palko Karasz (). „Protests Rock Romania After Government Weakens Corruption Law”. The New York Times. Officials including Liviu Dragnea, the leader of the governing Social Democratic Party, stand to benefit from the measure. 
  52. ^ Sorin Ghica (). „Cinismul lui Liviu Dragnea: de ce a murit de fapt fratele său”. Adevărul. 
  53. ^ Elisabeth Bouleanu (). „Secretele Bombonicăi, femeia de care a divorțat Liviu Dragnea - fata „de bani gata" a unor legumicultori, înzestrată cu puteri „paranormale" și lipici la bani”. Adevărul. 
  54. ^ „Cine este Irina Tănase, iubita cu 30 de ani mai tânără a lui Liviu Dragnea”. Digi 24. . 
  55. ^ Cătălin Doscaș (). „Ce distincții a primit Liviu Dragnea de la Comunitatea Evreiască”. Libertatea. 
  56. ^ „VICEPREMIERUL LIVIU DRAGNEA A PRIMIT TITLUL DE CETĂȚEAN DE ONOARE AL ORAȘULUI NEGREȘTI-OAȘ. ANUNȚĂ INVESTIȚII DE 250 MILIOANE LEI”. Primăria orașului Negrești-Oaș. . 
  57. ^ Romana Suciu (). „„Compasul Ierusalimului" i-a fost înmânat lui Liviu Dragnea”. Evenimentul zilei. 

Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Liviu Dragnea