Acest articol sau secțiune a unui articol conține informații referitoare la evenimente planificate sau viitoare, a căror realizare efectivă este probabilă, dar nu absolut sigură. Poate conține informații de natură speculativă al căror conținut se poate modifica substanțial pe măsură ce evenimentul se apropie și influențarea realizării evenimentului devine semnificativ mai ridicată.
În plus, Alianța USR-PLUS (în prezent doar Uniunea Salvați România, USR, după ulterioara scindare a unei facțiuni opozante din acest partid care a devenit partidul Reînnoim Proiectul European al României, REPER pe scurt) s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce privește votul popular, totuși nu a reușit să obțină o reprezentare importantă la nivel național (pentru primari, consilieri locali și municipali și consilieri județeni deopotrivă). Între timp, Partidul Național Liberal (PNL) s-a extins la nivel politic local și la nivel național cu absorbția integrală a Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE) la sfârșitul lunii martie 2022.[4]
Majoritatea sondajelor de opinie (afișate în secțiunile de mai jos) arată că Partidul Social Democrat (PSD) ca fiind principalul partid câștigător per total într-o parte semnificativă din marile orașe și orășele din România, inclusiv capitala București.
În București, primarul în exercițiu Nicușor Dan și-a exprimat recent intenția de-a candida pentru un nou mandat, sperând să fie sprijinit de principalele partide politice de centru-dreapta care l-au susținut la alegerile din 2020.[5][6] Cu toate acestea, din octombrie 2023, Partidul Național Liberal (PNL) a refuzat să-l mai susțină pe Nicușor Dan pentru un nou mandat de primar general al Bucureștiului.[7] În același timp, Dan a anunțat că va candida ca independent, la fel ca în 2020, și speră să fie susținut de majoritatea partidelor de centru-dreapta. Între timp Alianța Dreapta Unită (ADU) constituită din Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) a anunțat că-l va susține pe Nicușor Dan pentru un nou mandat.[8]
În contrapondere, se arată că alte câteva orașe mari favorizează Uniunea Salvați România (USR) în administrația publică de până acum, iar altele, Partidul Național Liberal (PNL). Tendința politică actuală, conform sondajelor, este că Partidul Social Democrat (PSD) este partidul politic dominant în sudul și estul României (adică în Muntenia, Oltenia, Dobrogea și, respectiv, Vestul Moldovei), Partidul Național Liberal (PNL) în centrul și nordul țării (adică în Transilvania și Bucovina), și Uniunea Salvați România (USR), sporadic la nivel urban în partea de sud-vest a țării, mai precis în Banat.
La data de 21 febuarie 2024, coaliția de guvernare formată din PSD și PNL a anunțat comasarea oficială a alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European (P.E.), programate la data de 9 iunie.[1] Această comasare a fost însă aspru criticată de opoziție și percepută precum și descrisă ca fiind neconstituțională.
În tabelul de mai jos sunt reprezentate statistic marea majoritate a mandatelor administrative câștigate la nivel național în România de următoarele 12 partide politice (atât majore cât și minore) după alegerile locale din 2020 (pe baza numărului lor total de reprezentanți aleși), precum și a acestora. repartizarea actuală a mandatelor administrative câștigate anterior în România în 2020 la nivel politic local, conform celor 4 categorii principale, după cum urmează (statistică parțial corectă conform începutului lunii aprilie 2024, cu date noi strict pentru primari):[14]