Comuna Rișca, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Rișca
—  comună  —
Mănăstirea Râșca Transilvană
Mănăstirea Râșca Transilvană
Rișca se află în România
Rișca
Rișca
Rișca (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°44′37″N 23°06′28″E ({{PAGENAME}}) / 46.74361°N 23.10778°E

Țară România
Județ Cluj


ReședințăRișca
Sate componenteRișca, Dealu Mare, Lăpuștești, Mărcești

Guvernare
 - PrimarAlin Florin Abrudan[*][2] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total65,65 km²

Populație (2021)
 - Total1.180 locuitori
 - Densitate26,91 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407490
Prefix telefonic+40 x64[1]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj

Rișca (în maghiară Roska) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Dealu Mare, Lăpuștești, Mărcești și Rișca (reședința).

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Rișca

     Români (92,71%)

     Alte etnii (0,59%)

     Necunoscută (6,69%)



Componența confesională a comunei Rișca

     Ortodocși (88,31%)

     Penticostali (3,31%)

     Alte religii (1,1%)

     Necunoscută (7,29%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Rișca se ridică la 1.180 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.446 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,71%), iar pentru 6,69% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,31%), cu o minoritate de penticostali (3,31%), iar pentru 7,29% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Rișca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Alin Florin Abrudan[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat4    
Partidul Național Liberal3    
Partidul PRO România1    
Partidul Mișcarea Populară1    

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[7] [8] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 155 155 0
1880 238 238 0
1890 313 312 1 0
1900 327 327 0
1910 345 344 1 0
1920 351 351 0
1930 1.813 1.813 0
1941 2.491 2.491 0
1956 2.551 2.547 4 0
1966 2.572 2.571 1 0
1977 2.664 2.664 0
1992 2.109 2.108 1 0
2002 1.814 1.812 2 0

Râșca, Cluj - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Râșca
  8. ^ Structura etno-demografică a României

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]