Peștera Mare de pe Valea Firei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Peștera Mare de pe Valea Firei
Categoria III IUCN (Monument al naturii)
Harta locului unde se află Peștera Mare de pe Valea Firei
Harta locului unde se află Peștera Mare de pe Valea Firei
Localizarea rezervației pe harta țării
PozițiaActual Cluj county CoA.pngJudețul Cluj
 România
Cel mai apropiat orașHuedin
CoordonateCoordonate: 46°39′55″N 22°48′52″E / 46.66528°N 22.81444°E / 46.66528; 22.8144446°39′55″N 22°48′52″E / 46.66528°N 22.81444°E / 46.66528; 22.81444[1]
Suprafață2 ha
Înființare1994, declarat în 2000

Peștera Mare de pe Valea Firei (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Cluj, pe teritoriul administrativ al comunei Mărgău.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Apuseni și se află în bazinul superior al Someșului Cald (la altitudinea de 1.400 m), în extremitatea vestică a județului Cluj aproape de limita teritorială cu județul Bihor, pe teritoriul vestic al satului Mărgău[2].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000[3] (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde pe o suprafață de 2 hectare[4] și este parte integrantă a sistemului carstic Peștera cu apă din Valea Firei. Aceasta se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică - Munții Apuseni - Vlădeasa[5].

Aria protejată aflată în bazinul superior al râului Someșul Cald (între Valea Firei și Valea Ponorului), reprezintă o peșteră (cavernă) complexă, de mari dimensiuni, așezată pe două niveluri, unul superior, alcătuit din săli multiple (Sala Ondine, Sala de Dans, Sala Club, Sala Buzunar, Sala Minunilor, Sala Suspendată, Sala Giganților, Sala Pagodelor, Sala cu Ferestre) cu concrețiuni (stalactite, stalagmite, ghirlande, baldachine), legate prin galerii (Galeria Marmitelor, Galeria Afluentului, Galeria Activului) și altul inferior, cu un râu subteran.

În acestă peșteră, Profesor Dr. Bogdan Onac, directorul compartimentului Cluj al Institutului de Speologie Emil Racoviță a studiat și descris megacristalele scalenoedrice de calcit (cele mai mari din lume formate în mediu subteran), a căror dimensiuni ating 80 cm lungime și au peste 30 kg în greutate (Onac, 1992).[6]

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]