Scaunul Secuiesc al Arieșului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Casă tradițională din Rimetea / Torockó, în Scaunul Secuiesc al Arieșului.
Scaunul Secuiesc al Arieșului” în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Scaunul Secuiesc al Arieșului (în latină Sedes Aurata, în maghiară Aranyosszék) a fost din evul mediu până în anul 1876 o parte componentă a Ținutului Secuiesc. Odată cu reorganizarea administrativă din 1876 și desființarea scaunelor secuiești și săsești, teritoriul Scaunului Arieșului a fost trecut în componența comitatului Turda-Arieș. În prezent localitățile componente ale Scaunului Arieșului fac parte din județele Alba și Cluj.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 1250 au fost colonizate multe familii de secui în peste 20 de localități situate la vest de Turda, spre Munții Apuseni, acordându-li-se o serie de avantaje economice si administrative, inclusiv (în jurul anului 1270) crearea unei unități teritorial-administrative separate, numită Aranyosszék (Scaunul Secuiesc al Arieșului).

Se cunoaște faptul că în Evul Mediu, în perioada când a aparținut de regatul medieval maghiar, Transilvania a fost compusă din trei părți independente: Pământul Săsesc, Pământul Secuiesc și Teritoriul celor șapte comitate. Sașii au primit partea de sud a regiunii, unde au format așa numita „Universitas Saxorum” (Universitatea Săsească) care le-a fost oferită prin edictul regal Andreanum. Secuii au avut majoritar ținuturi autonome în părțile estice (excepție: „Scaunul Secuiesc al Arieșului”). Restul Ardealului a fost administrat de nobilimea din comitate.

Centrul admistrativ al „Scaunului Secuiesc al Arieșului” a fost localitatea Vințu de Sus. „Scaunul” a fost desființat în anul 1876, cu prilejul reorganizării administrative a Austro-Ungariei. Localitățile respective se găsesc în prezent în județele Alba și Cluj.

Localitățile componente[modificare | modificare sursă]

Numele istoric: Aranyosszék (Scaunul Arieșului)
Centrul administrativ al Scaunului: Felvinc (Vințu de Sus)
Numele maghiar
(secolul XIX)
Vechiul nume românesc Județul actual Observații (numele oficial actual)
Alsószentmihály Sânmihaiu de Jos Cluj Incorporat în 1966 la satul Mihai Viteazu
Aranyosmohács Măhaci Alba Redenumit în Măhăceni
Aranyos-Polyán (Székely-Polyán) Poiana de Arieș Cluj Incorporat la orașul Turda
Aranyosrákos Vălenii de Arieș Cluj Incorporat în 1966 la satul Moldovenești
Bágyon Bădeni Cluj
Csákó Cicău Alba
Csegez Pietroasa Cluj
Dombró Dumbrava Alba
Felsőszentmihály Sânmihaiu de Sus Cluj Redenumit în Mihai Viteazu
Felvinc Vințu de Sus Alba Redenumit în Unirea
Harasztos Hărăstaș Cluj Redenumit în Călărași
Inakfalva Inoc Alba
Kercsed Cârcedea Cluj Redenumit în Stejeriș
Kövend Chiend Cluj Redenumit în Plăiești
Marosörményes Ormeniș Alba
Marosveresmart Veresmart Alba Incorporat la satul Unirea
Mészkő Mischiu Cluj Redenumit în Cheia
Sinfalva Șonfalău Cluj Redenumit în perioada interbelică Cornești
Székelyföldvár Feldioara Secuiască Alba Redenumit în perioada interbelică Războieni-Cetate
Székelyhidas Hidiș Cluj Redenumit în perioada interbelică Podeni
Székelykocsárd Cucerdea Secuiască Alba Redenumit în perioada interbelică Lunca Mureșului
Torockó Trascău Alba Redenumit în perioada interbelică Rimetea
Torockószentgyörgy Sângeorgiu Alba Redenumit în perioada interbelică Colțești
Várfalva Varfalău Cluj Redenumit în perioada interbelică Moldovenești

Vezi și[modificare | modificare sursă]