Ioan Emil Costinescu
Ioan Emil Costinescu (n.28 noiembrie 1871 – d.21 noiembrie 1951) a fost un medic, industriaș și om politic român, membru important al Partidului Liberal. A fost fiul cel mai mare dintre cei cinci copii comuni ai economistului, politicianului și omului de afaceri Emil Costinescu (1844-1921) și al Johannei Burghardt (1849-1921). A studiat medicina la București și la Paris. În 1914 a fost ales prima dată ca deputat din partea Partidului Național Liberal. La vârsta de 52 ani a fost ales primar al Bucureștiului, funcție pe care a îndeplinit-o între aprilie 1923 -aprilie 1926 și între 16 iulie 1927 - decembrie 1928. Ca primar, Costinescu a avut un rol important în electrificarea orașului și dezvoltarea rețelei de tramvaie electrice. De asemenea a fost implicat in numeroase lucrari de largire si organizare a capitalei, inclusiv largirea Parcului Cișmigiu, organizarea Oborului, construirea soselei București-Pantelimon, astuparea Gropii lui Ouatu, construirea cartierelor Andronache și Balta Alba, deschiderea Bulevardului Brătianu, etc. [1] A fost ministru în mai multe rânduri, de trei ori aflându-se în fruntea Ministerului Sănătății. Costinescu a fost ulterior în trei rânduri ministru al muncii, sănătății și ocrotirilor sociale (26 februarie 1934-23 septembrie 1935, 29 august 1936-28 decembrie 1937, 10 februarie-30 martie 1938), ministru al industriei și comertului (1 august 1935 - 29 august 1936). De numele lui Costinescu se leagă înființarea Institutului de Igienă și Sănătate Publică din București [2] La 14 octombrie 1935 a inaugurat Spitalul din Piatra Neamț [3] Costinescu a mai fost director la Banca Generală și la Societatea Asigurărilor Naționale, președintele Consilului de Administrație al Întreprinderilor Emil Costinescu. [4] Între 1934-1947 a fost președinte al Societătii Naționale de Cruce Roșie din România.
În timpul regimului comunist, în 1949 a fost arestat și condamnat la închisoare și a murit in 1951 în închisoarea Văcărești [5](după alte surse la închisoarea Sighet), cu puțin inainte de a împlini 80 ani.
Viața privată[modificare | modificare sursă]
Sora sa, Alexandrina Costinescu, a fost soția lui Dinu Brătianu, care a fost prieten apropiat al lui Costinescu.[6]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- PRIMARI DE LEGENDĂ Povestea medicului-edil care a murit în închisoare după ce a dezvoltat rețeaua electrică și cea de tramvaie din Capitală, 22 aprilie 2011, Emilia Sava, Adevărul
- Familia Berindei - Narcis Dorin Ion - interviu cu acad. Dan Berindei, p.231 notă Cercetări Istorice (serie nouă), XXXIII, Iași, 2014,
- muzeul municipiului Bucuresti pe Facebook - articol de Nicoleta Bădilă
- Fototeca Muzeului Național de Istorie a României - galeria portretelor - Ion Costinescu și Dinu Brătianu
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ N.Bădilă
- ^ N.Bădilă
- ^ C.Prangati Oameni politici și de stat din județul Neamț, p. 117-119 citat în Note de Prof.Bălan Emanuel în „Ziar Târgu Neamț” pe internet 21 decembrie 2019 Când spitalul din Tîrg se închidea
- ^ pe situl Terra Mirabilis
- ^ :interviu cu Dan Berindei p.236 notă
- ^ Fototeca Muzeului National de Istorie a României
| Predecesor: Lucian Skupiewski |
Primar al Bucureștiului aprilie 1923 - aprilie 1926 |
Succesor: Anibal Teodorescu |
| Predecesor: Anibal Teodorescu |
Primar al Bucureștiului iulie 1927 - noiembrie 1928 |
Succesor: Gh. Gheorghian |
 | Acest articol biografic despre un român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
