Grigore Cerchez

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Grigore Cerchez
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Oșești, România Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect
inginer Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Clădiri semnificative* Palatul Institutului de Arhitectură
* Banca Națională a României, filiala Brăila
* Fațada Muzeului Național „Grigore Antipa”

Grigore Cerchez (sau Cherchez, Cerkez) (n. , Oșești, Vaslui, România – d. , București, România) a fost un inginer civil, profesor și arhitect român. A fost primar interimar al Bucureștiului în perioada aprilie - mai 1886 și 1 august 1886 - 21 noiembrie 1886.[3]

A fost unul dintre adepții și susținătorii curentului istorist, de inspirare din trecut, concretizat în special în clădiri de factură neobrâncovenească, dar și neogotică în arhitectură. A urmat cursurile de la École Centrale des Arts et Manufactures de la Paris iar în perioada 1876-1879 a ocupat la București funcția de inginer șef al orașului.

Operă[modificare | modificare sursă]

Opere importante[modificare | modificare sursă]

Clădirea Poștei din Calafat a fost proiectată de arhitect Grigore Cerchez

Alte lucrări din București[modificare | modificare sursă]

  • Teatrul Comedia de pe Calea Victoriei, actualmente Teatrul Odeon (1911)
  • Casa Dr. Herescu - B-dul Dacia (1911-1913)
  • Casa Niculescu - Dorobanțu - Str. G. Manu (este vorba despre casa care există și astăzi, casa lui Ilie Niculescu - Dorobanțu, soțul Tatianei Brătianu, fata lui Ionel I.C. Brătianu)
  • Casa Constantin Niculescu - Dorobanțu / (casa construită pentru fratele lui Ilie Niculescu-Dorobanțu se află tot pe Str. G. Manu chiar la intersecție cu B-dul Lascăr Catargiu, dar în prezent nu mai există fiind bombardată în 1944)
  • Casa Candiano-Popescu / Palatul Voievodal al Regelui Mihai - Șoseaua Kiseleff (actualmente sediul Băncii ING) (1910)
  • Casa Lahovary - Str Orlando - casa a fost proiectată pentru Emil Lahovary și soția sa Elena Niculescu Dorobanțu (1906-1919)
  • Biserica Bucur - efectuează lucrări de restaurare în 1909
  • Biserica cu Sibile - biserica ajunsese o ruină în 1912, iar arhitectul realizează planurile de refacere ale bisericii în 1913
  • Cladirea de pe strada Ivo Andric nr. 10 (fosta Potcovari) autorizatia din 8 septembrie 1921

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Grigore P. Cerkez, Répertoire des artistes, accesat în  
  2. ^ a b Grigore Cerchez, European Theatre Architecture, accesat în  
  3. ^ Monitorul Primăriei București nr. 49 din 14 decembrie 1886

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Articole biografice