Otaci

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Otaci
—  Oraș  —
Stema Otaci
Stemă
Otaci se află în Moldova
{{{alt}}}
Otaci
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 48°25′48″N 27°47′38″E / 48.43, 27.7938948°25′48″N 27°47′38″E / 48.43, 27.79389

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Ocnița
Atestare 1419
Promovat oraș 1994

Guvernare
 - Primar Vasile Traghira

Suprafață
 - Total 3,8  km²
Altitudine 120 m.d.m.

Populație (2013[1])
 - Total 8,500 locuitori
 - Densitate 2 236,8 loc./km² 

Otaci este un oraș în Republica Moldova, în Raionul Ocnița, situat pe malul Nistrului, la graniță cu Ucraina.

Cuprins

Amplasarea geografică [modificare]

Orașul este situat pe malul drept al râului Nistru la hotar cu Ucraina (orașul Moghilev-Podolisc), la o distanță de 260 km de Chișinău. Cea mai apropiată stație de cale ferată este Vălcineț la o distanță de 7 km.

Repere istorice [modificare]

Bustul mitropolitului Petru Movilă în curtea bisericii din Otaci

Otaci este una din cele mai vechi localități din republică. Putem cu certitudine afirma că încă în anul 1419 aici exista vama moldovenească Stânca Vămii. Vama a existat aici din toate timpurile și este și-n ziua de azi. Denumirea orașului provine de la cuvântul „otac”, care în prezent este dat uitării și însemna o colibă unde păstorii și țăranii se adăposteau după lucru. În anul 1711 țarul rus, Petru I după ce a pierdut lupta cu turcii, s-a oprit în preajma orașului Otaci și timp de 8 zile a așteptat să fie construit podul peste Nistru, ca mai apoi să se retragă cu armata.

După pacea de la Iași din 1792 începe să crească influența Rusiei în Basarabia, în anul 1814 apare un document în care se stipulează crearea unui post de polițiști în Otaci. În anul 1835 este format județul Soroca cu voloște, una din ele este Otaci. În anul 1890 voloștea Otaci cuprinde 13 sate, dintre care unul era bogat, 8 mijlocii și 4 sărace. Iată cum este descris orașul în anul 1862: „localitatea se află în zonă de frontieră la 226 verste de Chișinău și la 50 verste de Soroca. Aparține familiei Cantacuzino și este populată de moldoveni și evrei în număr de 5.678 persoane”. Ceva mai târziu documentele ne vorbesc că aici erau plantații mari de tutun. La începutul sec. XX voloștea Otaci era destul de mare și avea 28 de sate cu o populație de 35.305 persoane, în orașul propriu-zis locuiau 5.820 persoane, dintre care 3.200 erau evrei. În anul 1862 în Otaci deja exista legătură telegrafică, iar în anul 1879 se deschide un punct de poștă. În anul 1895 se finalizează lucrările de instalare a liniilor telefonice. În anul 1893 a fost dată în exploatare linia de cale ferată Moghilev-Podolisc-Ocnița, tot atunci a fost deschis și podul peste râul Nistru Moghilev-Podolisc-Otaci.

Între 1918 și 1940 a fost în componența României Mari, cu o populație de 3,510 locuitori. Acesta avea statut de comună rurală, în cadrul plasei Otaci, județul Soroca. Între 1944 - 1991 a fost o comună în componența raionului Ocnita. În 1994 a primit statutul de oras.

Economia locală [modificare]

Nistrul la Otaci

Întreprinderile din oraș produc uleiuri vegetale, băuturi spirtoase, mărfuri de larg consum, construcții din beton armat, utilaj de sudare, mijloace biologice de protecție a plantelor, vopsele, etc. Pe teritoriul orașului funcționează 35 de magazine ale cooperației de consum și 100 de magazine particulare, 12 cafenele, filiale a 2 bănci comerciale.

În orașul Otaci își desfășoară activitatea una din cele 6 Zone ale Antreprenoriatului Liber din Moldova, unde sunt înregistrați 31 agenți economici, dintre care se evidențiază: societățile pe acțiuni „Nistru”, „Roada-Otaci”, „Aschim”, societatea cu răspundere limitată „Gamma-Color”.

Infrastructura locală și socială [modificare]

Numărul total de case și apartamente din oraș este de 4.841, dintre care 1.280 sunt conectate la apeduct, 1.159 au încălzire centralizată, 2.360 sunt conectate la conducta de gaze. În oraș există 2 sisteme de aprovizionare cu apă. Lungimea totală a apeductelor este de 18,4 km. Apeductul se alimentează din 3 fântâni arteziene cu o capacitate de 1,7 mii m3 pe zi. Lungimea totală a sistemului de canalizare este de 1 km. În oraș există poduri auto și de cale ferată peste Nistru în direcția Moghilev-Podolisc. De asemenea prin Otaci trec drumurile naționale Otaci-Edineț și Moghilev-Podolisc-Soroca.

Populația orașului Otaci este de 10.800 persoane. Principalele etnii din localitate sunt: ucraineni, moldoveni, ruși, evrei, romi. Infrastrucutra socială este formată din 4 instituții preșcolare, liceul teoretic „Mihai Eminescu”, gimnaziu, școala muzicală, internatul sportiv, spitalul orășenesc, centrul medicilor de familie, casa de cultură, două biblioteci, stadion și biserică cu hramul Sf. Mihail.

Curiozități [modificare]

Otaci este localitatea cu cel mai mare număr de romi din Moldova. Astfel aici locuiesc 1.993 romi, iar în Soroca 1.690. Ca pondere în Otaci romii constituie 18%, în Soroca doar 4%.

Note [modificare]

  1. ^ Numărul populației stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2013, în profil teritorial

Bibliografie [modificare]

Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5

Legături externe [modificare]

Vezi și [modificare]


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Otaci