Anenii Noi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Anenii Noi
[[Imagine:{{{imagine}}}|300px]]

Stema oraşului Anenii Noi Anenii Noi în Republica Moldova
stemă amplasare
Amplasare 46°89′00″N 29°26′00″E / 47.483333, 29.433333
Ţară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Anenii Noi
Atestare documentară 1620
Populaţie (2004) 23.477
Suprafaţă km²
Densitate 100 loc./km²
Altitudinea medie m n.m.
Localităţi
componente
Albiniţa, Beriozchi, Hîrbovăţul Nou, Ruseni, Socoleni
Primar Cheibaş Mihail
Sit web [{{{sit-adresă}}} {{{sit-nume}}}]
[[Imagine:|200px|Poziţia oraşului Anenii Noi în cadrul regiunii]]
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Anenii Noi]]
Harta administrativă a oraşului
Steagul oraşului

Anenii Noi este un oraş din Republica Moldova, centrul Raionului Anenii Noi.

Populaţia oraşului este de circa 16 mii de oameni cu tot cu satele alăturate.

Oraşul Anenii Noi e situat la 36 km SE de Capitala RM, Chişinău. Oraşul e amplasat în valea rîului Bîc, un afluent al Nistrului. Amplasarea geografică 46.89°N 29.26°E. În prezent, Anenii Noi , reşedinţa raionului cu acelaşi nume, are peste 230 agenţi economici, patru licee teoretice, o şcoală de arte plastice, o şcoală de sport, două pieţe comerciale. A fost construită o biserică , hramul oraşului— Sf. Dumitru. Oraşul cuprinde şi localităţile Albiniţa, Beriozchi, Hîrbovăţul Nou, Ruseni şi Socoleni. Printre cele mai îndrăgite sărbători şi tradiţii sînt: Crăciunul, Paştele, Hramul oraşului, Ziua Internaţională a femeilor, Ziua biruinţei , Ziua Independenţei RM, Sărbătoarea Limba Noastră, Ziua Internaţională a copiilor. Aflîndu-se la răscrucea unor importante căi comerciale, oraşul are importanţă regională.

Primarul oraşului este domnul Mihail Cheibaş, iar preşedintele raionului Anenii Noi este domnul Vladimir Vîzdoagă.

Anenii Noi a fost atestat pentru prima oară la 27 iunie 1731 cu denumirea Paşcani pe Bîc. La 27 aprilie 1833 se precizează, că Anina este acelaşi sat Paşcani, aflat sub stăpînirea contelui Stuart, care depuse jurămînt de credinţă Rusiei. La 1856 moşia se afla în arendă la negustorul turc Husan-bei, care avea şi cîrciumă în sat. Cătunul Aneni rămîne devastat şi pustiit în urma evacuării tătarilor din Basarabia.

Abia în 1883, considerat anul renaşterii localităţii, se mută aici cu traiul nişte ţărani din satele vecine, care se ocupau aici cu agricultura şi creşterea vitelor. În 1889 mai multe familii de colonişti germani, provenind din Gubernia Nicolaev, cumpără 1715 deseatine de pămînt şi se stabilesc pe moşia Ţînţăreni. Recensămîntul din 1910 stabileşte, că pe teritoriul aceleiaşi moşii, se află 2 sate – Nicolaevca Nouă nemţească şi Nicolaevca Veche rusă, fiecare cu biserica şi şcoala lor. Ruşii, avînd mai puţin pămînt, lucrau la construcţia caselor în satul nemţesc. Creştinii ortodocşi moldoveni şi ruşi umblau la biserica din satul Bulboaca. La 1 ianuarie 1926 Nicolaevca Nouă îşi schimbă denumirea în Anenii Noi iar Nicolaevca Veche în Anenii Vechi. În 1940 nemţii au plecat în Germania, lăsînd 106 gospodării cu 120 de case frumoase şi 1713 ha de pămînt arabil. În 1965 localităţii i se acordă statutul de orăşel, înregistrînd peste patru ani cifra de 6.500 locuitori.

Intrarea în Anenii Noi

[modifică] Legături externe


Unelte personale