Rublenița, Soroca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Rublenița
Rubleniţa
—  Sat-reședință  —

Rublenița se află în Moldova
Rublenița
Rublenița
Rublenița (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 48°10′06″N 28°12′52″E ({{PAGENAME}}) / 48.1683333333°N 28.2144444444°E

Țară Republica Moldova
RaionSoroca
ComunăRublenița

Altitudine200 m.d.m.

Populație (2004)
 - Total3.781 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-3034
Prefix telefonic230

Prezență online

Rublenița este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Soroca, Republica Moldova.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Ion Hincu scria, ca „specialisti au descoperit aici” (la Rublenita) „vatra unui sat, format dupa cucerirea Daciei de Imperiul Roman”.Satul a existat deci pina la invazia hunilor din anul 376 , cind a fost pradat si ars. Pe locul lui au fost atestate urme de case arse , gramezi de lut ars , amprente de lemne si diferite obiecte din perioada romana tirzie (sec. II-IV)”. Aici sunt citeva dealuri mai inalte : la nord de s.Solcani – avind inaltimea de 213 m deasupra nivelului marii, la vest de s.Rublenita -302 m. Zamfir Arbore scria: “Valea Rublenitei , incepe de la satul Rublenita si merge paralel cu traseul Soroca- Otaci pina la satul Bujorauca.(Lungimea vaii este de 5 km.)

Prima mentiune documentara e cea din 28 iulie 1569 , cind Bogdan Voievod, domn al Moldovei , a dat si a intarit urmasilor lui Iuga, stranepotii lui Petras “ o seliste cu numele virful Liubeniti ce de curind se numeste Liublenita in tinutul Sorocii.” Documentele asupra Liubeniti , detinute de stranepotii lui Petras, datau de prin 1432-1433 , ceea ce inseamna ca pe atunci exista si mosia cu acelas nume . Asadar satul Rublenita care pe atunci era numit Liubenita e atestat documentar la 28 iulie 1569, dar exista probabil deja prin 1432. Va puteti intreba, Liubenita nu e tocmai Rublenita? De accord . Insa documentele prezinta dovezi ca e vorba de acelas sat , uneori fiind ortografiat Liubenita,alteori Rublenita sau Liublenita sau chiar si Zioblenita, Rublenitul. Populatia bastinasa a imprumutat de la slavi unele cuvinte,nume,printre acestea a fost si pronumele „Liuben”. De la acest prenume probabil a provenit denumirea piriului Liubenita, la obirsia caruia se afla mosia Liubenita . Hidronimul (denumirea piriului) si toponimul s-au format de la prenumele : Liuben + suf.- ita (dimunutiv)= Liubenita (Rublenita). La anumite etape ale istoriei satul se va numi oficial : Liubeniti(Rublenitei), Liubenita (Rublenita ), pina cind , pe la inceputu sec. XX, va ramine o singura denumire Rublenita. La 11 noiembrie 1657 Ursu Vartic , fost vornic , daruieste lui Gumenze, mare armas , o parte din satul Rublenitul (Rublenita) tinutul Soroca. La 26 martie 1742 , un sir de mosieri din tinutul Soroca- Ciripcau , Timiliuti, Zgura Peripeceni si Liublenita, sint stapinite de banul Aristarho. Recensamintul din 1772-1773 prezinta: Liublenita stapin Constantin Donici- 48 gospodari cu oameni , 3 case pusti, oameni liberi – 2 fete bisericesti. In 1818 satul Liublenita s-a pomenit in judetul Iasi si s-a aflat in cadru lui pin in decembrie 1835, cind a fost format judetul Soroca .La 22 iulie 1831, seful judetului Iasi , Milinski , ii raporta guvernatorului Basarabiei despre tulburarile taranesti din satele : Buloboci , Rublenita si altele si cerea sa trimita forte militare pentru inabusirea lor. In anul 1835 a fost efectuat recesamintul populatie. Pe atunci mosia Rublenita mai era stapinita de vistiernicul Iordache Ruset-Roznovan, care traia in Moldova de dincolo de Prut. In sat au fost inregistrati : ruptasi – 5 famili ; 7 barnati si 9 femei; tarani -64 familii: 213 barbati si 179 femei.

In 1847 s. Rublenita se afla in volostea Ocolina. In 1839 mosia era stapinita de fratii Egor si Constantin Cerchez, proprieteri ai orasului Soroca, iar dupa 1847 fratele lor Alexandru Cerchez, stapineste toata mosia Rublenita cu suprafata de 2.943 desetine. In 1869 proprietara a mosiei este sotia consilerului de colegiu Liubov Alexandrovna Panin, fiica general-maiorului Alexandru Nicolaevici Cerchez. Mosia fusese cumparata de la fratele sau , Constantin apoi o da ca zester fiicei sale , Liubov, casatorita cu Alexandru Panin. Regulamentul din 1868 a impus-o pe Liubov Panin sa faca parte din mosia sa si taranilor din Rublenita .La 22 septembrie 1870 mediatorul de pace al sectorului 3 al judetului Soroca raporta cirmuirii zemstvei judetene ca taranilor din s. Rublenita li s-au repartizat loturi cu suprafata de 1.136 desetine de pamin cultivabil. Satul se afla la volostea Badiceni . Pe linga traditionalele culturi se cultiva si tutunul. In 1914 s-a declansat primul razboi mondial.Deja la 4 octombrie 1914, pe front a fost grav ranit soldatul Grigore Manoli , original din Rublenita .S-au intors invalizi acasa Petru Desan, Leontie Ursachi,Alexei Chirosca, Ion Ionita si Grigore Manoli.Iar 15 feciori ai Rublenitei au cazut pe cimpul de lupta. Reforma agrara basarabeana a avut un efect benefic si pentru locuitori satului Rublenita: 334 locuitori ai satului au fost improprietariti cu 800ha de pamint. La 29 martie 1923 s-a infiintat cooperative Agricola “ Dacia”, compusa din 40 de membri, cu capitalul subscris de 4000 lei si capitalul varsat 2000 lei . In anul urmator primar era :Ion Bita , notar-Ion Chirosca, invatatori Ion si Anatasia Popovschi , preot paroh –Filip Stiuca. In 1925 satul Rublenita a fost inclus in comuna Cosauti de rind cu satele Egoreni, Iorjnita, Septelici, in 1929 e trecuta in comuna Ocolina iar la 29 decembrie 1930 se afla in plasa Floresti si avea : 1953 de locuitori, in sat activau 466 gospodarii individuale si una colectiva , erau 441 case.In 1930-1931 s. Rublenita este inclus in plasa Soroca. Primar fiind F.Gutu, iar secretar –Stefan Tanase. La 10 noiembrie 1940 , la Rublenita au fost inregistrati 2173 locuitori inclusive 2151 –moldoveni; 9 –rusi si 13- alte etnii. Autoritatile sovietice au inceput a cauta “dusmani poporului”. Efim I.Rau , fost jandarm , in 1940 a fost condamnat la 8 ani privatiune de libertate si aruncat intrun lagar de corectie prin munca din regiunea Magadan a Rusiei. Nicolae Gh.Manea, fost membru al Partidului National-Taranesc, a urmat in 1941 aceeasi cale . Atunci au fost deportati in regiune Tomsk din Siberia si membrii familiei sale : sotia Matroana, fiicele Vera si Eugenia , fii Pavel, Valentin si Arcadie fiind reabilitati in 1990 ca oameni care nu au avut nici o vina in fata statului sovietic.La inceputul anilor 1941-1945, fascistii au format in judetul Soroca ghetouri la Vertiujeni (Tirgu Virtiujeni), in padurea de linga s. Cosauti si in padurea de la Rublenita.

Revenind in Basarabia , administratia romineasca si-a reinstalat toate institutiile care au existat pina la 28 iunie 1940. Primaria comunei Rublenita s-a instalat in localul din care disparuse sovietul satesc. Primar si notar fusese numit Ilie Pascan, ajutat de Simion Catana si de Cigolea Mihai. La 28 mai 1942 primar era Ion Chirosca, secretar comunal-Ion Ciubotaru, impiegat –Teodor Chetraru, casier- Stefan Chirosca, agent agricol- Ilie Ciobanu, jandarm–sergent Ion Banu.

La 18 martie 1944 Armata a 52-a sovietica a ajuns cu fortele sale principale la riul Nistru, spre sfirsitu zilei a cucerit satele Curesnita, Septelici si Rublenita. Peste o 100 dintre barbatii Rublenitei au cazut pe cimpul de lupta numele lor fiind scrise in “Cartea Memoriei”.

Cinstindu-le memoria , consatenii le-au ridicat un monument in centru satului .

La 5 aprilie 1947 au fost arestati 14 conducatori si membrii activi ai ONB ”Arcasi lui Stefan” , inclusiv Condrat Ursachi din Rublenita,student la Tehnicum Agricol din Soroca, Chirosca Tudor, Chirosca Stefan, Petcu Cozma , Racovschi Iacob. In 1947 a fost organizat colhozul “Luceafarul Rosu”. Unul din primii presedinti a fost Manea, inlocuit in 1950 de A. Mazur. Ulterior colhozul a fost unit cu cel din s. Septilici, dindu-i-se denumirea ”Rodina”. Presedinti au fost : Petru Iu.Andries, Feodor Alexandrovici Catan, Ion Cujba, L. Ianev. In noapte de 5 spre 6 iulie 1949 de la Rublenita au fost deportati : Babin Feodosie I. cu sotia Agafia , fiii Valentin si Anatol; Catan Ion G. cu sotia Anexia; Davidovici Alexandru N. cu sotia Lida si fiica Larisa;Desan Pelaghia I. ; Manea Ana A. si Gheorghe F.;Ursachi Ion C. cu sotia Agafia , fiul Grigore , fiica Anastasia;Ursachi Varvara Gh. cu fiica Agafia.In 1952 este arestat Sevacov sub acuzatia de participare la activitatea unei organizatii contra revolutionare, condamnat la moarte in februarie 1953,sentinta cumutata ulterior cu 25 de ani de detentie intr-un lagar de corectie prin munca. In urma privatizarii pamintului , 1006 persoane au fost improprietarite cu cite 1,23 ha. In present activeaza SRL “Tehrubor”, director Ghenadie Munteanu , 81 gospodari taranesti. In 1992 la Nistru ,pentru independenta si integritate au luptat: Eftodie Vasile, Bita Andrei, Bita Serghei, Botoroga Petru, Botoroga Valeriu, Chirosca Ion, Chirosca Tudor, Corcimari Eugen, Cotaga Vasile, Lesan Vladimir, Martin Ion, Plitoc Mihail.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a satului conform recensământului populației din 2004[1]:

Grup etnic Populație % Procentaj
Moldoveni / Români 3.753 99,26%
Ucraineni 18 0,48%
Ruși 9 0,24%
Țigani 1 0,03%
Total 3.781 100%

Referințe[modificare | modificare sursă]