Flămânzi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Flămânzi
—  Oraș  —
Vedere panoramică spre Flămânzi
Stema Flămânzi
Stemă
Flămânzi se află în România
{{{alt}}}
Flămânzi
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°33′N 26°52′E / 47.550°N 26.867°E / 47.550; 26.86747°33′N 26°52′E / 47.550°N 26.867°E / 47.550; 26.867

Județ Botoșani

SIRUTA 37280
Atestare documentară 1605
Titulatura de oraș 2004

Localități componente

Guvernare
 - Primar Constantin Pitorac

Suprafață
 - Total 109.85  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 10.136 locuitori
 - Densitate 108 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 11.799 locuitori

Site: http://www.primariaflamanzi.ro/

Poziția localității Flămânzi

Flămânzi este un oraș în județul Botoșani, Moldova, România.

Este situat în partea de sud a județului pe cursul mijlociu al râului Miletin și se învecinează cu comunele: Copălău, Prăjeni, Frumușica, Lunca , Hlipiceni și Plugari.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Orașul este atestat documentar încă din secolul al XVI-lea, pe teritoriul localității decoperindu-se vestigii arheologice datate încă din epoca primitivă. Orașul Flămâzi a fost creat în anul 2004, prin Legea 80/2004 înglobând fostele sate Flămânzi, Nicolae Bălcescu (fost Bosânceni) și Poiana care au fost încetat să mai fie considerate localități independente. Orașul mai administrează ca localități subordinate satele Chițoveni și Prisăcani,

Localitatea este considerată punctul de plecare pentru Răscoala din 1907, în amintirea căreia este ridicat un monument în centrul acesteia. Documente ale acestui eveniment se gasesc atat în mini-expoziția din cadrul consiliului local cat mai ale la muzeul din Botoșani si arhivele statului din Botoșani și Iași, precum și la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Activitate economică[modificare | modificare sursă]

Este situat în sudul județului Botoșani, pe drumul european E58 Botoșani-Hârlău. Este înconjurat de terenuri agricole cultivate în principal cu porumb, grâu, floarea soarelui, orz și sfeclă de zahăr. Pășunile și imașurile comunale asigură hrana pentru oile, vitele și caii din gospodăriile țărănești. În sfera industrială se remarcă confecțiile, prelucrarea lemnului (mobilă), prelucrarea laptelui, morărit, transporturi și comerț.

Sunt prezente și unele ocupații tradiționale: olăritul, confecționarea obiectelor de artizanat, confecționarea de obiecte din răchită și paie etc.

Monumente[modificare | modificare sursă]

  • Monumentul eroilor din Războiul de Independență
  • Monumentul cultural Biserica de lemn din Prisăcani
  • Monumentul sediul Vechii Primării.


Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Flămânzi

     Români (90.06%)

     Romi (2.29%)

     Necunoscută (7.57%)

     Altă etnie (0.05%)




Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Flămânzi

     Ortodocși (91.87%)

     Necunoscută (7.57%)

     Altă religie (0.55%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Flămânzi se ridică la 10.136 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11.799 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,07%), cu o minoritate de romi (2,3%). Pentru 7,58% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,87%). Pentru 7,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Cetățeni de onoare ai orașului Flămânzi

Col (r) Popa Constantin - pensionar, veteran de razboi, a contribuit la prosperitatea sociala, culturala si spirituala a localitatii Flamanzi prin calitatile sale deosebite de om si militar, a stiut sa intretina in jurul sau, chiar si in clipele mai grele, o atmosfera optimista si increderea nestramutata in destinele neamului.

Harasim Doina – medic specialist la Spitalul de Pediatrie Botoșani.

Mihai Tulbure – arhitect, autorul proiectului“Obelisc 1907”.

Calafeteanu Florin – sculptor, autorul lucrării “Obelisc 1907”.

Arcu Constantin – magistrat, profesor universitar, doctor în drept internațional, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Societății Scriitorilor Bucovinei, autor a numeroase lucrări de specialitate și literare.

Munteanu Toma – general(r), licențiat în științe militare, medaliat cu numeroase medalii și ordine “Meritul Militar”, Președinte al filialei A.N.C.E. Galați, scriitor, autor a numeroase lucrări literare.

Mursa Paraschiva – învățătoare, născută în anul 1950, cu o activitate de excepție de 39 de ani la catedră, deținătoare de titlu “Învățător evidențiat” , Diploma de excelență, precum și autor al lucrării de specialitate recunoscute de minister.

Bursuc Diana – născuta în anul 1986, multiplă campioană națională și mondiala la canotaj.

Slobodeanu N. Ionel – născut în Cordun, în vârstă de 91 ani, veteran de război, rănit pe front în luptele de la Tatarca (lângă Odessa), decorat cu Ordinul " Coroana României" cu spade și pamblică de "Virtute Militară".



  • Cetățeni de onoare post mortem a orașului Flămânzi

Botez Vasile – (1909 - 1999), profesor, a inițiat invățământul gimnazial în localitatea noastră, a desfășurat o bogată activitate culturală și educaționlă și a fost distins cu înalte ordine pentru vitejia arătată în al doilea război mondial.

Berbunschi Dumitru Constantin – (1962-2009), comandor de aviație, publicist și scriitor, creator publicat de operă literară.

Iov Dumitru – (1888-1959), scriitor și publicist, membru al Societății Scriitorilor Români, Prefect de Soroca, Inspector General a artelor în Basarabia, Director al Teatrului Național din Iași, deținut politic al regimului comunist, decedat în penitenciarul de la Gherla.

Maxim Constantin – (1878-1951), invățător, mentor spiritual și sprijinitor al țăranilor răsculați la 1907, constructor de școală, erau în primul război mondial, decorat cu “Coroana României” și “Steaua României”.

Morcov Ștefan Mihai – (1925-2003), scriitor și economist, creator publicat de operă literară.

Popovici Elena – (1888-1932), medic primar, fost șef al Spitalului Uriceni, a adus o contribuție substanțiala la ingrijirea și păstrarea sănătăți populației orașului Flămânzi, donând spitalului padure, teren agricol și iaz.

Pușnei Constantin – (1914-2005), scriitor popular, creator publicat de operă lirică naivă.

Săvescu Toma – (1866-1938), preot în satul Uriceni, mentor spiritual și sprijinitor al țăranilor răsculați la 1907.

Severeanu Nicolae – (1864-1941), compozitor și mare cântăreț recunoscut în sfera muzicii bisericești și orientale.

Tamberlik Enrico – (1820-1899), tenor născut în Uriceni cu numele Toma Cosma, cântăreț de operă de renume mondial ce a evoluat pe marile scene ale genului în a doua jumătate a secolului al XIX – lea.

Trocin Dumitru – profesor universitar la Facultatea de Filologie din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași, secția limba rusă, scriitor a numeroase lucrări de specialitate si traducător.

Abăcioaie Ioan – fost primar al localității Flămânzi în perioada 1923-1928 si 1931-1937, fost deținut politic condamnat de doua ori la închisoare de regimul comunist și decedat in anul 1972.


Didiliuc Maria – eroină martir a Revoluției din anul 1989 (București, 24 decembrie), luptătoare pentru libertate, neînfricată apărătoare a valorilor democrației..

Bojoi Ion – Profesor Universitar Doctor Facultatea de geografie a Universități “Alexandru Ioan Cuza” , a publicat numeroase lucrări de specialitate.

Cucu Mihai – general în rezervă, veteran de război, fost profesor la Academia Militară, autor de lucrări militare, membru al Asociației Naționale a Oamenilor de Știință din România.

Ciobanu Laurențiu – autorul proiectului “Centrul civic” al comunei Flămânzi.

Căliman Eleonora – invățătoare.

Chiriacescu Elena – invățătoare.

Diaconescu Emilia – invățătoare.

Condurache Elena – invățătoare.


Baraboi Constantin – invățător.

Munteanu Petru – pensionar, fost invățător, autorul Monografiei Flămânzi.

Guja Gheorghe – profesor și director coordonator la Grupul Școlar Nicolae Bălcescu.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Monumentul comemorativ de la Școala numarul 1 Flămânzi - monument ridicat prin grija invățătorului Constantin Maxim în memoria eroilor căzuți în războiul pentru Independență la 1877 și a celor cazuți în Primul Război Mondial care a fost dezvelit in 18.08.1912
  • Monumentul comemorativ al Răscoalei din 1907 - monument în memoria Răscoalei țărănești din 1907 care a izbucnit în satul Flămânzi, realizat de către sculptorul Calafeteanu Florin si arhitect Mihai Tulbure care a fost dezvelit în 1977

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Flămânzi

BT Acest articol despre o localitate din județul Botoșani este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.