Ialoveni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ialoveni
—  Oraș  —
Drapel
Drapel
Stema Ialoveni
Stemă
Ialoveni se află în Moldova
{{{alt}}}
Ialoveni
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°57′N 28°47′E / 46.950°N 28.783°E / 46.950; 28.78346°57′N 28°47′E / 46.950°N 28.783°E / 46.950; 28.783

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Ialoveni
Atestare 1436

Guvernare
 - Primar Gheorghe Caracuian

Suprafață
 - Total 13,5  km²
Altitudine 82 m.d.m.

Populație (2014)[1]
 - Total 16 200 locuitori
 - Densitate 1 200,0 loc./km² 

Site: Primăria Ialoveni

Ialoveni este un oraș în Republica Moldova, reședința Regiunii de Dezvoltare Centru și a raionului Ialoveni. Orașul Ialoveni este situat în suburbia capitalei, la 10 km distanță de Chișinău.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Suprafața fondului funiciar al orașului este de 3.165 ha, dintre care suprafața teritoriilor agricole constituie 1.678 ha, inclusiv terenuri arabile 1.246 ha, podgorii 401 ha și pășuni 202 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Ișnovăț și 2 iazuri cu o suprafață totală de 18 ha.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Originea orașului își face obârșia din secole străvechi. Descoperirile arheologice demonstrează că în sec. III-IV e.n. pe teritoriul actualei localități existau așezări omenești datând din epoca antică târzie, făcând parte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Se presupune, că sub presiunea barbarilor, așezările autohtonilor au fost părăsite, ca mai târziu oamenii să se reîntoarcă. În cadrul cercetărilor arheologice întreprinse în contextul efectuării perieghezei s-au descoperit în raza actualei localități 3 așezări cu vestigii arheologice datând din perioada secolelor XV-XVIII.

Dintr-o copie de pe un ispisoc sârbesc, datat cu anul 1528, aflăm despre satele din zona Cheilor Ișnovățului și anume: satul din sus de capul Cheilor (care este la sud-estul localității actuale unde se îngustează albia râului Ișnovăț) și satul de jos din capul Cheilor Ișnovățului, că proprietarul satului a fost Lașco din Ișnovăț care a avut o carte de proprietate de la Ilieși Voevod domnul țării Moldovei (a domnit 1432-1433 și 1435 –1436). Satul situat mai sus de aceste Chei a fost identificat cu localitatea Ialoveni modernă. Vechimea istorică a satului Ialoveni, cunoscut inițial cu numele de satul mai sus de capul Cheilor, convențional poate fi raportată la anul 1436.

Denumirea Ialoveni a localității apare mult mai tîrziu, prima pomenire fiind găsită într-un document de vânzare datat cu 16 aprilie 1639 și într-un alt document din 9 septembrie 1643. Primii moștenitori ai acestor locuri au primit pământ pustiu, de țelină. Posibil că numele localității să se tragă de aici, deoarece cuvântul ialovița, de proveniență sârbo-croată, are și sens de pământ înțelenit.

Evoluția administrativ teritorială începe în 1566, când Moldova feudală a fost pentru prima dată împărțită în ținuturi, iar începând cu secolul XIX – în județe. Recesământul din anul 1774 a înregistrat 20 de ținuturi, localitatea Ialoveni făcând parte din ținutul Orhei-Lăpușna. Pe parcursul anilor 1812-1918 satul Ialoveni, ca și întreaga Basarabie, se află sub stăpânirea Rusiei țariste. Satul Ialoveni se afla pe atunci în componența județului Chișinău.

De la 27 martie 1918 și până la 27 iunie 1940, precum și între iunie 1941 și august 1944 Basarabia s-a aflat în componența Statului Român, localitatea Ialoveni făcând parte din plasa Costești, județul Lăpușna. În timpul regimului sovietic, teritoriul Moldovei deseori era supus împărțirii în diferite subunități teritoriale. Din august 1944 până la 24 februarie 1956 satul Ialoveni se afla în componența județului Chișinău, raionul Chișinău. Apoi județele au fost anulate, raionul Chișinău a fost desființat și Ialoveni a fost inclus în raionul Kotovsk, în componența căruia s-a aflat până la finele anului 1962. Iar la 2 ianuarie 1963 a fost inclus în componența raionului Anenii Noi, în următorul an - 1964 – în raionul Strășeni.

La 25 martie 1977 denumirea localității se schimbă în Kutuzov, concomitent localitatea fiind reorganizată în așezare de tip orășenesc și ridicată la rangul de centru raional. În anul 1989, cînd Moldova a obținut independența și a pășit pe calea democratică, la cererile adresate de cetățeni, localității i-a fost restabilită vechea denumire Ialoveni. Începând cu 7 decembrie 1994 Ialoveni are statut de oraș, iar la 27 decembrie 2001 este reorganizat în centrul raional Ialoveni.

Ialoveni este înfrățit cu comuna Topraisar din județul Constanța (România) și cu două comune din Italia: Force și Montefortino. Orașul menține relații de colaborare cu diverse localități din SUA și Japonia.

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Structura etnică, conform recensământului din 2004

     Moldoveni și Români (91.31%)

     Ruși (3.66%)

     Ucraineni (2.90%)

     Bulgari (0.64%)

     Găgăuzi (0.28%)

     Alții (1.22%)

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[2]:

Grup etnic Populație  % Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni
Băștinași declarați Români
13,193
540
87.72%
3.59%
Ruși 551 3.66%
Ucraineni 436 2.90%
Bulgari 96 0.64%
Găgăuzi 42 0.28%
Țigani 30 0.20%
Alții 153
Total 15,041 100%

Economie[modificare | modificare sursă]

În orașul Ialoveni sunt înregistrați 1.300 agenți economici, cea mai mare parte a lor o constituie întreprinderile cu drept de persoane fizice – 96% din numărul total. Din cei 1.220 întreprinzători cu drept de persoană fizică, 210 sunt întreprinderi individuale, 155 activează în bază de patent de întreprinzător și 860 sunt gospodării țărănești. Numărul total al întreprinderilor cu drept de persoană fizică este de 48 unități, dintre care 28 sunt societăți cu răspundere limitată, 10 sunt societăți pe acțiuni, 6 cooperative, 3 întreprinderi de stat și o asociație de gospodării țărănești. Orașul are o economie diversificată, sectorul industrial fiind prezent prin întreprinderi din industria alimentară, ușoară și a materialelor de construcție.

Principalele întreprinderi din industria alimentară sunt: Fabrica de pâine Î.I. „Natalița Caroveniain” produce și realizează în magazinul specializat produse de panificație în asortiment, Fabrica de înghețată „Sandriliona” S.R.L. Întreprinderea produce 38 tipuri de înghețată și 5 tipuri de torturi, care sunt realizate pe întreg teritoriul Moldovei și peste hotare. Materia primă este achiziționată de la firme cu renume din Olanda și Israel.

S.A.„Vinuri-Ialoveni” S.A.unica fabrică de vin din Republica Moldova care produce vinuri peliculare de tip Heres. Mulți ani fabrica a fost condusă de academicianul Gheorghe Cozub, vinificator emerit al republicii, unicul cetățean al Moldovei care este vinificator emerit al Franței. În industria ușoară activează întreprinderea de confecții „Ialtexgal-Aurica” S.A. Întreprinderea produce vestimentație pentru adulți și copii, articole specializate – saci de dormit pentru civili și militari, vestimentație sportivă, cojoace și veste moderne pentru femei și bărbați. La producerea lor colaborează cu firme din țările Austria, Slovacia, Italia, Marea Britanie.

Domeniul construcției este reprezentat de „Viteza-Ceapchin” S.R.L. - produce piese de construcție din beton armat: plăci pentru pavarea trotuarelor, plăci din beton.

În Ialoveni activează circa 50 întreprinderi în sfera comerțului, 3 întreprinderi în domeniul transporturilor și în domeniul telecomunicațiilor activează operatorul telefoniei naționale „Moldtelecom” S.A. 60% o constituie proprietatea privată, iar celelalte 40% se distribuie – 39% proprietății publice și 1% proprietății mixte.

Pe teritoriul orașului funcționează filiale a 5 bănci comerciale și a 2 companii de asigurare.

Finanțele publice locale[modificare | modificare sursă]

Veniturile bugetului local pentru anul 2002 au constituit 8.447 mii lei. Datorită întreprinderilor din teritoriu și vieții economice relativ stabile, orașul Ialoveni are o pondere destul de semnificativă a veniturilor proprii și defalcărilor în totalul veniturilor. Transferurile constituie circa 15% din totalul veniturilor bugetului local. Dacă analizăm structura cheltuielilor bugetului orășenesc putem constata că în anul 2002 ponderea cheltuielilor pentru educație a constituit 73% din totalul cheltuielilor sau 5.802 mii lei. Restul fiind repartizate astfel: pentru construcția, întreținerea și reparația drumurilor 1.159,2 mii lei, pentru întreținerea aparatului primăriei 631,1 mii lei.

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Rețeaua de drumuri cu acoperire rigidă este de peste 13 km, din care 8 km de importanță națională și 5 km locală. Orașul are un grad înalt de gazificare; astfel de acest serviciu dispun circa 80% din numărul locuitorilor. Rețeaua de alimentare cu apă și canalizare a fost recent renovată. Din cele 4.500 de apartamente 240 beneficiază de încălzire centrală, iar din 6.500 de case și apartamente 4.500 sunt gazificate centralizat, iar 5.000 sunt telefonizate.

Social[modificare | modificare sursă]

Orașul Ialoveni are o populație de 17.500 locuitori, dintre care populația economic activă constituie circa 60%.Peste 80% din populația orasului o constituie moldovenii, restul fiind ruși, ucraineni, bulgari etc.

Rețeaua de învățământ de toate gradele din orașul Ialoveni cuprinde peste 2.700 de elevi. În oraș sunt 3 instituții preșcolare, o școală primară "Ion Creangă", gimnaziul "Grigore Vieru", liceul teoretic "Andrei Vartic" și liceul teoretic „Petre Ștefănucă”. De asemenea este prezentă o instituție de tip internat cu 150 de copii.

În Ialoveni sunt organizații neguvernamentale, una din ele este Eco Ialoveni ce își desfășoară activitatea pe teritoriul orașului și raionului Ialoveni, colaborând cu organizațiile de stat și cele publice, cu alte organizații nonguvernamentale din teritoriu.

Sistemul de ocrotire a sănătății este asigurat de un spital, un centru al medicilor de familie, un punct de felceri și moașe și 3 farmacii.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Activitatea culturală se desfășoară în cele 3 biblioteci orășenești. Biblioteca publică orășenească „Petre Ștefănucă”, care este cea mai bună bibliotecă din raionul Ialoveni și una dintre cele mai bune în republică, cu filiala de carte română „Nicolae Titulescu”, filiala de carte pentru copii, Sala de calculatoare„Multimedia”, Sala de limbă engleză și Pinacoteca, unde se organizează diverse expoziții de pictură, ceramică, artă populară, școala de arte -obține performanțe puternice în activitatea sa, discipolii ei sunt cunoscuți în republică și peste hotare, 4 camere-muzeu și alte 2 instituții culturale.

Cele mai importante evenimente culturale sunt: „Hramul Orașului” la 27 octombrie, în cadrul căruia se desfășoară diferite festivaluri ale cântecului și dansului polular, expoziții. La primăria Ialoveni se organizează sărbătoarea „Nunta de aur". În luna mai se desfășoară Concursul orășenesc al perechilor de dans sportiv.

Ansamblul de dansuri sportive „Enigma” este premiantul multiplelor concursuri internaționale. Cercetările arhiologice efectuate recent pe teritoriul localității au adunat un bogat material arhiologic din perioada medievală, ce constituie baza unui viitor muzeu.

Orașul dispune de o publicație locală "Ora Locală" - Buletin informativ al raionului Ialoveni- http://www.api.md/.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Veaceslav Ioniță, Igor Munteanu, Irina Beregoi - Ghidul orașelor din Republica Moldova (TISH, F.E.-P. Tipografia Centrală, Chișinău, 2004), 248 p., ISBN 9975-947-39-5

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Numărul populației stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2014, în profil teritorial statistica.md. Accesat la 17 martie 2014
  2. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md