Rudi, Soroca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rudi
—  Comună  —
48°19′40.7″N 27°53′51.1″E / 48.327972°N 27.897528°E / 48.327972; 27.897528

Țară  Republica Moldova
Raion Soroca
Atestare 2008

Guvernare
 - Primar Zinaida Raneta (PCRM, ales 2007)

Populație (2007)
 - Total circa 1.300 locuitori locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)

Rudi este o localitate-centru de comună în Raionul Soroca, Republica Moldova.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriile aferente localității Rudi se află numeroase vestigii istorice. Activitatea umană din zonă poate fi trasată până în epoca preistorică. Urmele activității umane sunt atestate în peștera din localitate. Urme ale fortificațiilor antice, două fortificații de pământ Farfuria Turcească și Germanariul, sunt vestigii din epoca medievală timpurie. Mănăstirea din satul Rudi este una dintre cele mai vechi din Moldova. În sat a fost ridicată, în anul 1777, biserica cu hramul sf. Treime. Considerată a fi un exemplu elocvent al stilului arhitectonic vechi moldovenesc.

În apropierea satului se află unul din puntele de observație ale Arcului Geodezic Struve. Pe teritoriul Basarabiei erau 27 de puncte de observare, dar acum a rămas doar unul singur. Acest obiect este inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Ponoare adînci în care sau dezgolit depunerile pleozoiului, mezozoiului și canozoiului. Izvoare și cascade. Pădure bogata în diferite componente. Plante rare: drăcilă, corn, luntricică, dedițel, pojarniță de munte, trifoi negru, pătrunjel de cîmp, feriguța, ferigă femenină, șiverechia, urechelnița, ghipsoruța și altele.

Rezervatia este încadrată în etajul deluros de cvercete cu următoarele tipuri de stațiuni: - Deluros de cvercete cu gorunete, goruneto - șleauri sau goruneto -stejăreto -șleauri Ps/Pm; - Deluros de cvercete cu stejar de Pi, litic, litic rendzinic, - Deluros de cvercete cu stejărete de stejar pedunculat de platouri, versanți cu plante și expoziții diferite, cu soluri cenușii și cernoziomuri argiloiluviale Pm/s.

Tipuri de pădure: - Gorunet normal cu flora de mull, Ps; - Gomnet cu floră de mull, Pm; - Goruneto-șleau; Ps; - Goruneto-șleau cu productivitate mijlocie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pm; - Stejăreto goruneto-șleau de productivitate mijlocie, Pm; - Stejăret de deal cu gorun, Pm; - Zăvoi de salcie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pi.

Rezervatia include 3 canioane: Rudi, Arionesti, Tatarauca.

Canionul Rudi are 5 km in lungime, rausorul Bulboaca formeaza multe praguri si o cascada de 10 m in inaltime. Sub cimitirul satului Rudi se afla Pestera Raposatilor. Pe partea stanga a Nistrului se afla manastirea de la Rudi. Canionul Rudi include, de asemenea, 2 vagauni foarte adanci, de origine tectonica de langa comunele Arionesti, Rudi si Tatarauca-Noua pe o suprafata de circa 850 ha ("Vagauna Lupilor" si "Vagauna Vanturilor"), "Stanca Balaurului", "La sihastrie", "Trei cruci", "Farfuria Turcului", "Izvorasul Verde". Sunt o multime de stanci singuratice de diferite forme ciudate, care in zilele cu vant produc niste sunete destul de melodioase. Din aceste considerente bastinasii le-au numit "Harpa eoliana". "Vagauna Lupilor" este greu accesibila din cauza pantelor abrupte si care pe timpuri a fost un cuib de lupi.

In canionul Arionesti se intalnesc o cascada de 2 m, multe izvoare.

In canionul Tatarauca se intalnesc 2 varietati de cascade si multe varietati de praguri. Exista stanci din calcar si cremene.

"VAGAUNA LUPILOR" Este adanca si greu accesibila din cauza pantelor abrupte. A fost pe timpuri cuib de lupi. Deosebit de pitoresti sunt esiturile calcarelor sarmatiene, care incadreaza partea superioara a povarnisurilor intre niste stanci de forme bizare. In zilele cu vant stancile emit niste sunete destul de melodioase, din care cauza au fost denumite initial "Harpa Eoliana".

"LA TREI CRUCI" Se afla In partea de nord-est de comuna Rudi judetul Edinet, pe malul raului drept al Nistrului. "La Trei Cruci" - numele vine de la trei cruci (troite) din piatra, aflate candva pe acest loc. Promontoriul alungit, cu pante abrupte si greu de urcat, s-a format in locul contopirii unei rape mari cu valea Nistrului. Actualmente, suprafata acestui deal este impadurita. Locuitorii din vechime au ales acest promontoriu pentru ridicarea unei cetatui din anumite considerente. Malurile abrupte il faceau inaccesibil din doua parti. Pentru crearea cetatuii, s-a inchis accesul la promontoriu dinspre campie, ceea ce au si facut, construind trei linii de fortificatii. Prima, sau linia exterioara de fortificatii, alcatuit dintr-un sant si un val inalt de pamant, era situata la vreo 200 m de marginea promontoriului. Aceasta linie, in forma de arc, este orientata cu partea proeminenta spre campie. Cea de a doua linie e analogica cu prima si se afla la o distanta de 60 m de aceasta. Linia a treia a fost ridicata la distanta de 30 m de cea de a doua si consta din urmele unui val de pamant cu o inaltime de circa 1 m. Valurile si santurile liniilor de fortificatii s-au pastrat destul de bine pana in zilele noastre. Santurile atingeau adancimea de 2 m, iar valurile - pana la 3 m inaltime.

Se poate conchide ca cetatuia a fost fondata cu 2300 - 2400 de ani in urma.


CETATUIA "LA SANTURI"

Se afla la 4 km de Rudi. Reprezinta urme ale unei vechi cetati. Cetatuia are patru randuri de valuri de pamant si santuri, care s-au pastrat pana astazi si au 5 m in inaltime, iar in adancime - pana la 2 m. Valul exterior de aparare era ridicat din piatra de calcar, iar celelalte - din pamant. Langa portile cetatii, in exterior, erau construite bastioane cu valuri de pamant. Ruinele cetatii sunt destul de impunatoare, impresionate anume prin forta sistemului de fortificatii.

Arheologii au determinat ca pe acest loc au existat succesiv 3 asezari. Primii locuitori ai cetatii au fost tracii, care s-au situat aici prin sec. VII - VI i.Hr., adica cu 2600 de ani in urma. Dupa o intrerupere de 100 de ani, in sec. IV - III i.Hr. aici au aparut triburile getice. Intre sec. II i.Hr. si sec. I d.Hr. pe locul acesta a mai existat o asezare getica. Cu parere de rau, cercetatorii n-au reusit sa stabileasca data fondarii cetatuiii - intre sec. VII - VI i.Hr. sau mai tarziu.

Cetatuia "La Santuri" poate fi identificata cu orasul antic "Maetopium". O asemenea cetate de pamant, inaltata cu mult pana la era noastra, se pastreaza si pana acum undeva in Spania.


Galerie[modificare | modificare sursă]

Likuri externe[modificare | modificare sursă]