George Demetrescu Mirea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la G.D. Mirea)
Salt la: Navigare, căutare

George Demetrescu Mirea (n. 1852 - d. 1934) a fost un pictor român, fratele sculptorului Dimitrie D. Mirea.

A studiat la Școala de Belle-Arte București cu Theodor Aman.

La recomandarea doctorului Carol Davila, a participat la Războiul de Independență (1877-1878), ca pictor atașat Cartierului General al armatei, alături de Nicolae Grigorescu, Carol Popp de Szathmary și Sava Henția. Un an mai târziu, în urma recomandării lui Nicolae Grigorescu, a obținut o bursă de studii la Ecole des Beaux Arts[1] din Paris, unde a studiat cu Carolus Duran și a rămas până în 1884.[2]

În 1884, a primit comanda să realizeze decorația murală a Catedralei din Constanta, pe care a executat-o alături de arhitectul Ion Mincu. Lucrarea sa a fost distrusă in timp, fiind înlocuită. De asemenea, în perioada 1887 - 1888 a executat pictura plafonului Casei Vernescu din București, dar și patru panouri alegorice, iar în anul 1891 a fost numit profesor la Școala de Belle-Arte din București, unde era deja suplinitor din 1889. Opt ani mai tirziu, a fost numit director al aceleiași institutii, funcție pe care a deținut-o pâna în 1927.[2]

Ca profesor și director la Școala de arte frumoase din București, a promovat academismul („Vârful cu Dor”, „Bacantă și satir” și unele compoziții istorice), rămânând însă un remarcabil portretist („Alexandru Odobescu”; „Portret de bărbat”; „C. Stăncescu”). A realizat decorațiile murale la Banca Națională a României, Casa scriitorilor, Universitatea din Iași.

[modificare] Distincții

  • În anul 1900, G.D. Mirea a aparticipat la Expoziția Universală de la Paris, fiind distins cu un premiu „hors concours”.[3]
  • Printre cele mai importante distincții obținute de artist se numără Premiul național pentru pictură din 1924.[2]

[modificare] Note

  1. ^ O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea
  2. ^ a b c Picturi create de George Demetrescu Mirea, in colectiile Muzeului de Arta Constanța
  3. ^ [ http://tara-barsei.ro/wp-content/uploads/2010/01/25ionescu.pdf Câteva considerații privind învățământul artistic românesc (1830-1930)]

[modificare] Bibliografie

  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte