Costin Petrescu (pictor)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Costin Petrescu

Costin Petrescu, autoportret
Născut(ă) 10 mai 1872
Pitești, România
Deces 15 octombrie 1954, (82 de ani)
București, Republica Populară Română
Naționalitate  România
Educație Școala de Belle Arte din București
Alma mater Academia Julian
Ocupație pictor, profesor universitar, publicist
Organizație Tinerimea artistică
Lucrări remarcabile Marea Frescă a Neamului” de la Ateneul Român
Stil simbolism, romantism, postimpresionism, frescă
Influențat de George Demetrescu Mirea, George Sterian, Jean-Paul Laurens

Costin Petrescu (n. 10 mai 1872, Pitești – d. 15 octombrie 1954, București) a fost un pictor, profesor universitar, președinte al Sindicatului Artelor Frumoase și publicist român.[1]

Perioada de studii[modificare | modificare sursă]

După ce a urmat gimnaziul la „Brătianu”, în Pitești, Costin Petrescu s-a transferat la o școală din București, în urma unor neînțelegeri pe care le-a avut cu tatăl său.[2]

Costin Petrescu a avut legătură cu pictura încă din copilărie, deoarece atât tatăl său, cât și bunicul, au fost pictori meșteșugari.[3]

Și-a început studiile superioare în domeniul picturii în anul 1892 la București, unde a frecventat, timp de aproape 3 ani, cursurile Școlii de Belle Arte, sub îndrumarea directă a pictorului George Demetrescu Mirea. A urmat și cursurile Școlii de arhitectură unde l-a avut mentor pe arhitectul George Sterian[1]. A continuat studiile la Viena, München[4] și Paris unde, beneficiind de o bursă, a studiat la Academia Julian, sub îndrumarea lui Jean-Paul Laurens[3].

Activitatea de creație[modificare | modificare sursă]

A practicat diverse genuri, astfel că opera sa a suferit multiple influențe, de la simbolismul romantic al scenelor orientale la maniera postimpresionistă de interpretare a temelor istorice și portretelor[3]. A expus la Tinerimea artistică și Salonul Oficial[5].

În ultima perioadă de creație Petrescu adoptase o manieră liberă de interpretare, folosind culori vii și un desen schematizat.[3]

În 1921 a fost trimis in SUA pentru a studia metodele de gravură a bancnotelor.[5]

În anii dintre cele două războaie mondiale, Costin Petrescu a pictat o serie de portrete ale unor personalități culturale, precum Gheorghe Lazăr, Vasile Lascăr și Dem I. Dobrescu.[6] În decursul anilor a pictat circa 400 de portrete[5].

Între 1925 și 1926 a ținut cursuri generale asupra frescei la Academia de Belle Arte din Lyon. Ca urmare a activității sale meritorii, fost distins cu titlul de „profesor de onoare” al Academiei de Belle Arte din Lyon.[5]

Cu toate că în vremea sa pictura murală monumentală se făcea în ulei, atunci când i s-a comandat o măreață lucrare monumentală pentru Ateneul Român, a ales să o realizeze în frescă, revitalizând astfel o veche tehnică.[3] A lucrat aproximativ cinci ani la această pictură „al fresco”, iar la inaugurare, în 1939, aceasta era cea mai mare operă de artă efectuată până atunci în România[4]. Lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena.[7] Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României:

  1. Împăratul Traian intră în Dacia
  2. Legionarii romani colonizează Dacia
  3. Formarea poporului daco-roman
  4. Straja romană
  5. Invazia barbarilor
  6. Începuturile poporului român
  7. Statornicirea
  8. Descălecarea
  9. Statul militar
  10. Statul administrativ — împărțirea dregătoriilor
  11. Cruciada românească
  12. Ștefan cel Mare
  13. Epoca de pace și credință
  14. Mihai Viteazul
  15. Începuturile culturii românești
  16. Horia, Cloșca și Crișan
  17. 1821 — Revolta lui Tudor Vladimirescu
  18. Anul 1848 în Transilvania
  19. Anul 1848 în Principate
  20. Al.I. Cuza - Împroprietărirea țăranilor
  21. Anul 1859 — Unirea Principatelor
  22. Carol I — Războiul de Independență
  23. Războiul întregirii naționale 1916-1918
  24. Ferdinand I Întregitorul - România Mare
  25. Carol al II-lea - Epoca de consolidare

În primii ani ai regimului comunist din România, fresca de la Ateneu, pictată de Costin Petrescu, a fost acoperită cu catifea roșie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria României[8], și a stat ascunsă privirilor aproape două decenii, din 1948 până în 1966[1].

Alte picturi murale de mari dimensiuni a realizat la Biserica din Miroși, Biserica Domnească din Curtea de Argeș[4], bisericile Sfântul Silvestru, Mihai Vodă și “Sfântul Dumitru – Colentina” din București și biserica “Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului[6], unele scene din Palatul Patriarhal precum și interiorul Catedralei Încoronării din Alba Iulia[9]

Costin Petrescu a conceput și mantia regală pe care Regele Ferdinand a purtat-o la 15 octombrie 1922, cu ocazia încoronării de la Alba Iulia. Mantia a fost inspirată din costumul de gală al domnitorilor români din Evul Mediu și a fost realizată în ateliere vieneze. În prezent, este expusă la Castelul Peleș din Sinaia.[10]

A pictat și lucrări murale în clădiri publice, precum sala de consiliu de la Palatul Universul din București și o frescă în sala de festivități a fostului Colegiu Academic al Universității din Cluj, prin care se evocă marile personalități culturale ale românilor din Transilvania.[6]

Costin Petrescu a realizat și mozaicurile exterioare de la Ateneul Român din București.[11]

A decedat în București, la 15 octombrie 1954, și este înmormântat în cimitirul Bellu, figura 96, locul 38.[1]

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • L’art de la fresque (Arta frescei), Editura Lefranc, Paris, 1931 (Cartea a fost scrisă de Costin Petrescu la rugămintea lui Paul Leo, membru al Institutului Franței, care a și prefațat-o. Autorul declara că aceasta „Conține o condensare a tot ce s-a scris până acum despre această artă decorativă, care a făcut farmecul decorației catedralelor medievale, un tratat practic al picturii pe zid sau pe piatră”).[12]

Casa natală[modificare | modificare sursă]

Casa din Strada Egalității, din Pitești, în care s-a născut și a trăit pictorul, a purtat multă vreme o plăcuță din marmură pe care scria: În această casă s-a născut pictorul Costin Petrescu, 1872-1954, autorul lucrării „Marea Frescă a Neamului” de la Ateneul Român. Astăzi, plăcuța a dispărut. Deoarece casa nu a fost declarată monument istoric, Mari­an Anghelescu, noul proprietar, a obținut toate avizele pentru a demola parțial fațada și a supraetaja partea din spate a casei.[4] În final, omul de afaceri Mari­an Anghelescu, care deține firma Deck Birotica Group, ce funcționează în clădirea înaltă ce s-a ridicat lipită de casa natală, a demolat întreaga casă, fără aprobarea primăriei, care intenționa să o transforme în casă memorială, și a făcut în locul ei o parcare pentru firma sa.[13]

Casa memorială[modificare | modificare sursă]

În București, Bd. Dacia nr. 29, se află un imobil edificat de Costin Petrescu după propriul său proiect, cu două funcțiuni complementare: cea de locuință și de amplu atelier de creație și întâlniri colegiale. În prezent este casă memorială.[1]

Distincții[modificare | modificare sursă]

În 1921, Direcția generală a Artelor din Ministerul Cultelor și Artelor, a înaintat tabele cu funcționari ai săi, propuși spre decorare cu ocazia încoronării proiectate pentru acel an. La poziția 109 era înscris Costin Petrescu, profesor la Școala de Arte București, cu propunerea „mare ofițer al Stelei”.[14]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e În București, pe urmele unui creator de frumos – artistul plastic Costin Petrescu
  2. ^ Obiectiv argeșean: Costin Petrescu
  3. ^ a b c d e Costin Petrescu 1872 - 1954
  4. ^ a b c d Locuința pictorului Costin Petrescu a fost demolată
  5. ^ a b c d 300 de Pictori Romani, Mircea Deac si Tudor Octavian, Fundatia Jean Louis Calderon, 2007
  6. ^ a b c Omul pentru om e…
  7. ^ Costin Petrescu și marea frescă din Ateneul Român
  8. ^ Trăim pentru a salva sau pentru a distruge?
  9. ^ Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu – Lainici – Capodoperă a artei românești și europene, Editura „Evanghelismos”, București, 2011
  10. ^ Obiectul Lunii Iunie 2011: Mantia Regelui Ferdinand
  11. ^ Biblioteca metropolitană: Costin Petrescu (1872- 1954)
  12. ^ Costin Petrescu și marea frescă din Ateneul Român
  13. ^ Primăria nu a autorizat demolarea casei lui Costin Petrescu
  14. ^ Katiușa Pârvan: Opera medalistică a sculptorul Mihail Kara - mărturie a pregătirii serbărilor încoronării

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simion Săveanu, Aventuri prin tunelul timpului, Editura Sport-Turism, 1977.
  • Mircea Deac, 250 de pictori români. 1890 – 1945, Ed. Medro, București, 2003.
  • Petre Oprea, Expozanți la Saloanele Oficiale de pictură, sculptură, grafică 1924-1944, București, 2004.
  • Mircea Deac și Tudor Octavian, 300 de pictori români, Fundația Jean Louis Calderon, 2007.


Pictură Artă Sculptură
Pictori celebriPicturi celebrePictori români Muzee Sculptori celebriSculpturi celebreSculptori români
PicturăPictoriPicturiCurenteTehnici Curente SculpturăSculpturiSculptoriTehnici