Brăduț Covaliu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Brăduț Covaliu
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Sinaia, Prahova, România Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
profesor universitar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Națională de Arte București  Modificați la Wikidata
PregătireJean Alexandru Steriadi  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticărealism socialist, Salonul Oficial de pictură și sculptură[*]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Meritul Cultural  Modificați la Wikidata

Brăduț Covaliu (n. 1 aprilie 1924, Sinaia – d. 29 mai 1991, București) a fost un pictor român, reprezentant al realismului socialist.

Între 1942-1947, a studiat la Academia de arte frumoase din București avându-l ca profesor la pictură pe Jean Al. Steriadi. A debutat în 1953, expunând la Salonul Oficial, apoi a participat cu regularitate la expozițiile oficiale (republicane și municipale) precum și la numeroase expoziții de grup în țară și peste hotare, pe toate continentele. În 1962, reprezintă România la Bienala de la Veneția. În 1963, este ales secretar al Uniunii Artiștilor Plastici, iar în 1968, este ales Președinte al aceluiași for. Din 1969, desfășoară activitate didactică la Institutul pedagogic din București, apoi la Institutul „N. Grigorescu”.[3]

Stilul pictural[modificare | modificare sursă]

Brăduț Covaliu a debutat ca peisagist și portretist pe șantierul barajului Bicaz, unde a redat legăturile omului cu spațiul înconjurător, integrarea lui în freamătul vieții moderne.[4]

Brăduț Covaliu, care inițial s-a distins prin rigurozitatea desenului, temperanța culorilor și ingeniozitatea orchestrării acestora, a trecut de la peisaje de factură tradițională la peisaje cu elemente abstracte și simbolice. A realizat, de asemenea, naturi statice stilizate și decorative, precum și portrete cu unele note moderne, ușor cubiste.[5]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • 1962 – Premiul „Andreescu”;
  • 1964 – Ordinul Muncii clasa a III-a „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”;[6]
  • 1968 – Ordinul „Meritul Cultural” clasa II;
  • 1971 – Premiul „Steaua R.S.R.”;
  • 1979 – Premiul I al Festivalului „Cântarea României”;
  • 1981 – Marele premiu al U.A.P.;
  • 1981 – Grand premio internationale „Trionfo 1981”;
  • 1981 – Premiul „Omagio a Picasso” – Roma;
  • 1981 – Premiul I al Festivalului național „Cântarea României”.

Scrieri proprii[modificare | modificare sursă]

  • Brăduț Covaliu: Pe țărmurile artei, Editura Meridiane, București, 1977

Scrieri despre Brăduț Covaliu[modificare | modificare sursă]

  • Ion Frunzetti: Brăduț Covaliu, Editura Meridiane, București, 1975
  • Album Brăduț Covaliu, 31 pagini text, 102 reproduceri, Editura Meridiane, București, 1985

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://rkd.nl/explore/artists/18833, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ BrăduÅ£ Covaliu (în engleză), RKDartists 
  3. ^ „Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni: Expoziția de artă plastică "Brăduț Covaliu". Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Barajele de pe Valea Bistriței în colecții muzeale
  5. ^ „Prof. univ. dr. Ioan N. Roșca; Dicționar cultural”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500/1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial nr. 18 din 9 decembrie 1964.