Ion Lucian Murnu
Parcul Herăstrău București
Ion Lucian Murnu (n. 2/15 noiembrie 1910, Bucuresti - d. 12 aprilie 1984, București)[1] a fost un sculptor, desenator și pictor român, cunoscut mai mult de inițiați decât de publicul larg.
Cuprins |
Date biografice [modificare]
S-a născut dintr-o familie de intelectuali de origine aromână, cu o puternică cultură clasică, fiind fiul graficianului și caricaturistului Ary Murnu[2] și nepotul fratelui acestuia, George Murnu, traducător în limba română al epopeilor „Iliada” și „Odiseea”[3].
Ion Lucian Murnu s-a înscris în 1930 Academia de Arte Frumoase din București[4], unde a studiat sculptura sub îndrumarea lui Oscar Han și desenul cu Camil Ressu, absolvind în 1936[5]. Ca student, a lucrat și în atelierul lui Corneliu Medrea.[1]
Între octombrie 1938 și iunie 1940, și-a continuat studiile postuniversitare cu o bursă la Accademia di Romania, la Roma.[4] În perioada în care a studiat la Roma, a supravegheat executarea unei copii după Columna lui Traian, comandată de statul român.[6] A fost mobilizat și a luptat în al Doilea Război Mondial pe frontul din Crimeea.[2]
Revenit la viața civilă, s-a angajat în 1943 la Facultatea de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde a urcat una câte una treptele universitare în cadrul până la cea de profesor la Catedra de Sculptură, în 1976.[2]
Este considerat „unul dintre cei mai dăruiți profesori” ai Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București[5], astfel că prin activitatea didactică a format o serie de tineri artiști, între care au excelat: Silvia Radu, Vasile Gorduz, Victor Roman, Gheorghe Apostu, Vladimir Predescu, Dinu Rădulescu, Ion Condiescu[4].
Sculptorul [modificare]
Tânărul Murnu a cultivat o sensibilitate deplin clasică într-o epocă în care arta universală descoperea abstractul, geometrismul și chiar primele forme ale minimalismului. În tinerețe, a fost influențat și de Mac Constantinescu.[4]
Murnu a părăsit sculptura în momentul în care proiectele de monumente, de o mare noblețe și rafinament, nu i-au mai fost acceptate nici în anii ’40, nici în anii ’50. S-a retrase către desen și pictură și către o sculptură care se esențializează, care pierde aura preclasicului și liniștea discursului clasic.[4]
Expoziții [modificare]
Expozitii personale:[7]
Antume
- 1940 - Roma;
- 1946 - Sala Dalles, București;
- 1966 - Galeria "Orizont" - Bucureșsti;
- 1967 - Roma;
- 1970 - Arnsberg, Dortmund;
Postume
- 1985 - Galeria "Orizont" - București;
- 1991 - Galeria de artă a municipiului București;
- 1993 - Galați, Constanța.
- 1998 - Galeria "Catacomba" - București
Expoziții colective:[7] - 1937, 1938, 1941, 1942, 1945, 1946 - Salonul oficial, București; - Roma, Moscova, Leningrad, Torino, Tel Aviv, Varșovia, Belgrad, Sofia, Atena, Sircasa.
Premii [modificare]
În cariera sa a obținut următoarele premii: [5][8]
- 1937 - premiul "Hanul Ancuței";
- 1938 - premiul "Anastase Simu";
- 1940 - premiu Școlii Române de la Roma;
- 1946 - premiul Salonului Oficial;
- 1967 - "Medalia de aur a orașului Cerveteri", Italia
- 1967 - "Zodiaco d'Oro", Italia.
Sculpturi [modificare]
Lucrări ale sale se află în muzee și colectii particulare dinn: România (Bucuresti, Bușteni, Brăila, Dej, Turda, Drobeta Turnu-Severin), Bulgaria, Italia, Franța, R.F.G., S.U.A.
Sculptură de for public (selecție):
- Bustul lui Mihai Eminescu din Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava. Operă a sculptorului Ion Lucian Murnu din 1975, a fost așezată în anul 2000 la intersecția dintre Calea Bucovinei și strada Dimitrie Cantemir, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea poetului.[9]
- Statuia lui Mihai Eminescu din Dej, dezvelită la 14 ianuarie 1993 în Cartierul 1 Mai.[10]
- Statuia lui George Coșbuc, dezvelită la 5 noiembrie 1993, în fața Casei Municipale de Cultură din Dej, dată de la care instituția poartă numele marelui poet[10].
- Bustul lui George Stephănescu, în bronz, amplasat în fața clădirii Operei Naționale București
- Făt Frumos amplasat în Parcul Herăstrău din București, piatră de Albești, 1965, 280x130x35 cm.
- Statuia lui Nicolae Bălcescu în curtea liceului din Bușteni.[11]
- Grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan din Turda (cartierul Oprișani)
Scrieri [modificare]
- Idee și meșteșug, editura Staff, 1994
Bibliografie [modificare]
- Nanu Adina, Mandru Doina: Ion Lucian Murnu, 40 pagini, Editura Meridiane, 1986
Note [modificare]
- ^ a b Virgiliu Z. Teodorescu Simboluri ale cinstirii dedicate lui Andrei Șaguna
- ^ a b c Iolanda Malamen: Ion Lucian Murnu
- ^ Lumea stranie a lui Ion Lucian Murnu
- ^ a b c d e ARTE VIZUALE. Centenar „Ion Lucian Murnu“
- ^ a b c Lucian Murnu: George Ștefănescu 2001
- ^ MURNU, Ion Lucian
- ^ a b http://www.stdb.ro/arta/RIMURNU.HTM Ion Lucian Murnu]
- ^ Ion Lucian Murnu
- ^ Bustul lui Mihai Eminescu - Campulung Moldovenesc, judetul Suceava
- ^ a b Dej: Monumente de artă plastică
- ^ Atracții turistice: Bușteni
Galerie de imagini [modificare]
-
Grupul statuar Horea, Cloşca şi Crişan din Turda
(cartierul Oprişani)
