Ion Georgescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ion Georgescu
Ion Georgescu-portret.jpg
ION GEORGESCU
Nume la naștere Ion Georgescu
Născut 1856
București
Decedat 1898 (42de ani)
Naționalitate Flag of Romania.svg român
Domeniu artistic Sculptură, Pictură, Acuarelist
Pregătire Școala de arte frumoase din București
Profesor pentru Frederic Storck, Dimitrie D. Mirea, Dumitru Pavelescu-Dimo
Monumentul dedicat Generalului Alexandru Cernat, dezvelit în București în anul 1894, este creația sculptorului Ion Georgescu. Bustul cu o înălțime de 0,9 m este turnat în bronz, și îl înfățișează pe general în uniformă militară. Pe latura din față a piedestalului se află o placă din bronz bogat ornată cu elemente simbolice, constând din vulturi, arme și frunze de laur. Monumentul se află în curtea clădirii de pe strada Știrbei Vodă, unde a funcționat Comandamentul Armei Geniului, în prezent sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA).[1]. Monument istoric, cod LMI B-III-m-B-20056.

Ion Georgescu (n. 1856, București - d. 1898) a fost un sculptor, pictor și acuarelist român.

A studiat la Școala de arte frumoase din București, cu Karl Storck, apoi la Paris, unde a ținut o legătură strânsă cu intelectualii români progresiști. A fost și profesor la Școala de arte frumoase din București, unde i-a avut pe elevi pe Frederic Storck, Dimitrie D. Mirea, Dumitru Pavelescu-Dimo etc.

Opera[modificare | modificare sursă]

În lucrările lui Georgescu se regăsește puternica sa formație clasică. Aceasta se observă din primele sale lucrări: „Izvorul” (1879), „Aruncătorul de lance” (1882, turnat în bronz, posibil cea mai importantă lucrare a sa). Viziunea sa realistă apare mai ales în seria de portrete dedicate unor personalități din cultura română:

„Întristarea“ - Monumentul funerar al domniţei Bălaşa din Biserica Domnița Bălașa (1884)

Simțul monumentalității se regăsește în statui precum Gheorghe Lazăr (1886) sau Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași (1887). A executat de asemenea statuile alegorice „Agricultura” și „Justiția”, care împodobesc fațada Băncii Naționale. Ion Georgescu s-a ocupat și de pictură și desen, lăsând o serie de remarcabile acuarele. A mai realizat busturile lui Matei Basarab, Vasile Lupu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, monumente precum cel dedicat Domniței Balașa (1883), creații precum „Răpirea Proserpinei”, „Endymion”.

Ion Georgescu a relizat mulajul basoreliefului aflat pe piatra tombală a lui Mihai Eminescu, din Cimitirul Bellu din București. Schițele originale ale monumentului i-au fost puse la dispoziție de André Lecomte du Noüy, care fusese desemnat inițial să edifice acest monument. Basorelieful reproduce chipul lui Eminescu, așa cum a fost inclus în tabloul ”Junimii”, iar mai târziu în primele ediții Maiorescu, de la editura Soccec. Mihai Tican Rumano a recuperat mai târziu mulajul din ghips, după care s-a turnat basorelieful de la Bellu, piesa aflându-se expusă la Muzeul de Artă Pastică din Câmpulung–Muscel.[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Statui și monumente în București: Alexandru Cernat
  2. ^ a b Mormântul lui Eminescu și însemnele sale misterioase
  3. ^ Ionel Bejenaru: Bustul lui Mihai Eminescu din parcul „Mihai Eminescu” din Botoșani

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964


Pictură Artă Sculptură
Pictori celebriPicturi celebrePictori români Muzee Sculptori celebriSculpturi celebreSculptori români
PicturăPictoriPicturiCurenteTehnici Curente SculpturăSculpturiSculptoriTehnici